Sari la conținut

Comuna Cernătești, Dolj

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Cernătești
—  comună  —
Map
Cernătești (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 44°26′41″N 23°26′56″E ({{PAGENAME}}) / 44.444689°N 23.448919°E44.444689; 23.448919

Țară România
Județ Dolj

SIRUTA71723

ReședințăCernătești
Componență

Guvernare
 - primar al comunei Cernătești[*]Costel Trăistaru[*][1] (PSD, )

Suprafață
 - Total50,2 km²
Altitudine157 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total1.559 locuitori

Fus orarUTC+02:00
Cod poștal207185

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Cernătești este o comună în județul Dolj, Oltenia, România, formată din satele Cernătești (reședința), Cornița, Rasnicu Bătrân, Rasnicu Oghian și Țiu.[2]

Comuna se află în nord-vestul județului, întinzându-se de-o parte și de alta a DJ606B (Craiova-Grecești), în cadrul câmpiei coliniare a Podișului Getic, numită Câmpia colinară a Bălăciţei. Se află la o distanță de 36 km față de Craiova și la 30 km față de Filiași.




Componența etnică a comunei Cernătești

     Români (91,85%)

     Alte etnii (0%)

     Necunoscută (8,15%)




Componența confesională a comunei Cernătești

     Ortodocși (91,15%)

     Alte religii (0,64%)

     Necunoscută (8,21%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Cernătești se ridică la 1.559 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.929 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (91,85%), iar pentru 8,15% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,15%), iar pentru 8,21% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Dumbrava de Sus a județului Dolj și era alcătuită numai din satul de reședință cu același nume, cu o populație de 1825 de locuitori. În comună funcționa o biserică ridicată în 1827 și o școală mixtă.[6] La acea vreme pe teritoriul actual al comunei funcționau în aceiași plasă și comunele Rasnicu și Țiu. Comuna Rasnicu era formată din satele Cornița, Rasnicu Bătrân și Rasnicu Oghiar, cu o populație de 1114 de locuitori. În comună funcționau trei biserici,[7] iar comuna Țiu era compusă numai din satul de reședință cu același nume, cu o populație de 1085 de locuitori. În comună funcționa o școală mixtă înființată în 1889 și o biserică.[8]

Anuarul Socec din 1925 consemnează că între timp comuna Țiu a fost desființată și inclusă în comuna Cernătești, aceasta având în cele două sate 2800 de locuitori,[9] în timp ce comuna Rasnicu avea 1137 de locuitori (satul Rasnicu Oghian fiind menționat cu denumirea de Rasnicu).[10] Ambele comune făceau parte din plasa Brabova a aceluiași județ. În 1931, comuna Țiu a fost reînființată.[11]

În 1950, comuna a trecut în cadrul raionului Filiași din regiunea Gorj, raion care a fost inclus doi ani mai târziu în regiunea Craiova și (după 1960) în regiunea Oltenia, timp în care, satul Rasnicu a recăpătat denumirea de Rasnicu Oghian, iar comuna Țiu a fost desființată și reinclusă în comuna Cernătești. În 1968, comunele au revenit la județul Dolj, reînființat, comuna Rasnicu fiind și ea desființată și inclusă în comuna Cernătești.[12][13]

Monumente istorice

[modificare | modificare sursă]

Trei monumente istorice de interes local din comuna Cernătești sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Dolj, prima fiind Biserica „Sf. Nicolae” din satul Cernătești care datează din anul 1820, împreună cu Cula Cernăteștilor din același sat (care datează din sec. XVIII). Ultimul monument istoric se găsește în satul Rasnicu Oghian și este vorba despre Biserica de lemn „Sf. Nicolae”, care datează din 1846-1855. A fost refăcută în 1917.

Politică și administrație

[modificare | modificare sursă]

Comuna Cernătești este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Costel Trăistaru[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[14]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat7       
Partidul Național Liberal3       
Alianța pentru Unirea Românilor1       
  1. ^ „Rezultatele alegerilor locale din 2016”. Biroul Electoral Central. 
  2. ^ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. . 
  3. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  6. ^ Lahovari, George Ioan (). „Cernătești, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 332, 333. 
  7. ^ Lahovari, George Ioan (). „Rasnicul, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 162, 163. 
  8. ^ Lahovari, George Ioan (). „Țiul, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 680. 
  9. ^ Melbert, N., ed. (). „Comuna Cernătești”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 294. 
  10. ^ Melbert, N., ed. (). „Comuna Rasnicu”. Anuarul Socec al României-mari. București: Editura "Socec & co." soc. anon. IV. Provinciile Vechiului Regat: 308. 
  11. ^ Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 159. . 
  12. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  13. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  14. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]