Castelul Ugron din Zau de Câmpie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Castelul din Zau de Câmpie)
Salt la: Navigare, căutare
Ansamblul castelului Ugron, sat Zau de Câmpie, comuna Zau de Câmpie, judeţul Mureş, foto: iulie 2015.

Castelul baronului Istvan Ugron sau „castelul-calendar” se află în localitatea Zau de Câmpie, în județul Mureș. Ansamblul castelului Ugron este prezent pe lista monumentelor istorice, cu codul MS-II-a-A-16073.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Istvan Ugron, proprietarul castelului, a fost ambasadorul Austro-Ungariei în Rusia. Așa a cunoscut-o pe una din fiicele țarului Nicolae al II-lea al Rusiei și s-a îndrăgostit nebunește de ea. Povestea celor doi a fost păstrată până astăzi prin viu grai, spusă pe la ulițele din sat așa că sunt mai multe variante. Cei mai mulți săteni însă povestesc că și fata era îndrăgostită de baron, doar că acesta nu s-a ridicat la nivelul așteptărilor și pretenților unei prințese. Aceasta i-ar fi cerut baronului Ugron să paveze aleea care duce înspre castel cu bani de aur. Zis și făcut. Ambasadorul îndrăgostit a dat poruncă muncitorilor pentru a-i îndeplini hatârul iubitei. Doar că pe la jumătatea drumului prințesa a cerut ca banii de aur să fie puși în cant, pentru ca nimeni să nu pășească pe coroana împăratului, potrivit acesteia reprezenta o lipsă de respect și loialitate față de împărat. Ugron a dat din nou poruncă pentru refacerea drumului, doar că de data aceasta nu i-au ajuns banii pentru întreaga porțiune de drum. Văzându-se neputincios și incapabil să îi îndeplinească cerințele femeii iubite, baronul Istvan Ugron a încetat o vreme să îi mai facă curte prințesei. Între timp au ajuns la putere bolșevicii, iar în timpul Revoluției Ruse din 1917 întreaga familie a țarului a fost ucisă. Îndoliat, baronul s-a retras din viața publică cu inima plină de durere după dragostea sa neîmplinită.

Trăsături[modificare | modificare sursă]

Castelul din Zau de Câmpie a fost construit după principiile unui calendar. Are 365 de ferestre, câte zile sunt într-un an, 4 turnuri, la fel ca numărul de anotimpuri, 52 de camere, câte sunt săptămânile, 7 terase câte zile sunt într-o săptămână și 12 holuri, câte sunt lunile anului[1]. Castelul stă sub semnul unei povești de dragoste neîmplinite între proprietar și o prințesă rusă. În anul 1911 a început construcția reședinței de vacanță a baronului Istvan Ugron, o arhitectură fidelă castelelor medievale franceze. Timp de trei ani, oamenii locului au fost obligați să muncească acolo, gratuit, cu uneltele și cu animalele lor. Castelul de la Zau de Câmpie nu a fost vizitat foarte des de baron. Cu toate acestea a fost ridicat din ambiția lui de a construi o reședință de vară cu totul și cu totul deosebită, diferită de orice altă reședință. În perioada comunismului a fost preluat de stat și a primit în timp mai multe destinații. Mobilierul a fost confiscat de conducerea comunistă și transferat la Turda, unde era pe atunci centrul de județ. Castelul a fost, pe rând, sanatoriu pentru bolnavii de TBC, școală și depozit de cereale, iar în ultimii ani casă de copii, ca și până în prezent. Acum clădirea a devenit centru de plasament aflat în subordinea Consiliului Juețean Mureș și adăpostește aproximativ 70 de fete orfane. Starea castelului se agravează însă pe zi ce trece. Dacă până mai acum câțiva ani castelul părea relativ întreținut, revendicarea acestuia de urmașii baronului Ugron, făcută după apariția pachetului de legi privind retrocedările (247/2005), a schimbat în rău fața acestuia. Astfel, urmașii lui Istvan Ugron revendică sute de hectare de teren din Zau de Campie. Există o cerere de revendicare depusă de urmașa Maria Ioana Ugron din 2006.

Situația actuală[modificare | modificare sursă]

Castelul face parte din patrimoniul Consiliului Județean Mureș care a câștigat procesul cu prezumtivii moștenitori ai contelui Ugron. În prezent se află în administrarea Direcției generale de asistență socială și protecția copilului Mureș. Casa de copii a fost desființată în 2012, prin hotărâre de consiliu județean, iar ultimii copii au fost mutați de acolo în case de tip familial.[2] Castelul ar putea găzdui în viitor un centru pentru persoane vârstnice.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ http://www.realitatea.net/castelul-de-la-zau-de-campie-a-fost-construit-dupa-principiul-unui-calendar_714800.html
  2. ^ http://citynews.ro/din-oras/foto-castelul-calendar-de-la-zau-de-campie-paragina-monumentul-istoric-fost-abandonat-de