Comuna Pielești, Dolj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Pielești
—  Comună  —
Pielești (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 44°21′05″N 23°57′46″E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețStema judetului Dolj.svg Dolj

SIRUTA73629

ReședințăPielești
Componență

Guvernare
 - PrimarDan-Viorel Dică[*][3][4] (UNPR, )

Suprafață
 - Total65,50 km²

Populație (2011)[1][2]
 - Total 3609 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal207450

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Pielești este o comună în județul Dolj, Oltenia, România, formată din satele Câmpeni, Lânga și Pielești (reședința).

Comuna Pielești face parte din zona metropolitană a orașului Craiova avănd împreună proiecte comune.

Topografia comunei este aceea de picior de munte, alcătuită din câmpuri largi separate de văi adânci. Altitudinea este de 171 metri deasupra nivelului mării. Forma comunei este plană, cu dealuri de 30-40 metri înălțime, dealuri ce formează albia râului Teslui. Solurile sunt argiloase, brune. Resursele naturale cuprind exploatări de petrol și gaze naturale.

Comuna Pielești este traversată de calea ferată 901 București–Craiova, ce a fost pusă în funcțiune la data de . Calea ferată intră în comună prin partea de vest, cotește către sud și parăsește teritoriul comunei prin partea de sud-vest. Există două stații în comună: halta Toporaș între Pielești și Pîrșani și stația Pielești, localizată la 2 km sud de satul Pielești.

Comuna a fost fondată prin legea administrativă la data de . De-a lungul timpului structura comunai s-a schimbat, reformele administrative a variatelor regimuri au blocat sau deblocat diverse sate. În mare măsură unele sate au fost aproape dintotdeauna părți ale comunei și sunt și astăzi parte integrantă. Altele decât așezările din Pielești, la drumul european E70, foarte multe noi unități s-au dezvoltat, având profile economice variate: show-room și service, depozite pentru materiale de construcții, restaurante, moteluri, popasuri.[5]

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Pielești

     Români (97,39%)

     Necunoscută (1,71%)

     Altă etnie (0,88%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Pielești

     Ortodocși (97,53%)

     Necunoscută (1,77%)

     Altă religie (0,69%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pielești se ridică la 3.609 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.665 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (97,4%). Pentru 1,72% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,53%). Pentru 1,77% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[6]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Pielești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Dan-Viorel Dică[*], de la Uniunea Națională pentru Progresul României, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Uniunea Națională pentru Progresul României7       
Partidul Național Liberal2       
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților2       
Partidul Social Democrat2       

Dezvoltare comună 2016-2020:

  • Alimentare cu gaze în comună - 30km
  • Canalizare în comună - 10km
  • Alimentare cu apă în Cîmpeni - 5km
  • Asfaltare strazi comunale - 13km
  • Modernizare drumuri comunale - 4km
  • Realizare Casă de cultură Pielesti

[8]

Economie[modificare | modificare sursă]

Ocupațiile tradiționale ale locuitorilor comunei sunt bazate pe agricultură, cultivarea plantelor în gospodăriile proprii, creșterea animalelor: bovine, porci, oi și păsări, serviciile, construcțiile și comerțul. Pentru a capitaliza tradiția economică a comunei, pentru a deveni mai productivă, un boom pentru dezvoltarea locală, se dorește a se atrage investiții în agricultură și în creșterea animalelor.

Este nevoie de investiții pentru extinderea și îmbunătățirea exploatării agricole curente prin stimularea dezvoltării fermelor ecologice vegetale, structurate în funcție de culturi, de dezvoltarea unor structuri asociative capabile să efectueze activități eficiente în agricultură. Este necesar să se asigure condiții optime pentru procesarea și vânzarea produselor agricole, atragerea furnizorilor de servicii specifice pentru munca mecanizată, protecția fito-sanitară, achiziționarea semințelor selectate și tratate, arii care pot influența pozitiv calitatea și eficiența activităților în agricultură.

Competitivitatea crescândă în sectorul creșterii animalelor vizează alinierea regiunii la standardele europene, îmbunătățirea raselor, creșterea productivității muncii și introducerea noilor tehnologii care să îmbunătățească calitatea produselor și să stimuleze competitivitatea pe piețele locale și externe. În acest sens, va exista suportul pentru consolidarea noilor ferme, promovarea asociațiilor de producători, la fel de bine precum și îmbunătățirea nișei de piață a agiculturii ecologice.

Pe raza comunei Pielești există în jur de 150 de firme printre care enumerăm pe categorii:

Firme de productie:

  • Producție geamuri și ferestre termopan : Casa noastră – QFort
  • Producție de mase plastice
  • Producție de utiliaje tehnologice: Dico Romania
  • Producție alimentară: Morărit și Panificații: Ovicons

Firme de distributie:

Distribuție Mașini:

  • Reprezentanțe: Toyota, Mercedes, Skoda, Peugeout, Citroen, Seat, Volkswagen

Distribuție Mașini Agricole: Claas, Lamborghini

Distribuție Produse Alimentare: Mezeluri Elit, Pui Vechea Măcelărie

Distributie Produse Ceramice (gresie, faianță): Primordial

Distributie Produse Farmaceutice: A-Amedical

Distributie Echipamente și Instalații Sanitare și de Încălzire: Romstal

Distribuție Îngrășăminte și Ierbicide: Alcedo

Distribuție de Arbuști și Plante Ornamentale: Oltenia Garden

De asemenea pe raza comunei exista unul dintre cele mai bogate zăcăminte de gaze naturale din zona de sud, fiind forate peste 100 de puțuri de extracție, ce alimentează cel mai mare deposit subteran din zona Ghercești.

Comuna Pielești face parte din zona metropolitană Craiova și are o serie de proiecte în comun cu acesta pentru contractare de fonduri europene. [9]

Agricultura[modificare | modificare sursă]

Pe raza comunei Pielești există exploatații agricole pe o suprafață de 5856 ha teren arabil care este muncit în exploatații agricole de peste 100 de ha în numar de 5 și exploatații individuale, gospodărești în număr de 1200.

Pe acestea se cultivă culturi agricole specifice zonei de câmpie:

  • Rapita
  • Porumb
  • Orz
  • Rapita
  • Floarea soarelui.
  • Grâu

Pe raza comunei Pielești există ferme de creștere a animalelor, și de asemenea ferme petru producția de lapte în număr de 2 cu peste 100 de vaci de lapte. În cadrul comunei mai există o fermă de oi cu peste 80 de capete. Vița de vie se cultivă în prezent pe suprafețe individuale mici. Există 5 societăți agricole pe raza comunei care lucrează terenul prin arendarea sa de la proprietari, persoane fizice.

Mai jos enumerăm câteva date statistice corespunzătoare anului 2011 privind suprafață agricolă 6427 ha dintre care:

  • Vii: 56 ha
  • Fânețe, pajiști naturale: 515 ha
  • Suprafață arabilă: 5856 ha

Date statistice cu privire la animalele care sunt crescute în comună, statistica corespunzătoare anului 2011:

  • Vaci de lapte pe raza comunei: 770 de capete
  • Total bovine: 1170 capete
  • Porcine: 1970 capete
  • Ovine: 485 capete
  • Cabaline: 70 capete
  • Caprine: 650 capete
  • Familii de Albine: 150 familii
  • Păsări: 15000 de capete[10]

Curiozitati[modificare | modificare sursă]

Olteanul-șef de gară care a oprit de două ori trenul NATO, la Pielești[modificare | modificare sursă]

Florin Pătrăchioiu s-a remarcat în țara si nu numai, după ce, în 1999, a stârnit un scandal de proporții la nivelul șefilor statului, oprind în gara Pielești, atât la dus, cât și la întors, trenul NATO, pentru că nu avea actele în regulă. Garnitura era încărcată cu echipament militar. Florin Pătrăchioiu povestește că, în anul 1999, mai exact în timpul războiului din Iugoslavia, un tren NATO format din 20 de vagoane, toate încărcate cu armament militar, se îndrepta spre o unitate militară din Craiova. Garnitura a oprit în gara Pielești, din județul Dolj, iar în momentul în care a văzut că nu avea toate actele în regulă a decis, în calitate de șef de gară, să țină transportul pe loc timp de patru ore. Traian Băsescu era, în perioada respectivă, ministrul Transporturilor și a fost extrem de supărat de cele întâmplate la Dolj.

Băsescu m-a amenințat că, dacă nu dau drumul trenului încărcat cu armament militar, o să îmi pierd funcția. Toată lumea a zis că sunt nebun, dar eu nu am cedat presiunilor. Trenul NATO nu a plecat din gara Pielești decât în momentul în care toate documentele au fost în regulă. Am văzut clar că transportul militar nu era vămuit. Patru ore a staționat în gara Pielești, iar toată lumea era disperată. Mulți au crezut că o să fiu omorât, dar mie nu mi-a fost frică de absolut nimic. Eu mi-am făcut datoria și am respectat legea. Chiar dacă au trecut 16 ani de atunci, cu mâna pe inimă vă spun că nu îmi pare rău pentru cum am acționat pe data de 3 iunie 1999. Nimeni nu ar fi avut curajul meu“, a povestit, pentru „Adevărul”, fostul șef de gară din Pielești.          

Exact la o lună de la incident, s-a terminat războiul în Iugoslavia, iar americanii au fost nevoiți să treacă cu trenul, la întoarcere, prin aceeași gară. Au avut neșansa să treacă chiar în ziua în care Florin Pătrăchioiu era la muncă. De această dată, tot din ordinul olteanului, convoiul de vagoane a staționat două săptămâni. Motivul a fost același: trenul nu avea documentele în regulă

„Le-am spus americanilor că trebuie să plătească taxe de transport de 20.000 de dolari și 37.100 de lei. Au refuzat categoric, iar eu le-am spus clar: de aici nu plecați decât când sunteți în regulă cu toate documentele. În anul 1999, președintele României era Emil Constantinescu, care a fost mai supărat decât Traian Băsescu că nu am lăsat, a doua oară, trenul NATO să plece din gara Pielești. Până nu au plătit toți banii, nu le-am dat voie să plece. Au stat 14 zile în gară. Telefonul șefilor suna încontinuu, dar nimeni nu a avut ce să îmi facă. Nici măcar amenințările cu moartea nu m-au speriat. Eu sunt un om puternic și niciodată nu m-am dat bătut. Recunosc că mi-a fost frică, dar nu pentru mine, ci pentru familia mea. Nu știam ce o să se întâmple cu adevărat. A fost un act de curaj pentru care puteam plăti scump“, a mai povestit Florin Pătrăchioiu.

Povestea fostului șef de gară din Pielești a devenit subiect de film pentru regretatul regizor Cristian Nemescu. Acesta a venit personal în localitatea doljeană pentru a-l cunoaște pe olteanul care s-a pus în calea trenului NATO. Imediat, a pus la cale să realizeze un film, iar personajul principal (Florin Pătrăchioiu) a obținut și un rol. „Pelicula realizată se numește «California Dreamin’». Filmul a câștigat, în 2007, premiul „Un Certain Regard” la Festivalul de la Cannes.[11]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ „Primaria Pielesti - Prezentare”. 
  6. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  7. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016. 
  8. ^ „Primaria Pielesti - Lucrari de Investitii”. 
  9. ^ „Primaria Pielesti - Economie”. 
  10. ^ „Primaria Pielesti - Agricultura”. 
  11. ^ Andreea Mitrache. „Olteanul-șef de gară care a oprit de două ori trenul NATO, la Pielești”. Adevarul.ro.