Comuna Grecești, Dolj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Grecești
—  Comună  —
Grecești se află în România
Grecești
Grecești
Grecești (România)
Poziția geografică
Coordonate: 44°26′39″N 23°16′15″E / 44.444286°N 23.270726°E / 44.444286; 23.270726

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețStema judetului Dolj.svg Dolj

SIRUTA72819

ReședințăGrecești
Componență

Guvernare
 - PrimarMarcel Corâci[*][3][4] (PSD, )

Suprafață
 - Total48,29 km²

Populație (2011)[1][2]
 - Total 1706 locuitori

Fus orarUTC+2

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Grecești este o comună în județul Dolj, Oltenia, România, formată din satele Bărboi, Busu, Busulețu, Grădiștea, Grecești (reședința) și Gropanele.

Este așezată pe Valea Raznicului, de o parte și de alta a pârâului Raznic, pe șoseaua Craiova, Raznic, Bâcleș, Plopi, Drobeta-Turnu-Severin, la o distanță de 45 km de orașul Craiova. Satele Grecești, Busu, Bărboi, Busulețu au fost comune fiecare până în august 1950, când prin împărțirea administrativă a țării în raioane s-au contopit formând o singură comună, comuna Grecești ce a aparținut până în anul 1952 de raionul Brabova.

În anul 1952, prin desființarea raionului Brabova, comuna Grecești a trecut la raionul Strehaia. Anul 1968 este anul în care comuna Grecești a trecut în Județul Dolj. Până în anul 1950 satele ce o compun au aparținut din plasa Bâcleș-județul Mehedinți.

Satul Grecești este așezat la poalele dealurilor sau pe pantă. Așezat în regiunea deluroasă a olteana cu văi și dealuri, cu pante în general domoale, cu platforme întinse, prezint condiții favorabile agriculturii. Cursuri de apă permanentă, cu debit mare nu are Greceștiul. Izvoarele de la poalele dealurilor alimentează abia fântânile cu apă potabilă.

Adesea pe timpul ploilor torențiale sau primăvara prin topirea zăpezilor, apa se revarsă inundând valea din jur producând pagube gospodăriilor.

Din peisajul vegetal se păstrează pâlcuri izolate de stejar, iar în apropiere se găsesc păduri mari de stejar: Pădurea Tiu, Pădurea Drocaia, Pădurea Pirtea, Pădurea Boierească.

Cronica comunei Grecești consemnează că satul Grecești este cel mai vechi din comuna Grecești. Monografia comunei întocmită pe baza informațiilor orale ale bătrânilor, amintește că satul Grecești a fost sat de moșneni.

După spusele bătrânului Iosif Udrescu satul ar fi existat pe vremea ocupației austriece din 1716, iar că documente, ulterior întocmirii monografiei, s-au găsit pe teritoriul satului unelte de piatră șlefuită și vase de pământ.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Grecești

     Români (95,77%)

     Necunoscută (4,22%)

     Altă etnie (0%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Grecești

     Ortodocși (95,77%)

     Necunoscută (4,22%)

     Altă religie (0%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Grecești se ridică la 1.706 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.039 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (95,78%). Pentru 4,22% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,78%). Pentru 4,22% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Grecești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Marcel Corâci[*], de la Partidul Social Democrat, a fost ales în . Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat6      
Partidul Național Democrat2      
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților1      
Partidul Național Liberal1      
Partidul Mișcarea Populară1      

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populaţia stabilă după etnie – judeţe, municipii, oraşe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populaţia stabilă după religie – judeţe, municipii, oraşe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. . Accesat în . 
  6. ^ „Lista competitorilor care au obținut mandate” (XLSX). Biroul Electoral Central pentru alegerile locale din 2016.