Comuna Drănic, Dolj
| Drănic | |
| — comună — | |
 Drănic (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 44°02′54″N 23°50′35″E / 44.048403°N 23.843036°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Dolj |
| SIRUTA | 72221 |
| Reședință | Drănic |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Drănic[*] | Dragoș-Cătălin Călin[*][1] (PSD, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 80,21 km² |
| Populație (2021) | |
| - Total | 2.260 locuitori |
| Fus orar | UTC+02:00 |
| Prezență online | |
site web oficial  GeoNames | |
Modifică date / text  | |
Drănic este o comună în județul Dolj, Oltenia, România, formată din satele Booveni, Drănic (reședința), Foișor și Padea.[2] Comuna se află în sudul județului, la est de Jiu și la vest de Segarcea. Se află la o distanță de 38 km de Craiova.
Demografie
[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Drănic
Români (82,39%)
Romi (8,01%)
Alte etnii (9,6%)
Componența confesională a comunei Drănic
Ortodocși (90,18%)
Alte religii (0,18%)
Necunoscută (9,65%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Drănic se ridică la 2.260 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.738 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (82,39%), cu o minoritate de romi (8,01%).[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,18%), iar pentru 9,65% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
Istorie
[modificare | modificare sursă]La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Jiul de Mijloc a județului Dolj și era alcătuită numai din satul de reședință cu același nume, cu o populație de 1323 de locuitori. În comună funcționa o biserică și o școală mixtă.[6] La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei funcționau în aceiași plasă și comunele Foișor și Padea. Comuna Foișor era alcătuită din satele Belcinul, Bucovenii de Jos, Bucovenii de Sus și Foișor, cu o populație de 930 de locuitori. În comună funcționau două biserici și o școală mixtă frecventată de 36 de băieți și 6 fete,[7] iar comuna Padea era formată numai din satul de reședință cu același nume, cu o populație de 1021 de locuitori. În comună funcționa o biserică și o școală mixtă frecventată de 40 de băieți și 6 fete.[8]
Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Segarcea din același județ. Comuna Drănic avea o populație de 1750 de locuitori,[9] comuna Foișor avea 1328 (în satele Belcinu, Booveni și Foișor),[10] iar comuna Padea – 1475.[11] În 1931, satul Belcinu se desprinde de comuna Foișor și formează o comună de sine-stătătoare,[12] comuna Foișor rămânând doar cu satul de reședință cu același nume, satul Booveni fiind transferat la comuna Drănic.[13]
În 1950, comuna a trecut în cadrul raionului Segarcea din regiunea Dolj, raion care a fost inclus doi ani mai târziu în regiunea Craiova. În 1960, raionul a fost inclus în regiunea Oltenia, iar (după 1964[14]), comunele au fost incluse în raionul Craiova. În 1968, au revenit la județul Dolj, reînființat, comunele Foișor și Padea fiind desființate și incluse în comuna Drănic.[15][16]
Monumente istorice
[modificare | modificare sursă]În comuna Drănic se găsește Situl arheologic de la Drănic împreună cu două așezări (din sec. VIII - X, Epoca medievală timpurie respectiv sec. II - IV p. Chr.) și Situl arheologic de la Padea împreună cu două așezări (din sec VIII - X, Epoca medievală timpurie și sec. I-III p. Chr., Epoca daco-romană). În rest, ca și monumente istorice de interes local incluse pe lista monumentelor istorice din județul Dolj se mai numără: Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din satul Drănic (ridicată în 1838) și Biserica „Sf. Nicolae” (ridicată în ante. 1845).
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Drănic este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Dragoș-Cătălin Călin[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[17]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 8 | |||||||||
| Partidul Național Liberal | 2 | |||||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 1 | |||||||||
Personalități
[modificare | modificare sursă]- Dumitru Combiescu (1887 - 1961), medic
- Theodor Hristea (1930 - 2009), lingvist
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ „Rezultatele alegerilor locale din 2024”. Autoritatea Electorală Permanentă.
- ↑ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ↑ Lahovari, George Ioan (). „Drănicul, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 251, 252.
- ↑ Lahovari, George Ioan (). „Foișorul, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 409, 410.
- ↑ Lahovari, George Ioan (). „Padea, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 623, 624.
- ↑ Melbert, N., ed. (). „Comuna Drănicu”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 297.
- ↑ Melbert, N., ed. (). „Comuna Foișoru”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 298.
- ↑ Melbert, N., ed. (). „Comuna Padea”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 305.
- ↑ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 150. .
- ↑ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 153. .
- ↑ „Decretul nr. 798 din 17 decembrie 1964 privind modificarea anexei la Legea nr. 3/1960 pentru îmbunătățirea împărțirii administrative a teritoriului Republicii Populare Romîne”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ↑ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ↑ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ↑ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Coridorul Jiului (sit de importanță comunitară)