Tabula Regia din Târgu Mureș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Tabula Regia
Palota Kendeffy
Kendeffy-ház
Tabula Regia Tg. Mures - prim plan.jpg
Clădirea Tribunalului Suprem al Transilvaniei, azi Tribunalul Mureș
Informații despre clădire
Localitate Târgu Mureș
Țară România
Arhitect József Sófalvi
Adresa Str. Bolyai nr. 14.
Cod LMI MS-II-m-B-15485
Beneficiar Contesa Krisztina Kendeffy-Bethlen (1789)
Contele Ádám Kendeffy (1826)
Inginer Ignác Schaffner, Thomas Rupert
Data finalizării 1789, 1826
Stil baroc tardiv clasicizant
Pagină Web Tribunalul Mureș

Tabula Regia din Târgu Mureș (în maghiară Marosvásárhelyi Királyi Tábla) a fost tribunalul suprem al Transilvaniei. Instanța a funcționat în clădirea din strada Bolyai nr. 30 din Târgu Mureș, cunoscută și sub numele de Casa Kendeffy, în care își are astăzi sediul Tribunalul Mureș.

Istoric[modificare | modificare sursă]

În anul 1754 sediul Tabulei Regia, suprema instanță de judecată din Transilvania, a fost mutat de la Mediaș la Târgu Mureș. În data de 13 noiembrie 1827, Tabula Regia și-a ținut prima ședință de judecată în noul sediu, acest eveniment fiind eternizat pe o tablă comemorativă din vestibul, cu următoarea inscripție:

“Sub fausto regimine
Francisci primi Caes. Aug.
Fide ed lege regnantis
Curiae M.P. Trans. Regiae
D.A.D. MDCCCXXVII
Themidi Sacrum.”
(“Sub domnia fericită
A lui Francisc I, Augustul Împărat,
Domnește încrederea și legea
Tribunalul Marelui Principat al Transilvaniei
În Anul Domnului 1827
Sub sacerdoțiul zeiței Themis.”)

După Revoluția din 1989 clădirea Palatului Kendeffy a funcționat ca sediu a mai multor partide, între care a Uniunii Democratete Maghiare din România. În 19 martie 1990, în timpul conflictului interetnic din Târgu Mureș, clădirea în care s-au aflat mai mulți membri UDMR între care scriitorul András Sütő, a fost atacat și incendiat de manifestanți români transportați cu autobuze din zona Reghinului.[1] În urma atacului maghiarii s-au retras în pod, unde s-au baricadat și au cerut ajutorul armatei. În ciuda promisiunilor verbale făcute de colonelul Ioan Judea, la părăsirea clădirii maghiarii au fost agresați de mulțime sub privirea pasivă al armatei. În urma agresiunii András Sütő și-a pierdut un ochi.[2]

Palatul Kendeffy[modificare | modificare sursă]

Palatul Kendeffy pe o gravură din 1868 apărută în cartea lui Balázs Orbán

Conform textului inscripției comemorative, Krisztina Bethlen, văduva contelui Elek Kendeffy, a isprăvit construcția acestui palat nobiliar impozant în 1789. Acesta fusese ridicat pe șirul de parcele învecinate achiziționate de familie pe aliniamentul sudic al străzii Szent Miklós (Sfântul Nicolae, azi Piața Bolyai). Prin contractul semnat la 1 iunie 1826 fiul contesei, Ádám Kendeffy a cedat palatul Tablei Regești (forul suprem de judecată al provinciei) primind în schimb două case în centrul orașului. Edificiul împreună cu clădirile anexe au fost reamenajate pentru a corespunde acestei funcții noi. Lucrările s-au executat conform proiectelor întocmite de inginerul topograf József Sófalvi și cu contribuția unor meșteri ca maistrul zidar Ignác Schaffner și maistrul dulgher Thomas Rupert. Palatul a rămas sediul Tablei Regești până la sfârșitul existenței Marelui Principat al Transilvaniei ca provincie Habsburgică autonomă (1849), dar și după această dată, practic până în zilele noastre, clădirea a găzduit în continuare instituții judiciare. Parcela pe care se situează palatul cuprindea inițial și clădiri anexe, respectiv o grădină de proporții, care se întindea până la actuala str. Retezatului – pe acest spațiu s-a construit ulterior, în perioada dualismului, Judecătoria și Penitenciarul.[3]

Varia[modificare | modificare sursă]

Placa memorială amplasată pe fațada clădirii are următoarea inscripție:

„ÎN ACEASTĂ CLĂDIRE, UNDE A FUNCȚIONAT TRIBUNALUL SUPREM AL TRANSILVANIEI, ȘI-AU ÎNCEPUT ACTIVITATEA REVOLUȚIONARĂ AVRAM IANCU, AL. PAPIU ILARIAN ȘI ALȚI CANCELIȘTI CARE AU AVUT UN ROL DE SEAMĂ ÎN REVOLUȚIA DE LA 1848.”

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ 1990 - ANUL 0. Filmul evenimentelor de la Târgu Mureș, Digi 24, 23.03.1990 (accesat în 16.04.2020)
  2. ^ Provocarea libertății. Târgu Mureș, 16-21 martie 1990. Márton László, Zoltán Csaba Novák. ISBN: 606-8377-43-8
  3. ^ Palatul Kendeffy din Târgu Mureș, János Orbán, Enciclopedia Virtuală din România (accesat în 16.04.2020)

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Tabula Regia din Târgu Mureș