Lacul Balaton

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pagina „Balaton” trimite aici. Pentru alte sensuri vedeți Balaton (dezambiguizare)
Lacul Balaton
Balaton.jpeg
Vedere din satelit a lacului Balaton
Administrație
Țară/Țări Ungaria
Comitate Somogy,
Veszprem
Geografie
Coordonate Nedisponibil
(Caută locul)
Tip tectonic
Suprafața lacului 592 km²
Altitudine 108.4 m
Lungimea malului 236 km
Lungime 77 km
Adâncime medie 3.25 m
Adâncime maximă 12,2 m
Volum 1,9 miliarde m³
Hidrografie
Suprafața bazinului 5.191 km²
B map.jpeg
Harta lacului Balaton

Lacul Balaton este unul din cele mai mari lacuri ale Europei și e cel mai mare din Europa Centrală.

Așezare geografică[modificare | modificare sursă]

Lacul Balaton este situat in partea sud-vestică a Ungariei la 150 km de capitala țării-Budapesta. Lacul este localizat in regiunea Somogy si Veszprem din Bazinul Panonic. Coordonatele geografice ale lacului sunt: 46:42-47:04N, 17:15-18:10E . Lacul se desfășoară pe aliniamentul NE-SV. Față de nivelul mării lacul este situat la altitudinea de 104,8 m. Partea de NE a lacului este străbatută de meridianul de 18۫ long. E și de paralela de 47۫ lat. N. Din cauza faptului că Ungaria nu are ieșire la mare, lacul Balaton mai este denumit în glumă și “Marea Ungariei”. Este ușor de înțeles de ce maghiarii îl numesc cu mândrie “mare” dar și nostalgic în același timp.

Climă[modificare | modificare sursă]

Din punct de vedere climatologic, regiunea lacului Balaton este încadrat în tipul continental, caracterizat de veri calde ce țin din mai până în octombrie. Apa lacului atinge vara, temperaturi de 23 °C. Datorita temperaturilor scăzute ce se înregistrează în depresiunea Panonică, lacul Balaton îngheață. Datorita acestui lucru, pe suprafața lacului se formează un strat subțire de gheată, cu o grosime de cca. 30 cm. În nopțile cu ierni geroase și zile mai însorite, pe lac se produc niște crăpături în podul de gheață, ca urmare a fenomenul de contracție și dilatare, însoțite de niște zgomote foarte puternice, cunoscute în limbajul populației locale ca „Bubuitul Balatonului”. Perioada podului de gheață este cuprinsă între lunile ianuarie-februarie. Vânturile dominante bat din direcția NV, datorită acestui lucru, malul SV al lacului este supus unei eroziuni extrem de puternice.

Formare[modificare | modificare sursă]

Cuveta lacului are o vârstă terestră recentă, formându-se in Pleistocen. Cauzele formării lacului sunt de origine tectonică. La început lacul era format din cinci lacuri mai mici care s-au extins pe directia NS. Urme ale acestui lucru pot fi văzute și în configurația actuală a lacului și în peninsula Tihany, care pornește din malul nordic și îngustează lacul până la o lațime de 1.6 km. Inițial peninsula Tihany era la baza o insulă, care s-a format în urma aluviunilor purtate de valuri au legat-o de țărm. În peninsula Tihany ca ultime reflexe ale unei activități vulcanice intense altădată (timpuri geologice) sunt aparițiile de izvoare termale.

Compoziție chimica[modificare | modificare sursă]

Din punct de vedere al compoziției chimice a lacului se remarcă printr-o mare diferență față de celelalte lacuri ale Europei Centrale. Principalii anioni sau componente chimice încărcate negativ sunt: carbonații și sulfații, în timp ce cationii corespondenți sunt: magneziul, calciul și sodiul. Principalii ioni sunt reprezentați de Ca2+ Mg2+ si HCO3-. pH-ul are o valoare de 8.4 atingând cifre mai mari datorită producției primare intensive din regiune. Lacul Balaton a fost în centrul mai multor studii hidrobiologice. Cele mai recente au avut loc în anii 2002, 2003, 2004 in Golful Badacsony. Datorită studiilor întreprinse pe parcursul mai multor sute de ani, s-a ajuns în prezent la existența unei baze de date impresionante

Calitatea apei lacului a început să se deterioreze începand cu anul 1970. Înflorirea extremă a algelor în verile târzii, acoperă aproape toată suprafața lacului. Poluarea cu nutrienți provine în mare parte din turism, agricultură și industrie. Au fost demarate o serie de proiecte pentru a împiedica eutrofizarea apelor lacului bazate pe cercetari științifice intensive. Majoritatea apelor menajere municipale au fost deviate din zonele de agrement. Înlaturarea fosforului a fost introdusa la majoritatea stațiilor de tratare a apelor uzate. A fost construit un rezervor care să rețină nutrienții transportați de râul Zala. Construcția de rezervoare pe majoritatea tributarilor lacului sunt în progres.

Lacul Balaton

Habitate[modificare | modificare sursă]

Malurile lacului sunt alcătuite din mai multe habitate, 58% sunt considerate a fi în stare naturală, 12% bolovani împrăștiați în mod artificial iar restul de 30% este pavat cu dalii. Partea naturală de pe tărmul nordic al lacului este alcatuită din porțiuni acoperite de zone de trestie. Specia dominantă este trestia comuna (Phragmites australis (Cav.) Trin.) Distributia macrofitelor este restrictionata datorita valurilor puternice din lac. Doar 3% din suprafața lacului este acoperită de trestie. Producătorii principali sunt reprezentați de fitoplancton. Zooplanctonul nu este foarte abundent. Principalele specii de zooplanton sunt reprezentate de: Polyarthra vulgaris, Keratella quadrata, Pompholyx sulcata. Daphnia cucullata, D. galeata, Eudiaptomus gracilis, Mesocyclops leucarti, Cyclops vicinus. Fitoplanctonul are urmatoarele specii: Nitzschia acicularis, Cyclotella ocellata, C. bodanica, Stefanodiscus hantzschii.

Harta scheletica a lacului

Localități[modificare | modificare sursă]

Turism[modificare | modificare sursă]

Sezonul turistic de vârf, se întinde de la începutul lunii iunie până la sfârșitul lui august. Temperatura medie a apei este de 25 °C. făcând posibil înotul. Principalele atracții turistice sunt reprezentate de pescuit, sporturi nautice, vizitarea obiectivelor turistice din zonă. Țărmul sudic al lacului este alcatuit din plaje, în timp ce țărmul nordic este alcătuit din dealuri și munți de origine vulcanică. Malurile sudice sunt ideale pentru copii datorită apelor mai puțin adânci. În partea nordică apele sunt mai adânci. Apa și nămolul catifelat sunt remedii foarte eficace împotriva stresului, nevrozelor si anemiilor. Datorită solului vulcanic aici se cultivă vița de vie cu renumitul vin de Badacsony, peșterile în rocile vulcanice de la Talpoca, sunt elemente care completează cadrul peisagistic al lacului Balaton, conferindu-i cel mai important loc în turismul maghiar. Anual lacul Balaton este vizitat de peste 2 milioane de turiști, generând 1/3 din veniturile Ungariei din urma turismului. Numeroase casuțe de odihnă, ascunse la marginea țărmului tivit cu stuf, stațiunile balneoclimaterice dezvoltate in partea NE, au facut din lacul Balaton un cunoscut loc de odihnă folosit la sfârșit de săptămână.

Galerie foto[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • P. Gâștescu – “Lacurile Terrei” Ed. Albastros 1979 București

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Lacul Balaton