Sari la conținut

Comuna Sopot, Dolj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sopot
  comună  
Map
Sopot (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 44°25′03″N 23°29′05″E ({{PAGENAME}}) / 44.417486°N 23.484676°E44.417486; 23.484676

Țară România
Județ Județul Dolj

SIRUTA74242

ReședințăSopot
Componență

Guvernare
 - primar al comunei Sopot[*]Ion-Cătălin Trăistaru[*][1][2] (PSD, )

Suprafață
 - Total55,43 km²

Populație (2021)
 - Total1.646 locuitori

Cod poștal207540

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap relation ID Modificați la Wikidata

Sopot este o comună în județul Dolj, Oltenia, România, formată din satele Bașcov, Beloț, Cernat, Pereni, Pietroaia, Sârsca și Sopot (reședința).[3]




Componența etnică a comunei Sopot

     Români (88,15%)

     Alte etnii (11,85%)




Componența confesională a comunei Sopot

     Ortodocși (87,36%)

     Alte religii (0,49%)

     Necunoscută (12,15%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Sopot se ridică la 1.646 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.836 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (88,15%).[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,36%), iar pentru 12,15% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna era reședința plășii Dumbrava de Sus a județului Dolj și era alcătuită din satele Mănăstiricea și Sopot, cu o populație de 1357 de locuitori. În comună funcționau două biserici și o școală mixtă.[7] La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, funcționa, în aceiași plasă și comuna Beloț, formată din satele Beloț și Sârsca, cu o populație de 893 de locuitori. În comună funcționa o biserică și o școală mixtă.[8]

În 1925, comuna Sopot pierde statutul de reședință de plasă, aceasta fiind consemnată de Anuarul Socec în plasa Brabova din același județ, având în aceleași sate, o populație de 1963 de locuitori,[9] iar comuna Beloț avea 1500 (în satele Bașcov, Beloț, Pietroaia, Sârsca și în cătunul Perieni).[10] În 1931, satul Perieni este menționat cu denumirea de Pereni.[11]

În 1950, comunele au trecut în cadrul raionului Craiova din regiunea Dolj, raion care a fost inclus doi ani mai târziu în regiunea Craiova și (după 1960) în regiunea Oltenia. În 1964, satul Mănăstiricea din comuna Sopot primește denumirea de Cernat,[12] aceste două comune revenind în 1968, la județul Dolj, reînființat, comuna Beloț fiind desființată și inclusă în comuna Sopot.[13][14]

Monumente istorice

[modificare | modificare sursă]

În comuna Sopot se găsește un sit arheologic (în satul Sârsca), cu două așezări din perioada de tranziție la epoca bronzului, Cultura Coțofeni respectiv Neolitic. Alte monumente de interes local incluse pe lista monumentelor istorice din județul Dolj sunt: Biserica „Sf. Dumitru” și „Sf. Nicolae” din satul Bașcov (1842) și Biserica „Sf. Împărați” din satul Sopot (1890);

Politică și administrație

[modificare | modificare sursă]

Comuna Sopot este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Ion-Cătălin Trăistaru[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[15]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat8        
Partidul Național Liberal2        
Alianța pentru Unirea Românilor1        
  1. „Rezultatele alegerilor locale din 2012” (PDF). Biroul Electoral Central. Arhivat din original (PDF) la .
  2. „Rezultatele alegerilor locale din 2016”. Biroul Electoral Central.
  3. „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
  4. „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
  5. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  6. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  7. Lahovari, George Ioan (). „Șopotul, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 527.
  8. Lahovari, George Ioan (). „Beloțul, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 365, 366.
  9. Melbert, N., ed. (). „Comuna Sopotu”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 311.
  10. Melbert, N., ed. (). „Comuna Stoișești”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 290.
  11. Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 151. .
  12. „Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
  13. „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
  14. „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
  15. „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .