Comuna Giubega, Dolj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Giubega
—  comună  —
Giubega (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 44°09′44″N 23°24′40″E / 44.162168°N 23.410997°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețStema judetului Dolj.svg Dolj

SIRUTA72506

ReședințăGiubega
ComponențăGiubega

Guvernare
 - primar al comunei Giubega[*]Stelian Gună[*][3] ( PSD, )

Populație (2011)[1][2]
 - Total 2036 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal207290

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Giubega este o comună în județul Dolj, Oltenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Giubega

     Români (99,11%)

     Altă etnie (0,88%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Giubega

     Ortodocși (98,96%)

     Altă religie (1,03%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Giubega se ridică la 2.036 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.453 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (99,12%). Pentru 0,88% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (98,97%). Pentru 0,88% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Giubega este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Stelian Gună[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat5     
Partidul Național Liberal4     
Partidul PRO România1     
Partidul Ecologist Român1     

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în . 
  2. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populaţia stabilă după etnie – judeţe, municipii, oraşe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central[*] 
  4. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populaţia stabilă după religie – judeţe, municipii, oraşe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
Sfatul satului Giubega

Primăria comunei Giubega Comitetul Provizoriu al comunei Giubega Sfatul Popular al comunei Giubega Consiliul Popular al comunei Giubega Primăria comunei Giubega

Datele extreme ale existenței creatorului: de la 1831
Istoria instituțională/Nota biografică: Comuna Giubega este înființată prin legea administrativă din 31 martie 1864, desființată în 1930 și reînființată în 1932. A făcut parte din plășile Câmpul (1864-1908), Giubega (1908-1930), Plenița (1932-1950) și din raionul Băilești (1950-1968). A fost constituită din satele Giubega (1864-1930; [2004|1943-1952; 2004]) și Galicea și Giubega (1950-2004), în prezent fiind formată numai din localitatea Giubega. A fost reședință de plasă între anii 1908-1930.

Satul Giubega a fost locuit din cele mai vechi timpuri, în punctul „Măgura Cerbului” fiind găsite morminte aparținând culturii Coțofeni. În anul 1831, moșia Sulari (satul Giugeba) era stăpânită de-a valma de mănăstirea Obedeanu. Prin reforma agrară din 1864 au fost împroprietăriți 2 locuitori, prin cea din 1879, 171 de însurăței, prin cea din 1921, 43 de locuitori, iar în 1945, 11 locuitori. În anul 1892, satul avea o suprafață de 3500 de pogoane arabile, din care 305 pogoane cu vii ale locuitorilor, 5 cârciumi, 8 băcănii și 5 meseriași. Ca instituții se găseau o biserică, fondată în anul 1881, o primărie în 1912, un post de jandarmi rurali, post telefonic, un dispensar și o școală.

Sursa directă a preluării: Pretura Plășii Plenița

Informații despre conținut și structură[modificare | modificare sursă]

Cuprinsul pe scurt: Ordine și circulare provenite de la organele administrative superioare, procese-verbale ale consiliului comunal, bugetele de venituri și cheltuieli, catagrafii, corespondență referitoare la rechiziții pentru armată în timpul celor două războaie mondiale precum și documente privind relațiile agrare sunt o parte din documentele ce constituie fondul de arhivă. Există numeroase documente pe baza cărora se pot reconstitui momente și fapte din istoria comunei cum ar fi stabilirea hotarelor comunei, situația financiară, sănătatea publică, evoluția unor epidemii, demografia cu toate elementele caracteristice, reparația și întreținerea drumurilor și înfrumusețarea comunei. De asemenea, sunt documente referitoare la organizarea și desfășurarea procesului instrucțiunii publice, constituirea și dotarea școlilor comunale și bisericilor. După venirea comuniștilor la putere toate transformările, economice, sociale, politice și culturale din viața satului se oglindesc în documentele de arhivă de la luarea în evidență atât a marii proprietăți private, cât și a micii proprietăți țărănești prin introducerea sistemului de evidență a acesteia–registrul declarațiilor agricole și până la aplicarea legilor și decretelor de expropriere în scopul formării proprietății de tip socialist, precum și multe informații privind apariția și dezvoltarea formelor de asociere în muncă în comun (întovărășirile), G.A.C.-urile și I.A.S.-urile. De fapt, legislația de desființare a proprietății private țărănești era îndreptată, în principal, împotriva locuitorilor înstăriți de la sat categorisiți „chiaburi”. După 1951 informațiile din documente se referă la planificarea sectorului agricol și glorioasele sale realizări, în fapt cifrele fiind cu mult peste realitate. De asemenea, se regăsesc informații edificatoare privind organizarea alegerilor de deputați așa zise democratice.
Sistem de ordonare: cronologic pe probleme
  • Monografia comunei Giubega, Marinela Vintilă, Editura PrintXpert, Craiova, 2011
  • Monografia comunei Giubega, Silviu-Marinel Tuță, Editura Docucenter, Bacău, 2011