Comuna Sălcuța, Dolj

Coordonate: 44°13′38″N 23°28′03″E ({{PAGENAME}}) / 44.227271°N 23.46747°E44.227271; 23.46747
Sălcuța
— comună —
Sălcuța (România) Poziția geografică în România

Țară	România
Județ	Dolj

SIRUTA	74028

Reședință	Sălcuța
Componență	Sălcuța Mârza Plopșor Tencănău

Guvernare
- primar al comunei Sălcuța[*]	Aurica Giurcă[*]^[1] (PSD, octombrie 2020)

Suprafață
- Total	72,62 km²

Populație (2021)
- Total	2.032 locuitori

Cod poștal	207510

Prezență online
site web oficial GeoNames
Modifică date / text

Sălcuța este o comună în județul Dolj, Oltenia, România, formată din satele Mârza, Plopșor, Sălcuța (reședința) și Tencănău.^[2]

Așezare

Comuna este situată pe șoseaua Plopșor-Craiova, la o distanță de 35 km față de reședința de județ. Pe teritoriul comunei, curge și pârâiașul "Valea Satului". Se află la o distanță de: Calafat (45 km) și la 25 km față de Băilești (unde se află și cea mai apropiată gară). Este vecină la nord cu comuna Terpezița, la sud cu comunele Giubega și Perișor, la vest cu comuna Vârtop și la est cu comuna Vârvoru de Jos.

Demografie

Componența etnică a comunei Sălcuța

Români (62,99%)

Romi (28%)

Alte etnii (9,01%)

Componența confesională a comunei Sălcuța

Ortodocși (90,6%)

Alte religii (0,39%)

Necunoscută (9,01%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Sălcuța se ridică la 2.032 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.319 locuitori.^[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (62,99%), cu o minoritate de romi (28%).^[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,6%), iar pentru 9,01% nu se cunoaște apartenența confesională.^[5]

Istorie

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Dumbrava de Jos a județului Dolj, fiind alcătuită din satele Mârza, Plopșor și Sălcuța, având 1978 de locuitori. În comună funcționau două școli mixte, una la Sălcuța și una la Plopșor, și o biserică.^[6] La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, funcționa în aceiași plasă și comuna Tencănău, formată din satele Drăgoaia, Mărăcinele și Tencănău, având 1520 de locuitori. În comună funcționau două biserici și o școală mixtă.^[7]

În 1925, satul Mârza a trecut de la comuna Sălcuța, la comuna Tencănău,^[8] Anuarul Socec consemnând cele două comune în plasa Vella din același județ, comuna Sălcuța înregistrând 1929 de locuitori,^[9] iar comuna Tencănău – 1478.^[8] În 1931, satul Plopșor se desprinde de comuna Sălcuța și formează o comună de sine-stătătoare, căruia i s-au arondat două sate: Segleț și Suharu.^[10] în timp ce comuna Tencănău este menționată având două sate – Mârza și Tencănău.^[11]

În 1950, comunele au trecut în cadrul raionului Plenița din regiunea Dolj, raion care a fost inclus doi ani mai târziu în regiunea Craiova și (după 1960) în regiunea Oltenia. În 1968, acestea au revenit la județul Dolj, reînființat, comuna Tencănău fiind desființată și inclusă în comuna Sălcuța, iar comuna Plopșoru a fost și ea desființată și împărțită între comunele Sălcuța și Vela.^[12]^[13]

Monumente istorice

În comuna Sălcuța se află o așezare din Neolitic (cultura Sălcuța) și Brazda lui Novac (din epoca romană), în satul Plopșor. Alte monumente istorice din comuna Sălcuța înregistrate pe lista monumentelor istorice din județul Dolj sunt: Biserica „Sf. Treime” și „Sf. Împărați” din Plopșor (1840 – refăcută în 1904), Biserica „Sf. Dumitru” din Tencănău (1828) și două cruci de piatră în curtea bisericii din satul Plopșor (secolul al XIX-lea).

Politică și administrație

Comuna Sălcuța este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Aurica Giurcă[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[14]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Social Democrat	7
	Partidul Național Liberal	3
	Uniunea Salvați România	1

Personalități

Constantin S. Nicolaescu-Plopșor

Note

↑ „Rezultatele alegerilor locale din 2020”. Autoritatea Electorală Permanentă.
↑ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. 2018.
↑ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.
↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.
↑ Lahovari, George Ioan (1902). „Sălcuța, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 333, 334.
↑ Lahovari, George Ioan (1902). „Tîncănăul, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 608, 609.
1 2 Melbert, N., ed. (1925). „Comuna Tencăneu”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 311.
↑ Melbert, N., ed. (1925). „Comuna Sălcuța”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 309.
↑ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 157. 15 iulie 1931.
↑ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161). 15 iulie 1931.
↑ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în 24 februarie 2026.
↑ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în 24 februarie 2026.
↑ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.

Legături externe

Ghidul Primăriilor, Primăria Sălcuța

Vezi și

Silvostepa Olteniei (sit de importanță comunitară)

[wdref-eb49b101423f50b39b3ee740a25d7e51-1] „Rezultatele alegerilor locale din 2020”. Autoritatea Electorală Permanentă.

[lege_290_2018-2] „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. 2018.

[insse_2011_nat-3] „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013.

[insse_2021_etn-4] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[insse_2021_rel-5] „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023.

[6] Lahovari, George Ioan (1902). „Sălcuța, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 333, 334.

[7] Lahovari, George Ioan (1902). „Tîncănăul, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 608, 609.

[Socec_Tnc-8] 1 2 Melbert, N., ed. (1925). „Comuna Tencăneu”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 311.

[Socec_Slc-9] Melbert, N., ed. (1925). „Comuna Sălcuța”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 309.

[10] „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 157. 15 iulie 1931.

[11] „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161). 15 iulie 1931.

[L3_1968-12] „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în 24 februarie 2026.

[L2_1968-13] „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în 24 februarie 2026.

[14] „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]

v d m Subdiviziunile administrative ale județului Dolj
Reședința	Craiova (269.506 loc.)
Municipii	Băilești (17.437 loc.) Calafat (17.336 loc.)
Orașe	Bechet (3.657 loc.) Dăbuleni (12.182 loc.) Filiași (16.900 loc.) Segarcea (7.019 loc.)
Comune	Afumați Almăj Amărăștii de Jos Amărăștii de Sus Apele Vii Argetoaia Bârca Bistreț Botoșești-Paia Brabova Brădești Braloștița Bratovoești Breasta Bucovăț Bulzești Calopăr Caraula Carpen Castranova Catane Călărași Cârcea Cârna Celaru Cerăt Cernătești Cetate Cioroiași Ciupercenii Noi Coșoveni Coțofenii din Dos Coțofenii din Față Daneți Desa Dioști Dobrești Dobrotești Drăgotești Drănic Fărcaș Galicea Mare Galiciuica Gângiova Ghercești Ghidici Ghindeni Gighera Giubega Giurgița Gogoșu Goicea Goiești Grecești Întorsura Ișalnița Izvoare Leu Lipovu Măceșu de Jos Măceșu de Sus Maglavit Malu Mare Mârșani Melinești Mischii Moțăței Murgași Negoi Orodel Ostroveni Perișor Pielești Piscu Vechi Plenița Pleșoi Podari Poiana Mare Predești Radovan Rast Robănești Rojiște Sadova Sălcuța Scăești Seaca de Câmp Seaca de Pădure Secu Siliștea Crucii Șimnicu de Sus Sopot Tălpaș Teasc Terpezița Teslui Țuglui Unirea Urzicuța Valea Stanciului Vârtop Vârvoru de Jos Vela Verbița
Sate	Sate din județul Dolj