Rezervația de bujori Zau de Câmpie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Rezervația de bujori Zau de Câmpie
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie)
Rezervația naturală „Bujorii de stepă Zau de Câmpie”
Rezervația naturală „Bujorii de stepă Zau de Câmpie”
Harta locului unde se află Rezervația de bujori Zau de Câmpie
Harta locului unde se află Rezervația de bujori Zau de Câmpie
Localizarea rezervației pe harta țării
(punctul marchează aproximativ centrul rezervației)
Poziția Actual Mures county CoA.png Județul Mureș
 România
Cel mai apropiat oraș Luduș
Valea Glodului (sat)
Coordonate Coordonate: 46°39′00″N 24°05′51″E / 46.65000°N 24.09750°E / 46.65000; 24.0975046°39′00″N 24°05′51″E / 46.65000°N 24.09750°E / 46.65000; 24.09750[1]
Suprafață 3,49 ha
Înființare 1932, declarat în 2000

Rezervația de bujori Zau de Câmpie este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip botanic), situată în Transilvania, pe teritoriul județului Mureș[2]

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria naturală se află în extremitatea vestică a județului Mureș (aproape de limita de graniță cu județul Cluj, în bazinul hidrografic al Pârâului de Câmpie), pe teritoriul administrativ al comunelor Zau de Câmpie și Valea Largă, în partea centrală a Depresiunii colinare a Transilvaniei.

Descriere[modificare | modificare sursă]

Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate)[3] și are ca scop protejarea bujorului de stepă, o specie floristică ce aparține familiei Paeoniaceae[4].

Aria protejată cu o suprafață de 3,49 ha, este inclusă în situl de importanță comunitară - Zau de Câmpie[5] și reprezintă o fâneață formată din două parcele, încadrată în bioregiunea continentală a Transilvaniei.

bujor de stepă (Paeonia tenuifolia)

În arealul rezervației vegetează peste 350 de specii de plante rare, printre care unele endemice pentru acesată zonă sau protejate prin Directiva Consiliului Europei 92/43/CEE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[6].

Specii floristice semnalate în arealul rezervației: bujor de stepă (Paeonia tenuifolia), capul-șarpelui (Echium russicum), târtan (Crambe tataria), stânjenelul galben (Iris humulis ssp. arenaria), stânjenelul sălbatic (Iris aphylla ssp. hungarica și Asyneuma canescens), cățușnică (Nepeta ucrainica), zăvăcustă (Astragalus dasyanthus), sipică (Cephalaria transylvanica), frăsinel (Dictamnus albus), lalea pestriță (Fritillaria orientalis), trânji (Neottia nidus-avis), ghiocel (Galanthus nivalis), untul vacii (Orchis morio), salvie (Salvia transsylvanica) sau Waldsteinia geoides - o specie din familia Rosaceae[7].

Căi de acces[modificare | modificare sursă]

Monumente și atracții turistice[modificare | modificare sursă]

În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Videoreportaj

Reportaje