Sari la conținut

Comuna Castranova, Dolj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Castranova
  comună  
Map
Castranova (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 44°07′24″N 24°01′42″E ({{PAGENAME}}) / 44.123298°N 24.028322°E44.123298; 24.028322

Țară România
Județ Dolj

SIRUTA71572

ReședințăCastranova
ComponențăCastranova, Puțuri

Guvernare
 - primar al comunei Castranova[*]Dumitru Măceșanu[*][1][2] (PNL, )

Suprafață
 - Total67,76 km²

Populație (2021)
 - Total3.341 locuitori

Fus orarUTC+02:00

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap relation ID Modificați la Wikidata

Castranova (în trecut, Cacaleți) este o comună în județul Dolj, Oltenia, România, formată din satele Castranova (reședința) și Puțuri.[3]

Cadru geografic

[modificare | modificare sursă]

Comuna este situată în jumătatea sudică a județului Dolj, la sud de municipiul Craiova, reședința județului, la o distanță de 35 km pe șoseaua județeană Craiova–Leu-Vișina.

Activitățile economice din comună

[modificare | modificare sursă]

Principala ocupație a localnicilor este agricultura. Predomină culturile de porumb și grâu, dar și plantațiile de legume (roșii, castraveți, fasole, varză, ardei). Creșterea animalelor este de asemenea o altă activitate economică a comunei, în fiecare gospodărie existând în acest sens câte o mică fermă. De neglijat nu sunt nici domeniile viticole. Atrasă de salariile mari și nivelul ridicat de trai din țările dezvoltate ale Uniunea Europeană, cea mai mare parte a forței tinere de muncă a emigrat, în principal în țări apropiate din punct de vedere lingvistic, precum Italia și Spania, unde lucrează tot în agricultură. În comună se mai desfășoară și activități de comerț, existând de-a lungul drumului principal mai multe magazine, terase dar și o discotecă.

Infrastructură

[modificare | modificare sursă]

Comuna se situează la o distanță de aproximativ 35 de km de centrul orașului Craiova. Principalul drum de acces este DJ (Craiova-Carcea-Coșoveni-Leu-Puțuri-Castranova-Apele Vii-Celaru-Amărăștii de Sus-Vișina). Transportul public este asigurat de mai multe firme de microbuze și autobuze. Principala societate asigură legătura cu orașul la o frecvență de 60 de minute în timpul săptămânii.

  • Curse Craiova-Puțuri-Castranova: 7:20, 8:20, 9:20, 10:20, 11:20, 12:20, 13:20, 14:20, 15:20, 16:20, 17:20, 18:20, 19:20;
  • Curse Castranova-Puțuri-Craiova: 5:45, 6:30, 7:15, 8:30, 9:30, 10:30, 11:30, 12:30, 13:30, 14:30, 15:30, 16:30, 17:30, 18:30.

La minutul 30 al fiecărei ore menționate microbuzul pleacă spre Castranova din stația "Peco-Calul Mort".

  • Stații în Craiova: Service "Poiana", Spitalul Militar, Centrul Comercial Bănie, Calul Mort;
  • Stații în Castranova: Stația principală amenajată în centrul comunei, vis-a-vis de căminul cultural. O călătorie până în Puțuri sau Castranova costă 5 RON și durează aproximativ 40 de minute.
  • Un nou sistem de distribuție a apei potabile a fost pus în funcțiune la puțin timp după aderarea României la UE. Acesta se întinde pe toată suprafața comunei. De asemenea s-au demarat lucrările de asfaltare și pe alte străzi decât cea principală. Cea mai mare parte a drumurilor din comună este pietruită, în viitorul apropiat urmând asfaltarea;
  • Conexiune la internet (modem) asigurată de Romtelecom-Clicknet, sau wireless de la diverse rețele de telefonie mobilă. Acoperire acceptabilă: Cosmote, Orange, Vodafone. Acoperire aproape inexistentă: Digi Mobil;
  • Televiziune prin cablu: DTV Media Sat
  • Un dispensar medical, 2 grădinițe, 4 școli cu clasele I-VIII;
  • Un cămin cultural recent reabilitat unde se pot desfășura activități diverse;
  • Un lac numit "Baraj" unde se pot desfășura activități piscicole (cu permis eliberat de primăria comunei); scăldatul în lac este strict-interzis, datorită adâncimii acestuia dar și vegetației acvatice.
  • Un sistem de irigații (nefuncțional) - a funcționat o perioadă foarte scurtă de timp. În anul în care a fost pus în funcțiune (1989) a fost oprit, nemaifiind apoi repornit. Managementul prost și perioada de haos de după Revoluția din 1989 au adus sistemul într-o stare avansată de degradare, în care se află și acum. Doar canalul, câteva țevi ruginite și câteva mici clădiri în paragină mai aduc aminte de existența acestuia. Din punct de vedere economic, o eventuală repunere în funcțiune a acestuia ar avea un impact pozitiv asupra zonei, însă nu se află printre prioritățile primăriei care nu a făcut în ultimii 20 de ani niciun demers în acest sens, chiar dacă Uniunea Europeană a pus la dispoziția României zeci de miliarde de €.



Componența etnică a comunei Castranova

     Români (95,15%)

     Romi (1,56%)

     Alte etnii (0,09%)

     Necunoscută (3,2%)




Componența confesională a comunei Castranova

     Ortodocși (96,26%)

     Alte religii (0,39%)

     Necunoscută (3,35%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Castranova se ridică la 3.341 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.394 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (95,15%), cu o minoritate de romi (1,56%), iar pentru 3,2% nu se cunoaște apartenența etnică.[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,26%), iar pentru 3,35% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de Cacaleți, făcea parte din plasa Ocolul a județului Romanați și era formată numai din satul de reședință cu același nume, cu o populație de 1996 de locuitori. În comună funcționau patru biserici și o școală mixtă.[7]

Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceiași plasă, cu aceiași structură, având o populație de 2125 de locuitori.[8] În 1931, comuna și satul Cacaleți au primit denumirea de Castranova.[9]

În 1950, comuna a trecut în cadrul raionului Craiova din regiunea Dolj, raion care a fost inclus doi ani mai târziu în regiunea Craiova și (după 1960) în regiunea Oltenia. În 1968, comuna a trecut la județul Dolj, în forma actuală.[10][11]

Monumente istorice

[modificare | modificare sursă]

În comuna Castranova se găsește Situl arheologic de la Castranova (în satul Puțuri), împreună cu două așezări (una cu datare din sec. II - IV p. Chr., iar cealaltă cu datare din Epoca bronzului timpuriu, cultura Coțofeni. În rest ca și monumente istorice de interes local incluse pe lista monumentelor istorice din județul Dolj se mai găsește: în satul Castranova Biserica „Sf. Dumitru” (care datează din sec. XVIII, ref. 1888), Biserica „Sf. Voievozi” (care datează din 1869), Biserica „Sf. Nicolae” (care datează din 1858) și Biserica „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” (care datează din 1875), iar în satul Puțuri Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (care datează din 1862) și Biserica „Sf. Trei Ierarhi” (care datează din înc. sec. XVIII, ref. 1866).

Politică și administrație

[modificare | modificare sursă]

Comuna Castranova este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Dumitru Măceșanu[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[12]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal11           
Partidul Social Democrat2           
  1. „Rezultatele alegerilor locale din 2012” (PDF). Biroul Electoral Central. Arhivat din original (PDF) la .
  2. „Rezultatele alegerilor locale din 2016”. Biroul Electoral Central.
  3. „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
  4. „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
  5. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  6. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  7. Lahovari, George Ioan (). „Cacaleți, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 137, 138.
  8. Melbert, N., ed. (). „Comuna Cacaleți”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 652.
  9. Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 330. .
  10. „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
  11. „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
  12. „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .

Legături externe

[modificare | modificare sursă]