Comuna Grecești, Dolj
| Grecești | |
| — comună — | |
 Grecești (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 44°26′39″N 23°16′15″E / 44.444286°N 23.270726°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Dolj |
| SIRUTA | 72819 |
| Reședință | Grecești |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Grecești[*] | Constantin-Valeriu Goghezu[*][1] (PSD, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 48,29 km² |
| Populație (2021) | |
| - Total | 1.497 locuitori |
| Fus orar | UTC+02:00 |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
Modifică date / text  | |
Grecești este o comună în județul Dolj, Oltenia, România, formată din satele Bărboi, Busu, Busulețu, Grădiștea, Grecești (reședința) și Gropanele.[2]
Cadru geografic
[modificare | modificare sursă]Comuna se află pe Valea Rasnicului, pe o parte și de alta a râului Rasnic, pe șoseaua Craiova-Bâcleș-Tâmna-Drobeta Turnu Severin. Se află la o distanță de 45 km față de Craiova.
Satul Grecești este așezat la poalele dealurilor sau pe pantă. Așezat în regiunea deluroasă a olteana cu văi și dealuri, cu pante în general domoale, cu platforme întinse, prezint condiții favorabile agriculturii. Cursuri de apă permanentă, cu debit mare nu are Greceștiul. Izvoarele de la poalele dealurilor alimentează abia fântânile cu apă potabilă. Adesea pe timpul ploilor torențiale sau primăvara prin topirea zăpezilor, apa se revarsă inundând valea din jur producând pagube gospodăriilor. Din peisajul vegetal se păstrează pâlcuri izolate de stejar, iar în apropiere se găsesc păduri mari de stejar: Pădurea Tiu, Pădurea Drocaia, Pădurea Pirtea, Pădurea Boierească.
Demografie
[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Grecești
Români (96,86%)
Alte etnii (0,53%)
Necunoscută (2,61%)
Componența confesională a comunei Grecești
Ortodocși (97,19%)
Alte religii (2,81%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Grecești se ridică la 1.497 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.706 locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (96,86%), iar pentru 2,61% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,19%).[5]
Istorie
[modificare | modificare sursă]Atestarea documentară a satului Grecești
[modificare | modificare sursă]Cronica comunei Grecești consemnează că satul Grecești este cel mai vechi din comuna Grecești. Monografia comunei întocmită pe baza informațiilor orale ale bătrânilor, amintește că satul Grecești a fost sat de moșneni. După spusele bătrânului Iosif Udrescu, satul ar fi existat pe vremea ocupației austriece din 1716, iar că documente, ulterior întocmirii monografiei, s-au găsit pe teritoriul satului unelte de piatră șlefuită și vase de pământ.
Evoluția administrativă a comunei
[modificare | modificare sursă]La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Dumbrava a județului Mehedinți și era formată doar din satul de reședință cu același nume având la acea vreme o populație de 1150 de locuitori, ce trăiau în 240 de case. În comună funcționa o biserică și o școală mixtă frecventată de 30 de băieți și o fată.[6] La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, funcționau în aceiași plasă și comunele Bărboi și Busu. Comuna Bărboi era formată și ea numai din satul de reședință cu același nume, cu o populație de 1000 de locuitori. În comună funcționa o biserică,[7] iar comuna Busu era formată din satele Busu și Gropanele, și din mahalalele Busulețul, Drăgan, Grădiștea și Milcoaia, cu o populație de 1200 de locuitori. În comună funcționau două biserici.[8]
Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în aceiași plasă. Comuna Grecești avea o populație de 914 de locuitori,[9] comuna Bărboi avea 1162,[10] iar comuna Busu – 1502 (în satele Busu, Busulețu, Gropanele și Stănești).[11]
În 1950, comunele au trecut în cadrul raionului Strehaia din regiunea Gorj, raion care a fost inclus doi ani mai târziu în regiunea Craiova și (după 1960) în regiunea Oltenia. Între timp, comunele Bărboi și Busu sunt desființate și incluse în comuna Grecești. În 1968, a trecut, în forma actuală, la județul Dolj, satul Tăncești (fost Stănești), fiind desființat și comasat cu satul Busu.[12][13]
Monumente istorice
[modificare | modificare sursă]Două monumente istorice de interes local din comuna Grecești sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Dolj, prima fiind Biserica „Sf. Ioan Botezătorul”, ridicată în 1853 și Biserica „Sf. Ioan Botezătorul” și „Sf. Haralambie”, ridicată în 1820 – ambele din satul Grecești.
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Grecești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Constantin-Valeriu Goghezu[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[14]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 5 | ||||||
| Uniunea Salvați România | 2 | ||||||
| Partidul Național Liberal | 1 | ||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 1 | ||||||
Personalități născute aici
[modificare | modificare sursă]Note
[modificare | modificare sursă]- ^ „Rezultatele alegerilor locale din 2024”. Autoritatea Electorală Permanentă.
- ^ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Grecești, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 632.
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Bărboiul, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 325.
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Busul, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 86, 87.
- ^ Melbert, N., ed. (). „Comuna Grecești”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 464.
- ^ Melbert, N., ed. (). „Comuna Bărboiu”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 456.
- ^ Melbert, N., ed. (). „Comuna Bușu”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 458.
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .