Comuna Plenița, Dolj
| Plenița | |
| — comună — | |
![]() Plenița (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 44°13′00″N 23°11′00″E / 44.216666666667°N 23.183333333333°E | |
|---|---|
| Țară | |
| Județ | |
| SIRUTA | 73709 |
| Reședință | Plenița |
| Componență | Plenița, Castrele Traiane |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Plenița[*] | Valentin-Ștefan Brașoveanu[*][1] (PSD, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 88,65 km² |
| Populație (2021) | |
| - Total | 4.156 locuitori |
| Cod poștal | 207460 |
| Prezență online | |
| site web oficial GeoNames OpenStreetMap relation ID | |
| Modifică date / text | |
Plenița este o comună în județul Dolj, Oltenia, România, formată din satele Castrele Traiane și Plenița (reședința).[2] Este situată în partea de vest a județului Dolj, la 60 km de municipiul Craiova și la 16 km de Dunăre, în partea de nord a Câmpiei Române, la limita cu podișul Getic. Se învecinează la nord cu comuna Verbița și comuna Caraula, în sud comuna Unirea, iar în vest și nord-vest comunele Dârvari și Oprișor din județul Mehedinți.
Prezentarea comunei
[modificare | modificare sursă]Pe teritoriul comunei se poate întâlni atât relief de câmpie cu altitudinea până la 200 m, care cuprinde cea mai mare parte a suprafeței, cât și relief mai înalt, în zona de nord a comunei (dealul Gemeni, având o altitudine de 215 m). În împrejurimile Pleniței se mai află și dealul Strâmba (situat la sud), dealul Udubașnița (situat la nord) și alte două coline ce străbat pădurea, Padina Mare și Padina Mică, la est. Comuna este așezată pe două coline mari cu înclinări ușoare.
Clima
[modificare | modificare sursă]Clima este temperată. Temperatura medie variază între -3 °C (în ianuarie) și +23 °C (în iulie), cu minime până la -30 °C (în ianuarie și februarie) și maxime până la 40 °C (în august).
Media anuală a precipitațiilor din această zonă este cuprinsă între 500 si 700 mm. Lunile cele mai ploioase sunt mai și iunie, în această perioadă precipitațiile atingând aproape 70 mm, iar cea mai secetoasa lună este februarie, în care se înregistrează precipitații de numai 30–40 mm.
Solul
[modificare | modificare sursă]Solul caracteristic zonei în care este situată localitatea este un sol brun de pădure și cernoziom degradat.
Demografie
[modificare | modificare sursă]Componența etnică a comunei Plenița
Români (89,92%)
Romi (2,31%)
Alte etnii (0,07%)
Necunoscută (7,7%)
Componența confesională a comunei Plenița
Ortodocși (91,29%)
Alte religii (0,82%)
Necunoscută (7,89%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Plenița se ridică la 4.156 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.686 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (89,92%), cu o minoritate de romi (2,31%), iar pentru 7,7% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,29%), iar pentru 7,89% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
Istorie
[modificare | modificare sursă]La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Dumbrava de Jos a județului Dolj și era formată numai din satul de reședință cu același nume, cu o populație de 6050 de locuitori. În comună funcționa o biserică și două școli mixte.[6] Această localitate fusese în perioada interbelică, o comună urbană – fiind consemnată de Anuarul Socec din 1925, reședință a plășii Plenița din același județ, cu o populație de 5012 de locuitori.[7]
Rangul de comună urbană și l-a pierdut cu timpul,[8] dar a avut un statut important l-a avut și în regimul comunist, când în 1950, comuna a devenit reședința raionului Plenița a regiunii Dolj, raion care a făcut parte și din regiunea Craiova (1952-1960) dar și din regiunea Oltenia (1960-1968). În 1968, a revenit la județul Dolj, reînființat, înglobând între timp și fosta comună Castrele Traiane.[9][10]
Monumente istorice
[modificare | modificare sursă]În comuna Plenița se găsește Așezarea fortificată din satul Castrele Traiane din perioada de tranziție la epoca bronzului, Cultura Coțofeni. Alte monumente istorice de interes din comuna Plenița incluse pe lista monumentelor istorice din județul Dolj sunt: Biserica „Sf. Nicolae” din satul Plenița (1857) și un cimitir vechi cu cruci de piatră, în cimitirul vechi din sat (1700-1800).
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Plenița este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Valentin-Ștefan Brașoveanu[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[11]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 6 | |||||||
| Partidul Național Liberal | 4 | |||||||
| Forța Dreptei | 1 | |||||||
| Uniunea Salvați România | 1 | |||||||
| Popa Mihai-Ovidiu | 1 | |||||||
Personalități născute aici
[modificare | modificare sursă]- Iacob Potârcă (1866 - 1942), medic militar(d), general;
- Haralambie Grămescu (1926 - 2003), scriitor;
- Nicolae Ciucă (n. 1967), general, fost premier al României;
- Dragoș Albu (n. 2001), fotbalist;
- Cătălin Albu (n. 2004), fotbalist.
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ „Rezultatele alegerilor locale din 2024”. Autoritatea Electorală Permanentă.
- ↑ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ Lahovari, George Ioan (). „Plenița, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 759.
- ↑ Melbert, N., ed. (). „Comuna urbană Plenița”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 287.
- ↑ Simona Cârlugea (). „Plenița, comuna care era să fie oraș și n-a mai apucat, dar în care s-a născut un premier”. Radio Europa Liberă România. Accesat în .
- ↑ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ↑ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Silvostepa Olteniei (sit de importanță comunitară)
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Atestare documentară
- Comuna care aproape a fost oraș, 29 iulie 2010, Andreea Sminchise, Jurnalul Național
