Comuna Gighera, Dolj
| Gighera | |
| — Comună — | |
 Gighera | |
Gighera (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 43°50′19″N 23°47′26″E / 43.838532°N 23.790469°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Dolj |
| SIRUTA | 72463 |
| Reședință | Gighera |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - Primar | Florea Neacșu[*][3][4] (PNL, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 129,68 km² |
| Populație (2011)[1][2] | |
| - Total | ▼ 3131 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Prezență online | |
GeoNames  | |
Modifică date / text  | |
Gighera este o comună în județul Dolj, Oltenia, România, formată din satele Gighera (reședința), Nedeia și Zăval.
Atractie[modificare | modificare sursă]
În comuna Gighera din județul Dolj există izvoare de ape minerale cu indicații terapeutice, care pot fi folosite atât pentru cură internă (reumatism, nevralgii, gută, boli gastrointestinale, renale, afecțiuni ale sistemului nervos periferic, gastro-duodenite periferice hiposecretorii, enterocolite cronice, colecistite cronice, dischinezii biliare), cât și pentru cură externă (afecțiuni posttraumatice ale membrelor, boli reumatice degenerative – spondiloze, poliartroze, arterite și artrite, boli ale oaselor și mușchilor, afecțiuni dermatologice cronice, afecțiuni ale aparatului genital, sechele postoperatorii etc.). Proprietățile curative ale acestor ape au fost confirmate în urmă cu mai bine de un secol, însă oamenii locului, chiar dacă nu aveau cunoștințe medicale, le foloseau de sute de ani pentru a se vindeca sau a se feri de boli.
În zonă circulă o legendă despre puterile miraculoase ale acestor ape. Se spune că într-o bună zi un arendaș, în timp ce se plimba pe moșia Brâncovenilor, de care la acea vreme aparținea și Gighera, a simțit miros de sulf și a oprit calul la unul dintre izvoare. Pentru că știa despre efectele benefice ale sulfului, arendașul și-ar fi adus nevasta care „suferea de picioare“ să se scalde în această apă. După mai multe băi, nevasta arendașului s-a vindecat, iar de atunci acest izvor se numește „Izvorul cucoanii“.
Dincolo de legendă, calitatea apelor de la Gighera a fost testată ani la rând de localnicii suferinzi. Vestea a ajuns repede și în alte localități. „Pe timpul bunicilor noștri se dusese vorba în țară despre puterea miraculoasă a nămolului de aici. Îi aduceau pe oameni cu targa sau în cârje și plecau pe picioarele lor.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Gighera
Români (88,75%)
Romi (7,98%)
Necunoscută (3,25%)
Altă etnie (0%)
Componența confesională a comunei Gighera
Ortodocși (96,07%)
Necunoscută (3,25%)
Altă religie (0,67%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gighera se ridică la 3.131 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.613 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (88,76%), cu o minoritate de romi (7,98%). Pentru 3,26% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,07%). Pentru 3,26% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]
Date istorice. (după Laugier H. Charles, Sănătatea în Dolj, Monografie sanitară, ediția 2, 2010)
Nu se stie originea numelui. Unii locuitori zic că ar provenii de la „jiglă” alții de la „Jiu”, în unire cu numele bărbătesc de Gherea.
Comuna este asezată pe actualul loc din 1837-38, căci până la această dată era așezată mai spre sud cu un km, în locul numit azi Săliște. Mutarea a fost cauzată de nisipurile zburătoare.
In vechime forma un sat cu numele Nedeița, ce exista chiar în anul 1672. Nu se știe de când datează schimbarea numelui de Nedeița în Gighera.
((Numele se constată în cartea de hotărnicie a moșiei Gângiova, Comoșteni, Gighera, intocmită de inginerul hotarnic A.T.Robertescu, in 1885, unde la titlul „actele proprietății”, sub pct 1 se pomenește numele de Nedeița, după actul de danie făcut de Domnitorul Grigore Ghica, mânăstirei Sadova, Tot în această carte, numirea de Nedeița apare intr-un act de schimb făcut in anul 7217 (adică 1709), mai 1, între Constantin Brâncoveanu Voevod și Egumenul Mânăastirii Sadova. Moșia Gighera se anexează deci domeniului Brâncovenesc Gângiova, iar Sadova aparține de aici mînăstirii))
Din vechime, la această comună, spre sud la Dunăre, a existat schela Copanița, unde se incarcă diferite cereale pentru export. (Copanița este numele ostrovului din dreptul comunei).
La recensământul din 1900 comuna (localitatea) număra 1426 suflete, din care 714 bărbați și 712 femei.
Erau 258 locuințe, din care 38 bordee, toate cu o încăere, cu un cubaj de 27 mc, 162 case de pământ bătut, cu mai multe incăperi și un cubaj de 30 mc, 58 case de lemn cu două incăperi și un cubaj de 29 mc și 16 case de zid cu un cubaj de 40 mc.
Școala era intr-un local construit din cărămidă, acoperită cu tablă de fier, avea 2 săli de cursuri, una cu cubajul de 138 mc, frecventata de 120 elevi și alta cu cubajul de 68 mc frecventată de 51 elevi.
Despre, satul aparținător Nedeia se scrie că „își trage numele de la Cetatea Nedeia, înființată se zice de fenicieni” și ..aflata in locul numit Marmurele, după nume unei bălți mai mici decât balta mare (balta Nedeia). Pe teritoriul acestei localități, la punctul numit „Gura Gârlei Nedeia, lângă Dunăre, există niște lucrări de apărare făcute de armata Română în timpul războiului din 1877-1878, numite de locuitori „la baterii”.
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Gighera este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Florea Neacșu[*], de la Partidul Național Liberal, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 5 | ||||||
| Partidul Național Liberal | 4 | ||||||
| Partidul Alianța Liberalilor și Democraților | 1 | ||||||
| Partidul Mișcarea Populară | 1 | ||||||
Personalități născute aici[modificare | modificare sursă]
- Nicolae Negrilă (n. 1954), fotbalist la Echipa națională de fotbal a României și la Universitatea Craiova.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*]
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*]
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016.
