Societatea Română de Radiodifuziune

Societatea Română de Radiodifuziune (asociată deseori cu denumirea de Radio România) este un serviciu public autonom de radiodifuziune de interes naţional, cu atribuţii de informare, educaţie şi divertisment, independent editorial, care îşi desfăşoară activitatea sub controlul Parlamentului, în condiţiile Legii nr. 41 din 17 iulie 1994 (republicată şi actualizată) şi în conformitate cu convenţiile internaţionale la care România este parte.

Istoric

Debuturile radiofoniei în România

Radiofonia românească a debutat în 1908 prin instalarea unui post de radiotelegrafie la Constanţa, aparţinând Serviciului Maritim Român.

În anul următor marina militară a instalat trei posturi la Călăraşi, Giurgiu şi Cernavodă. În 1912, din pricina întreruperii totale a legăturilor telefonice şi telegrafice prin fir, România a fost în pericol de a nu comunica cu aliaţii săi.

Cu concursul inginerului Vintilă Brătianu, inginerul Emil Giurgea a reuşit să instaleze în Parcul Carol I un post de emisie-recepţie de 12 kW. De energia electrică necesară s-a ocupat inginerul Dimitrie Leonida. Până în 1928, în România fuseseră instalate numeroase posturi de radiocomunicaţii.

În 1921, dintr-o initiaţivă guvernamentală, s-a înfiinţat o reţea de posturi radiotelegrafice care acoperea teritoriul ţării.

Între 1925 - 1928, un grup de radioamatori al cărui iniţiator a fost Dragomir Hurmuzescu (1865 - 1954) au militat pentru înfiinţarea postului naţional de radiodifuziune. Profesorul Hurmuzescu a creat, la sfârşitul anului 1924, Asociaţia Prietenii Radiofoniei, în cadrul Institutului Electrotehnic, înfiinţat tot de el.

Din iniţiativa acestui grup s-a deschis în 1920 un curs de radiocomunicaţii la Universitatea Bucureşti. În anul 1925 s-au înregistrat progrese importante în domeniul telefoniei, telegrafiei fără fir şi radiofoniei.

La 19 noiembrie 1925, ora 15, în cadrul expoziţiei Luna Bucureştilor, a fost efectuată prima emisiune în limba română cu un post de tip Levy de 50 de waţi, efectuată de inginerul C. Cottescu, cu un program de divertisment.

În 1927, profesorul Dragomir Hurmuzescu emitea de două ori pe săptămână, pe lungimea de undă de 350 de metri, emisiuni pentru 2000 de abonaţi.

Societatea de Difuziune Radiotelefonică din România

Constituirea Societăţii

La sfârşitul anului 1927, se pun bazele legale ale constituirii primei societăţi naţionale de radio din România, cu capital majoritar de stat, Consiliul de Miniştri declarând constituită Societatea de Difuziune Radiotelefonică din România (art.2 din Jurnalul nr. 2915/22 decembrie 1927 al Consiliului de Miniştri). Prima Adunare generală a Societăţii de Difuziune Radiotelefonică are loc la 17 ianuarie 1928. Societatea va fi înregistrată oficial la tribunal în martie 1928.

La 7 aprilie 1928, Societatea de Difuziune Radiotelefonică din România comandă la firma Marconi's Wirelles Telegraph Company Ltd. din Londra un post de emisie cu o putere de 12 kW şi cumpără imobilul din Str. General Berthelot nr. 60, unde îşi instalează sediul central, şi un teren de 10 ha situat în comuna Băneasa, unde se instalează o antenă puternică.

În aceste condiţii a fost posibilă prima emisiune a postului Radio Romania, joi, 1 noiembrie 1928, la ora 17, pe lungimea de undă de 401,6 metri, cu o putere de 0,15 kw. Emisiunea a fost deschisă de profesorul Hurmuzescu în calitate de preşedinte al Consiliului de Administraţie. A urmat un program muzical, ştiri de presă, s-au recitat versuri, s-a transmis un buletin meteorologic, ştiri sportive. În zilele următoare, emisiuni similare au fost transmise între orele 17.00 - 19.00 şi 20.30 - 24.00, programul îmbogăţindu-se cu noi rubrici.

În dezvoltarea Radiodifuziunii Române trebuie menţionată şi contribuţia adusă de inginerul Gheorghe Cartianu (1907-1982), angajat al Societăţii de Radiodifuziune, Studioul Bucureşti şi la staţia de emisie Otopeni (1933 - 1934), profesor la Institutul Politehnic Bucureşti, membru corespondent al Academiei Române. El a participat la realizarea primelor studiouri de radiodifuziune din Bucureşti, a staţiei Bod, a efectuat emisiuni experimentale şi a contribuit la realizarea primelor radiorelee româneşti precum şi a staţiei de emisie Tâncăbeşti (1949).

La început, la Radio Bucureşti lucrau 17 persoane. Printre ele: inginerul Emil Petraşcu - Director Tehnic, Domnica Păun Ghiţescu - Şefa Secretariatului General, Margareta Marinescu - prima crainică, Radu Vasilescu - crainic sportiv.

Pentru ca publicul să aibă acces la acest nou mijloc de comunicare, se propune în acea perioadă scăderea taxelor la importul de aparate de radio. Programele se dezvoltă considerabil şi datorită instalării unui nou emiţător de 12 KW la Băneasa. În ciuda dificultăţilor tehnice, numărul orelor de emisie creşte în fiecare an: de la 305 în 1928, la 2200 în 1929, 2264 în 1931; 2936 în 1932 ; 3250 în 1933; 3517 în 1934.

Activitatea radiofonică a Societăţii

În ziua de joi, 1 noiembrie 1928, la ora 17, se difuzează oficial prima emisiune a postului Radio România.

Pe 12 ianuarie 1929 se difuzează prima emisiune pentru cei mici, Ora copiilor, apoi pe 23 ianuarie se transmite prima piesă de teatru - poemul liric O toamnă, de Alfred Moşoiu. La 14 aprilie se difuzează în direct, de la Opera Română, „Aida” de Giuseppe Verdi. În februarie 1929 se difuzează primele cursuri radiofonice de limba germană şi franceză. În 1930 apare Universitatea Radio, emisiune ce transmite conferinţe ţinute de personalităţi ale intelectualitaţii româneşti, din perioada interbelică. Tot în acest an apar emisiunile Ora sătenilor şi Ora şcolarilor. Este transmis pentru prima oară un miting aviatic.

În 1930 se construiesc primele studiouri adecvate sau săli de audiţie, cum se chemau în acea perioadă, în imobilul din strada General Berthelot, nr 60. Pe 21 martie 1930, are loc prima transmisie a unei opere din studio (Bărbierul din Sevilla de Gioacchino Rossini). Pe 11 februarie 1932, se inaugurează Studioul Mare, din strada General Berthelot.

Pe 20 octombrie 1932 apare Legea pentru crearea unui fond necesar dezvoltarii reţelei naţionale de relee. Aceasta oferă cadrul legal pentru dezvoltarea tehnică a reţelei naţionale de radiorelee. 1932 este şi anul când se difuzează primele emisiuni în limbi străine (franceză şi germană), care pot fi considerate precursoarele postului Radio România Internaţional: nişte "miniaturi de emisiuni vorbite", cu referire la specificul românesc, difuzate pe frecvenţa Radio România. Pe 11 iunie 1933 are loc prima transmisie a unui meci de fotbal internaţional: România - Iugoslavia.

După doi ani de teste, la 1 ianuarie 1936 este pus în funcţiune emiţătorul de la Bod pe frecvenţa de 160 kHz UL, cu o putere de 150 KW.

Societatea Română de Radiodifuziune

Pe 4 aprilie 1936, Societatea de Difuziune Radiotelefonică devine Societatea Română de Radiodifuziune.

În 1937, Societatea se dotează cu o organigramă: un Consiliu de Administraţie, care fixa principiile de organizare şi conducere; un Comitet de direcţie, care controla activitatea Societăţii; o Direcţie Generală, care includea Directorii adjuncţi şi Secretariatul general (arhiva şi registratura); o Direcţie a programelor vorbite şi muzicale; o Direcţie tehnică; Direcţia contencios; Direcţia administrativă; Direcţia comercială. Exista un Preşedinte şi un Director general numit de Consiliul de Administraţie. Pe 31 decembrie Societatea Română de Radiodifuziune va trece în subordinea directă a Preşedinţiei Consiliului de Miniştri.

Pe 20 februarie 1937 se lansează la radio Maria Tănase. Tot din 1937 începe să emită, experimental, postul de radio internaţional, pe unde scurte, lungimea de undă de 32,5 m, cu o putere de emisie de 300 W.

Pe 28 august 1938, un decret promulgat de regele Carol al II-lea prevede ca toate instituţiile publice, cu caracter propagandistic, să treacă sub directa supraveghere a Subsecretariatului de Stat al Presei şi Propagandei. Decretul viza, desigur, şi Societatea Română de Radiodifuziune. Titularul Subsecretariatului de Stat avea dreptul să-i înlocuiască pe cei doi administratori ai Consiliului de Administraţie. În competenţa Consiliului, ramânea, astfel, doar gestiunea financiară a societăţii. În pofida perioadei dictaturii, radioul îşi continuă misiunea. În programul din anul 1938, partea vorbită deţinea un procent de 22,37 %, iar muzica 52,32 %.

Primul studio regional ia fiinţă pe 8 octombrie 1939 când la Chişinău se inaugurează Radio Basarabia, cu un program propriu de emisiuni în limba română şi în limba rusă. Numărul abonaţilor creşte de la 274 314 în 1938, la 319 408 în 1939. Pe 12 februarie 1939 se lansează o emisiune românească pentru America, ca mijloc de propagandă pentru participarea României la Expoziţia Universală de la New York. În program: Poema română de George Enescu, o melodie populară în interpretarea Mariei Tănase, orchestra lui Grigoraş Dinicu interpretând o horă caracteristică, arii populare româneşti, cu concursul Valentinei Creţoiu Tassian şi a lui G. Folescu.

Pe 2 noiembrie 1941 se deschide o altă staţie regională Radio Moldova la Iaşi. Tot în 1941 se înfiinţează şi Corul Radio. Numărul de abonaţi la 31 decembrie 1942 era de 283.909. Apar emisiuni noi: Ora ostăşească germano-română; Ora ostăşească italo-română; Oraşe româneşti; Transilvănenii şi cultura română etc.

Anul 1943 marchează creşterea importanţei emiţătoarelor din teritoriu: se instalează noi emiţătoare purtând fiecare câte un nume - Moldoviţa, Dobrogea, Argeş, Gloria, Piatra, Carpaţi, Bucegi, Olt. Acestea îşi dovedesc din plin utilitatea în august 1944, când, pentru câteva zile, posturile mari de la Băneasa şi Bod nu mai pot emite.

În condiţii de război, deşi evacuarea şi dispersarea componentelor Societăţii de Radiodifuziune s-a produs începând cu 22 aprilie 1944, difuzarea programelor a fost asigurată fără întrerupere, chiar şi în momentele grele din august 1944. Pe 23 august 1944 se difuzează mesajul regelui către ţară şi proclamaţia guvernului. Pe 24 august sediul Societăţii Române de Radiodifuziune este distrus de un bombardament german. Numărul de abonaţi la 31 decembrie 1944 scade la 96.759

Evenimentele politice care se succed cu repeziciune la finele războiului afectează structurile şi activitatea instituţiei. Se fac schimbări politice majore. Noul Regulament de organizare şi funcţionare al Societăţii Române de Radiodifuziune menţionează existenţa unei subdirecţii generale de programe, cu o direcţie politică, una culturală şi alta muzicală. Deosebirea faţă de Regulamentul anterior este politizarea. Coordonata politică devine determinantă pentru toate emisiunile. Pe 11 iunie 1948 se produce naţionalizarea Societăţii Române de Radiodifuziune.

Ore de emisie: 4.333 în 1945; 4.200 în 1946; 4.399 în 1947; 5.975 în 1948; 9.012 în 1950. De acum tendinţa este crescătoare. Abonaţi: 139.104 în 1945; 181.210 în 1946; 1.326.406 în 1956; 1.920.157 în 1965

În 1949, la Tâncăbeşti, este pus în funcţiune un emiţător de unde medii, pe frecvenţa de 854 kHz, cu o putere de 150 kilowaţi. Pe 10 noiembrie 1951 apare primul număr din Revista de Programe a Radiodifuziunii.

Pe 27 noiembrie 1952 se dă în folosinţă actuala clădire a Radioului, construcţie începută în 1949 după planurile vechi ale SRR (din timpul administraţiei lui Vasile Ionescu). Arhitecţi: Tiberiu Ricci, Mihai Ricci, Leon Garcia, Jean Beral.

În 1954 Societatea de Radiodifuziune emitea deja pe două programe.

În acest an încep să apară, treptat, studiourile regionale, odată cu dezvoltarea emiţătoarelor pe unde medii în teritoriu: pe 15 martie se inaugurează Radio Cluj, pe 6 iunie Radio Craiova, în anul următor, pe 5 mai 1955 Radio Timişoara iar pe 10 decembrie 1956 se redeschide Radio Iaşi. În fine pe 2 martie 1958 apare şi Radio Târgu-Mureş.

Radioteleviziunea Română

În 1956 apare Televiziunea Română, cu care Radio România fuzionează, formând împreuna instituţia numită Radioteleviziunea Română.

În 1956 şi apoi în 1957 încep emisiunile pe unde ultrascurte (doar în Bucureşti) ale Programului 1, respectiv Programului 2.

Continuă în acelaşi timp înfiinţarea de studiouri locale: în 1958 apare Radio Târgu Mureş. În 1961 se inaugurează Studioul de Concerte Mihail Jora. În 1965 studiourile regionale emiteau 4.088 de ore de program, iar în 1971, 8.395 de ore.

Pe 5 mai 1963 începe să emită (de asemenea pe unde ultrascurte - 4,12 şi 4,16 metri) Programul 3. Acesta difuza în general emisiuni de muzică clasică, piese de teatru şi emisiuni culturale de la ora 15.00 la ora 24.00.

Continuă înfiinţarea de posturi noi: în 1967 începe să funcţioneze pe litoral, Radio Vacanţa, iar în martie 1973 canalul 3 îşi măreşte durata de emisie la 11 - 12 ore pe zi dedicându-se în mare parte tinerilor.

În anii '70 şi începutul anilor '80, cele trei canale ale Radiodifuziunii difuzau 56 de ore pe zi: 24/24 pe Programul 1, 19 ore pe Programul 2 şi 11 ore pe Programul 3.

În după-amiaza zilei de 12 ianuarie 1985 se desfiinţează, din ordin politic, studiourile regionale. Programele 1 şi 2 îşi reduc drastic emisia: program numai între orele 6.30 şi 23.30, ulterior între orele 6 şi 24 în fiecare zi.

Data de 22 decembrie 1989 a însemnat pentru Radio România şi pentru societatea românească, un moment de răscruce şi un examen. Din acel moment, Radio România îşi redeschide staţiile regionale, iar evoluţia instituţiei este una ascendentă: în 1990 se înfiinţează studioul regional Constanţa; tot atunci începe să emită şi Antena Bucureştilor - devenită mai târziu, în 1998, Radio Bucureşti. Ulterior mai apare un alt canal, destinat populaţiei rurale şi intitulat Antena Satelor.

Societatea Română de Radiodifuziune în prezent

Pe 17 iunie 1994 se votează Legea 41, privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, prin desfiinţarea Radioteleviziunii Române.

Obiectul de activitate

Este stabilit prin lege, şi constă în:

Realizarea programelor de radiodifuziune în limba română, în limbile minorităţilor naţionale sau în alte limbi, cu scop informativ, cultural, educativ şi de divertisment
Difuzarea programelor prin staţii de emisie şi linii pentru transmiterea programelor, aflate în proprietate, sau prin închirierea reţelelor de telecomunicaţii audiovizuale, radioelectrice, inclusiv prin satelit, cablu sau alte mijloace tehnice
Organizarea şi realizarea, în studiourile proprii sau în colaborare cu alţi parteneri interni sau externi, de programe radiofonice, înregistrări pe discuri, pe suport magnetic, necesare programelor proprii şi pentru schimb cu organizatii similare din ţară şi din străinatate sau pentru valorificare
Desfăşurarea activităţii de impresariat pentru propriile formaţii artistice, organizarea de concerte, festivaluri şi spectacole cu public, precum şi concursuri cu formaţii artistice proprii sau în colaborare cu alţi artişti, inclusiv concursuri şi jocuri de inteligenţă sau de noroc, încheierea de contracte cu artişti şi impresari români sau străini, pentru emisiunile, concertele şi spectacolele pe care le organizează, plătind onorarii şi efectuând încasări în condiţiile legii
Realizarea de activităţi publicitare prin emisiunile şi publicaţiile proprii, pentru beneficiari din ţară şi din străinătate
Organizarea activităţii de documentare în problemele specifice, editarea şi transmiterea spre difuzare a programelor, materialelor publicitare şi a altor publicaţii legate de activitatea radiofonică
Realizarea de emisiuni în sprijinul procesului de formare a tineretului sub aspect instructiv-educativ, moral-religios şi patriotic, în colaborare cu persoane juridice de drept public, persoane juridice de drept privat şi persoane fizice
Efectuarea activităţii de cercetare şi proiectare, precum şi de lucrări specifice tehnicii audio, pentru nevoile proprii sau ale altor beneficiari din ţară sau din străinătate, urmarirea rezultatelor cercetării ştiinţifice şi valorificarea acestora în condiţiile legii, promovarea progresului tehnic şi ştiintific în activitatea societăţii
Efectuarea direct, în condiţiile legii, în domeniul de activitate, de operaţiuni de comerţ exterior şi de plăţi în lei şi în valută
Organizarea coproducţiilor cu parteneri externi în domeniul unor programe radiofonice şi realizarea producţiei, prelucrării, schimbului, exportului şi importului de filme ori programe pentru programele de radiodifuziune
Reprezentarea în relaţiile cu organismele internaţionale de profil la care România este parte, încheierea convenţiilor şi stabilirea relaţiilor de colaborare cu organizaţiile de radiodifuziune şi de televiziune din alte ţări
Realizarea şi trimiterea în străinatate, în vederea difuzarii, potrivit acordurilor încheiate cu organizaţii similare, a programelor radiofonice
Organizarea de schimburi de realizatori de emisiuni şi de corespondenţi cu organizaţii de radiodifuziune din alte ţări, oferind posibilitatea unei informări reciproce directe asupra realităţilor din România şi din ţările respective
Păstrarea şi arhivarea înregistrărilor audiovizuale şi a documentelor care prezintă interes pentru patrimoniul naţional
Orice alte activităţi stabilite potrivit legii.

Canale actuale

În 1996, dupa modelul Radio France, se decide reorganizarea programelor de emisie, înfiinţându-se trei canale naţionale: România Actualităţi, România Cultural şi România Tineret, 11 redacţii specializate şi un "Departament al Posturilor Teritoriale şi Locale". Pe 24 martie 1997 începe să emită Radio România Muzical.]

Din anul 2000 începe modernizarea unor echipamente specifice. Începe digitalizarea posturilor regionale. Cabinele de emisie şi de producţie din str. General Berthelot sunt de asemenea digitalizate. Încep sa fie date în folosinţă emiţătoare noi FM, banda vest.

La finele anului 2003, Radio România Internaţional îşi diversifică formulele de transmisie, devenind parte a unei reţele internaţionale de emiţătoare (transmisie prin satelit, via Internet în formulele real audio şi audio la cerere, transmisie terestră în FM şi AM prin parteneriat cu posturi de radio private, posibilităţi de recepţie prin telefonie mobilă şi Wi-Fi);

Din 1 octombrie 2004 Radio România Tineret dispare din FM şi se transformă în Radio3Net, emiţând exclusiv pe internet la www.radio3net.ro. După dispariţia prematură a directorul acestui canal, Florian Pittiş, programul Radio3Net adaugă numele actorului în denumirea sa. În 2005, dupa emisia pe internet a unora dintre canalele sale, Radio România începe să-şi difuzeze programele în sistemul digital DAB-T în Bucureşti şi împrejurimi.

In prezent Radio România emite pe trei posturi naţionale: Radio România Actualităţi (cea mai mare cota de piata in Bucuresti), Radio România Cultural şi Antena Satelor. De asemenea, emite la nivel internaţional prin Radio România Internaţional 1 (în limba română) şi Radio România Internaţional 2 (în 10 limbi străine), iar la nivel regional prin 8 studiouri regionale (Radio Bucureşti, Radio Cluj, Radio Constanţa, Radio Craiova, Radio Iaşi, Radio Reşiţa, Radio Timişoara şi Radio Târgu Mureş) şi un post regional dedicat exclusiv muzicii clasice: Radio România Muzical la care se adauga Radio3Net, primul post din ţară exclusiv on-line si Radio Kids, post de radio on-line dedicat copiilor. Oferta Radio Romania este completata de Agenţia de Presă RADOR, Editura Casa Radio, Targurile Gaudeamus (Târgul Internaţional Gaudeamus – Carte de învăţătură, Târgul Gaudeamus – Carte şcolară si Caravana Gaudeamus care cuprinde: Gaudeamus Craiova, Gaudeamus Cluj-Napoca, Gaudeamus Sibiu, Gaudeamus Timişoara şi Gaudeamus Mamaia si Orchestrele radio: Orchestra Naţională Radio, Corul Radio, Corul de Copii Radio, Orchestra de Camera Radio, Big Band Radio, Orchestra de Muzică Populară Radio si Cvartetul „Voces”.

Radio Romania Actualitati: Unicul post din România cu acoperire naţională de 99% din teritoriul ţării. Emite 24 de ore din 24, 7 zile din 7 şi are cea mai extinsă reţea de corespondenţi din ţară şi din străinătate, precum şi trimişi speciali în zonele de conflict. Radio România Actualităţi oferă publicului său cele mai complexe programe de ştiri, "Radiojurnal"-ul fiind de mult timp un brand cu notorietate, radioprograme cu conţinut social, cultural, politic, economic şi de divertisment. Recunoscut ca un fervent promotor al sportului, în 2008 Radio România Actualităţi a transmis în exclusivitate Campionatul European de Fotbal şi Jocurile Olimpice de la Beijing. De asemenea, numele Radio România Actualităţi este legat de promovarea muzicii româneşti şi internaţionale de calitate, postul fiind recunoscut ca rampă de lansare a multor nume mari ale muzicii româneşti.

Radio România Cultural este singurul post de radio din ţară dedicat ştirilor culturale, capodoperelor teatrului şi muzicii. Programul său cuprinde: ştiri culturale, radiojurnale, transmisiuni directe şi corespondenţe de la marile evenimente culturale, festivalurile şi galele importante din România şi din lume, piese de teatru celebre, mari biografii scenarizate, emisiuni pentru copii, emisiuni în sprijinul şcolii etc. RRC este un post cu acoperire naţională.

Radio România Muzical "George Enescu" este un post „pour les connaisseurs”, dedicat muzicii clasice şi jazz-ului. Înfiinţat în 1997, Radio România Muzical a fost şi este un propagator al marii muzici, dar şi un organizator de evenimente muzicale memorabile, concerte şi festivaluri: Festivalul Chopin, Festivalul Dinu Lipatti, Festivalul Bucureşti – oraş al muzicii, Festivalul George Enescu.

Radio România Regional emite prin cele 8 posturi regionale ştiri locale de interes şi multă muzică de actualitate. Cu Radio România Regional va exista întotdeauna o alternativă de calitate la oferta existentă, prin:

    Radio Bucureşti
    Radio Cluj
    Radio Constanţa
    Radio Craiova
    Radio Iaşi
    Radio Reşiţa
    Radio Timişoara
    Radio Târgu Mureş

Antena Satelor: Post public cu acoperire naţională, creat anume pentru spaţiul rural. Cu un public ţintă format preponderent din românii din mediul rural, la Radio Antena Satelor se dezbat problemele reale ale satului românesc. Misiunea sa actuală este pregătirea locuitorilor de la sate pentru schimbările generate de integrarea europeană. Radio România Antena Satelor este singurul post de radio din România care şi-a dublat audienţa în ultimii doi ani şi care continuă să şi-o extindă. Conform ultimului sondaj Antena Satelor este al treilea produs al Radio România în top 5 pe piaţa românească în ceea ce priveşte cota de piaţă la nivel naţional (7,8%).

Radio Romania International Radio România Internaţional 1 (în limba română) şi Radio România Internaţional 2 (în 10 limbi străine), prezintă viaţa politică, socială, culturală, economică din România, în toată complexitatea ei, precum şi istoria românilor, oportunităţile de afaceri, principalele destinaţii turistice şi personalităţi româneşti. Se apleacă asupra evoluţiilor din zona geografică în care ne aflăm, dinamizează dialogul inter-cultural şi contribuie la dezbateri şi la dezvoltarea noilor idei. Este un jucător ofensiv în liga coproducţiilor radiofonice internaţionale.

Radio 3Net - "Florian Pittiş" Primul post de radio din ţară şi din Europa care emite exclusiv pe internet. Site-ul Radio3Net găzduieşte o colecţie impresionantă de albume folk şi rock, de poveşti ale teatrului radiofonic şi de înregistrări video de la festivalurile muzicale din ţară, precum Festivalul de Muzica Folk „Folk You”, Festivalul de muzică tânără „Prometheus” şi Festivalul „Delta Fest”. Pe Radio3net.ro pot fi audiate: “1001 de albume de ascultat într-o viaţă”, “Cele mai bune 500 de albume”, “Cele mai bune 500 de piese”, “Cei mai mari 100 de chitarişti ai tuturor timpurilor”, “Cei mai buni 100 de artişti rock ai tuturor timpurilor”. Iniţiatorul proiectului Radio3Net a fost regretatul artist Florian Pittiş.

Kids Radio Lansat la finalul anului 2008, Kids Radio este cel de-al doilea post de radio al Radio România care emite exclusiv pe internet şi primul radio public on-line din lume dedicat copiilor. Kids Radio este un post de radio cu „emisiuni pentru copii realizate de copii”, echipa de realizatori fiind alcătuită din 15 copii – moderatori şi redactori ai Radio3net.

Agenţia de presă RADOR Cel mai puternic centru de monitorizare a presei din România a luat fiinţă în anul 1990. Redacţia RADOR monitorizează informaţii apărute în limba română şi în 15 limbi străine; din audiovizual – 57 de posturi de radio şi de televiziune, precum şi din presa scrisă – 150 de ziare, agenţii de presă de pe toate continentele. Publică ştiri, interviuri, analize, comentarii grupate în fluxuri de ştiri politice, economice, ştiinţifice, precum şi în buletine specializate: „România văzută din străinătate”, „Români de pretutindeni”, „Revista presei internaţionale”, „Economia mondială”, „Economia românească”, „Cei 27 pentru Europa”, „Balcanii şi Marea Neagră”, „Universul Ştiinţei”, site-ul RADOR.

Gaudeamus - Nobleţea lecturii Radio România se implică activ şi direct în susţinerea pieţei româneşti de carte, lansând un concept original - «manifestarea formativă de piaţă». Târgul Internaţional Gaudeamus – Carte de învăţătură este în prezent cel mai important eveniment de tip expoziţional din România, dedicat cărţii şi educaţiei (din anul 2001 figurează în calendarul târgurilor de carte realizat la Frankfurt). Conform aprecierilor profesioniştilor domeniului şi ale jurnaliştilor, Târgul Gaudeamus poate fi cotat drept unul dintre primele 10 evenimente de acest gen din Europa, din punctul de vedere al anvergurii şi al valorii pieţei astfel create. Târgul Gaudeamus – Carte şcolară oferă un cadru adecvat pentru analiza, selecţia şi achiziţionarea materialelor educaţionale necesare în noul an şcolar. Caravana Gaudeamus cuprinde: Gaudeamus Craiova, Gaudeamus Cluj-Napoca, Gaudeamus Sibiu, Gaudeamus Timişoara şi Gaudeamus Mamaia.

Editura Casa Radio Editura Casa Radio valorifică sistematic arhivele scrise şi sonore ale Societăţii Române de Radiodifuziune. Menirea acestui serviciu editorial al Radioului public constă în relevarea unei tradiţii autentice în domeniul publicisticii radiofonice, prin valorificarea unui impresionant patrimoniu arhivistic scris şi sonor, în readucerea în circuitul public, prin editări, a materialului documentar ce reflectă tendinţele culturale şi profesionale actuale din jurnalismul audiovizual. Producţia Editurii Casa Radio cuprinde colecţiile: „Biblioteca Radio“, cu seriile „Magister“, „Tezaur“, „Repere XXI“ şi „Manifest“, „Radio Prichindel“, „Lada de zestre“, „Biblioteca de poezie românească“, completate cu înregistrări din Fonoteca de Aur, colecţii de CD-uri cu înregistrări de teatru radiofonic.

Teatrul Naţional Radiofonic Prima emisie de teatru radiofonic a avut loc la 18 februarie 1929, când s-a transmis, în direct, piesa într-un act “Ce ştia satul” de V. Al. Jean, în interpretarea actorilor Teatrului Naţional Maria Filotti şi Romald Bulfinski. Teatrul Radiofonic a devenit „scena acustică” a întregii ţări, cu cel mai numeros public, unic în peisajul mass-media cultural şi artistic.

Orchestrele radio Orchestra Naţională Radio, primul ansamblu simfonic al Radiodifuziunii Române, a fost înfiinţată în anul 1928. De-a lungul timpului s-a afirmat ca una dintre formaţiile valoroase existente în cadrul radiodifuziunilor lumii. Corul Radio a luat fiinţă în 1940 şi este format din aproximativ 70 de persoane, profesionişti cu studii superioare de specialitate. Abordează un repertoriu foarte variat, atât a capella, cât şi liric şi vocal simfonic. Corul de Copii Radio, creat în anul 1945, este unul dintre cele mai vechi coruri de radiodifuziune din lume. Din octombrie 2004 este Ambasador Cultural al Uniunii Europene. Orchestra de Camera Radio, înfiinţată în 1947 sub titulatura de „Orchestra de Studio”, devine în 1990 orchestra de tip mozartian, cu 37 de instrumentişti. Repertoriul ansamblului cuprinde stiluri şi genuri muzicale diferite, de la simfonic la operă, de la oratoriu la lucrări concertante, beneficiind de participarea unor dirijori şi artişti de renume. Big Band Radio a fost creat în 1949 pentru a completa prezenţa Radioului în viaţa spirituală românească. Ansamblul abordează stiluri muzicale diferite, de la muzica uşoară, la estrada şi jazz. Orchestra de Muzică Populară Radio, alcătuită iniţial din 12 dintre cei mai valoroşi profesionişti ai genului, numără astăzi 23 de instrumentişti, interpreţi de folclor autentic şi romanţă. Repertoriul cuprinde majoritatea genurilor şi stilurilor regionale, caracteristice celor mai diverse zone folclorice din ţară. Cvartetul „Voces” a luat fiinţă în anul 1973, la Iaşi, fiind considerat cel mai important ansamblu românesc de cvartet. Este menţionat în dicţionarele internaţionale de specialitate şi invitat la festivaluri din mari centre muzicale ca Bayreuth, Salzburg, Sienna şi Toronto.

În fine, putem spune că de la prima emisie radio numai pe unde lungi, canalele Radio România sunt transmise astăzi atât şi pe unde medii, scurte, ultrascurte, cât şi pe satelit, internet şi prin radio digital terestru (DAB-T în Bucureşti şi în DRM pentru Europa Occidentală).

Fragmente audio

Stroe şi Vasilache - „Alo, alo, aici e Radio”

Bibliografie

Monitorul Oficial nr. 153 din 18 iunie 1994: LEGEA Nr. 41 din 17 iunie 1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune

Legături externe