Sari la conținut

Biserica Buna Vestire din Târgu Mureș

46°32′31″N 24°33′27″E (Biserica Buna Vestire din Târgu Mureș) / 46.541839°N 24.557411°E46.541839; 24.557411
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Biserica Buna Vestire din Târgu Mureș
Poziționare
Coordonate46°32′31″N 24°33′27″E ({{PAGENAME}}) / 46.541839°N 24.557411°E46.541839; 24.557411
LocalitateTârgu Mureș
Județ din RomâniaMureș
Țara România
Edificare
Stil artisticarhitectura neoclasică  Modificați la Wikidata
Data începerii construcției1926
Data finalizării1936
Data sfințirii12 mai 2024
Clasificare
Cod LMIMS-II-m-B-15578
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Biserica Buna Vestire, este o veche biserică greco-catolică (azi, ortodoxă, neretrocedată), cunoscută de localnici și sub denumirea de Catedrala Mică (spre a o deosebi de Catedrala Ortodoxă aflată în partea opusă a Pieței Trandafirilor), construită între anii 1926-1936 după modelul Bazilicii Sf. Petru din Roma, ctitorie a mitropolitului unit al Blajului, Dr. Vasile Suciu.

Sfințirea

[modificare | modificare sursă]

Mitropolitul Laureațiu al Ardealului a oficiat duminică(12.05.2024) slujba de Sfințire a Bisericii „Buna Vestire” – Catedrala Mică din Târgu Mureș. Din sobor au mai făcut parte Arhiepiscopul Irineu al Alba Iuliei și Episcopul Andrei al Covasnei și Harghitei. „Am săvârșit astăzi o lucrare deosebit de importantă pentru lăcașul de închinare, precum și pentru comunitatea care este deservită de acest edificiu eclezial: sfințirea bisericii”, a explicat Mitropolitul Ardealului.„Un lăcaș de cult are mai multe etape de sfințire. Când se pune temelie bisericii, se alege un teren care este scos din uzul comun, fiind oferit lui Dumnezeu Dăruitorul. După lucrările de edificare și împodobire, biserica este târnosită, săvârșindu-se cel mai important lucru, respectiv Sfințirea Altarului, a locului unde sunt oficiate lucrările sfințitoare”. Înaltpreasfințitul Părinte Laurențiu a mai explicat semnificațiile Evangheliilor citite în cadrul rânduielii Sfințirii bisericii, precum și importanța sacramentală a ungerii Sfintei Mese cu Sfântul și Marele Mir.[1]

Istoric

[modificare | modificare sursă]

Anii 1920 au adus o creștere a numărului de enoriași români uniți în Târgu Mureș. Aceștia, asemeni credincioșilor români ortodocși, se confruntau cu o insuficiență a lăcașurilor de cult. Singura biserică pe care o aveau la dispoziție pe raza orașului era „Biserica lui Bob”, numită după ctitorul ei, episcopul Ioan Bob.[2]

În 1926 mitropolitul Vasile Suciu a înființat o nouă parohie la Târgu Mureș, căreia însă îi lipsea propriul lăcaș de cult. În toamna aceluiași an primăria orașului, în urma unui schimb de terenuri, facilitează condițiile necesare construirii acesteia la unul din capetele Pieței Trandafirilor, iar demersuri pentru construirea acesteia încep a lua formă.[3]

Arhitectul Iosif Victor Vlad, de fel și autorul bisericii, în anul 1927 estimează costul total de construcție a acesteia la aproximativ 4.874.678 lei, iar lucrările de înălțare sunt demarate necesitând în fază inițială achiziționarea de cărămizi pe credit cu o dobândă de 12%. În septembrie 1927 primăria aprobă vânzarea cărămizilor necesare la un preț de 2.150 lei per 1.000 bucăți cărămizi, prețul total de fiind astfel de 645.000 lei. Până în anul 1928 biserica va achita suma de 500.000 lei pentru 199.500 bucăți cărămizi deja transportate la acea vreme, solicitând 50.500 cărămizi suplimentare care să fie livrate începând cu dată de 25 mai cate 2000-3000 pe zi. Solicitarea este acceptată cu condiția ca biserica să achite întregul preț, act care a avut loc în 1929.[4]

Cu excepția finisajelor de zidărie și sculptură interioară biserica în anul 1934 este ridicată, însă pentru finalizarea acestea arhitecții Iosif Vlad Victor și Maetz Ervin realizează o noua estimare a costurilor necesare, aceasta având o valoare de aproape 3.000.000 lei, mai exact 2.920.000.[5] În esență banii alocați până în prima jumătatea a deceniului al treilea se dovedesc a fi insuficienți, în ciuda speranței de finalizare până în anul 1935 inclusiv.

Fondurile necesare finalizării bisericii sunt alocate treptat, cea mai semnificativă tranșă, de 1.000.000 lei, venind în iulie 1935 și urmând ca respectiva să fie achitată în rate de câte 200.000 lei pe parcursul lunilor iulie-noiembrie. Pe parcursul anului următor restul banilor necesari sunt atrași, de data aceasta nu doar din partea primăriei, ci și din alte surse precum Prefectura Județului Mureș (450.000 lei), ministrul Alexandru Lapedatu (200.000 lei) și Partidul Național Liberal, care alocă 1.000.000 lei pentru bisericile din județ, din care 302.045 destinați Bisericii Greco-Catolice din Târgu Mureș.[6]

În data de 8 noiembrie 1936 a fost inaugurată de mitropolitul Alexandru Nicolescu de la Blaj, anterior episcop al Lugojului. Printre altele primarul marchează importanța zilei menționând: „Un asemenea act este pretutindeni important pentru viața noastră națională, dar importanța lui ia proporții și mai mare pe aceste meleaguri unde bisericile românești erau până la unire tolerate abia la marginea orașelor ... Credem că pronia divină a trimis ca un bun augur pe Înalt Prea Sfinția Voastră ca aici în Târgu-Mureș să faceți începutul, desigur lungului șir al sfințirilor de biserici române unite.”[7]

Așadar, biserica a reprezentat la momentul ridicării nu doar o extindere a credinței Greco-Catolică și un nou locaș de cult, ci și un pas către integrarea bisericilor românești, care până la Marea Unire au fost nu doar în minoritate ci și marginalizate, în peisajul metropolei.

Protopopul Iosif Pop (1896-1985) a rămas la Târgu Mureș în timpul ocupării Transilvaniei de Nord de Ungaria fascistă, între 1940-1944. În anul 1948 a fost arestat de autoritățile comuniste pentru refuzul de a trece la Biserica Ortodoxă Română.[8][9]

În anul 1948, după interzicerea Bisericii Române Unite cu Roma, autoritățile comuniste au instalat în Biserica Buna Vestire din Târgu Mureș o parohie a Bisericii Ortodoxe Române, care folosește lăcașul până în prezent.

Biserica se găsește pe lista edificiilor revendicate de BRU.

În data de 11 februarie 2014 Tribunalul Mureș a dat dreptate părții greco-catolice, soluție atacată cu recurs de către partea ortodoxă. În data de 27 noiembrie 2014 Curtea de Apel Târgu Mureș a admis recursul Protopopiatului Ortodox Român Târgu Mureș și a respins acțiunea Protopopiatului Greco-Catolic Târgu Mureș.

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ „Mitropolitul Ardealului a sfințit Catedrala Mică din Târgu Mureș”. Basilica.ro.
  2. ↑ Man, Ioan Eugen (). Târgu Mureș, Istorie Urbană Perioada Interbelică III. Nico. p. 179.
  3. ↑ Man, Ioan Eugen (). Târgu Mureș, Istorie Urbană Perioada Interbelică III. Nico. p. 180.
  4. ↑ Man, Ioan Eugen (). Târgu Mureș, Istorie Urbană Perioada Interbelică III. Nico. p. 181.
  5. ↑ Man, Ioan Eugen (). Târgu Mureș, Istorie Urbană Perioada Interbelică III. Nico. p. 182.
  6. ↑ Man, Ioan Eugen (). Târgu Mureș, Istorie Urbană Perioada Interbelică III. Nico. p. 184-185.
  7. ↑ Man, Ioan Eugen (). Târgu Mureș, Istorie Urbană Perioada Interbelică III. Nico. p. 185.
  8. ↑ IICCMER, Fișa matricolă penală a protopopului Iosif Pop, accesată la 8 iunie 2020.
  9. ↑ Conform fișei matricole penale, a fost închis la Jilava, Aiud, Baia Sprie, Gherla și Lugoj. După eliberarea din închisoare, la 5 octombrie 1955, protopopul Iosif Pop a lucrat ca muncitor în Târgu Mureș.

Bibliografie

[modificare | modificare sursă]
  • Iosif Pop, Credință și apostolat. Memorii, Fundația Culturală „Vasile Netea”, Târgu Mureș, 2004.
  • Ioan Eugen Man, Târgu-Mureș, Istorie Urbană, Perioada Interbelică III, Editura Nico, Târgu Mureș, 2010

Galerie de imagini

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Biserica Buna Vestire din Târgu Mureș

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Biserica_Buna_Vestire_din_Târgu_Mureș&oldid=17524199