Sari la conținut

Comuna Maglavit, Dolj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Maglavit
  comună  

Map
Maglavit (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 44°01′14″N 23°07′40″E ({{PAGENAME}}) / 44.020636°N 23.127907°E44.020636; 23.127907

Țară România
Județ Dolj

SIRUTA73031

ReședințăMaglavit
ComponențăMaglavit, Hunia

Guvernare
 - primar al comunei Maglavit[*]Marius-Iosif Mureșan[*][1] (PNL, octombrie 2020)

Suprafață
 - Total80 km²

Populație (2021)
 - Total3.938 locuitori

Cod poștal207360

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap relation ID Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Maglavit este o comună în județul Dolj, Oltenia, România, formată din satele Hunia și Maglavit (reședința).[2] Ziua comunei Maglavit se serbează pe data de 8 septembrie, când are loc întâlnirea cu fiii satului.

Comuna se află în sud-vestul județului, la 3 km de Dunăre. Se situează între localitățile Calafat (14 km), Cetate (9 km) și Drobeta Turnu Severin (80 km).



Componența etnică a comunei Maglavit

     Români (83,65%)

     Romi (3,71%)

     Alte etnii (0,13%)

     Necunoscută (12,52%)




Componența confesională a comunei Maglavit

     Ortodocși (86,59%)

     Alte religii (0,58%)

     Necunoscută (12,82%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Maglavit se ridică la 3.938 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.875 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (83,65%), cu o minoritate de romi (3,71%), iar pentru 12,52% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (86,59%), iar pentru 12,82% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Câmpul a județului Dolj și era formată din satele Comani, Golenți și Maglavit, cu o populație de 3938 de locuitori. În comună funcționau două biserici din cărămidă și trei școli mixte.[6] Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Calafat din același județ, cu o populație de 4640 de locuitori (doar în satul de reședință cu același nume).[7]

Petrache Lupu propovăduind

În 1935, ciobanul Petrache Lupu, în pădurea din apropiere de Dunăre, a avut o serie de viziuni în care a văzut o figură asemănătoare cu un moș cu aripi. Lupu va începe ulterior să propovăduiască, așa cum i-a zis figura (identificată ulterior chiar cu Dumnezeu), pocăință. Maglavitul a devenit pentru restul perioadei interbelice unul dintre cele mai populare locuri de pelerinaj din Regatul României. Chiar dacă practica va fi ulterior suprimată de regimul comunist, pentru contemporani Maglavitul a devenit un important simbol al unei revoluții spirituale și sociale în cadrul societății românești.[8]

În 1950, comuna a trecut în cadrul raionului Calafat din regiunea Dolj, raion care a fost inclus doi ani mai târziu în regiunea Craiova și (după 1960) în regiunea Oltenia. În 1968, a înglobat comuna Hunia, comuna Maglavit revenind la județul Dolj, reînființat;[9][10]

Monumente istorice

[modificare | modificare sursă]

În comuna Maglavit sunt două monumente de interes local incluse pe lista monumentelor istorice din județul Dolj, fiind vorba despre două biserici care poartă hramul „Sf. Nicolae” (una în fiecare sat). Cele două biserici datează din 1845.

Politică și administrație

[modificare | modificare sursă]

Comuna Maglavit este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Marius-Iosif Mureșan[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[11]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal9         
Partidul Social Democrat4         

Personalități născute aici

[modificare | modificare sursă]
  1. „Rezultatele alegerilor locale din 2020”. Autoritatea Electorală Permanentă.
  2. „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
  3. „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
  4. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  5. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
  6. Lahovari, George Ioan (). „Maglavitul, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 213, 214.
  7. Melbert, N., ed. (). „Comuna Maglavit”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 303.
  8. O. J. Schmitt, Corneliu Zelea Codreanu. Ascensiunea și căderea "Căpitanului", traducerea de Wilkeum Tauwinkl, București, editura Humanitas, 2016, p. 191
  9. „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
  10. „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
  11. „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .

Legături externe

[modificare | modificare sursă]