Florian Pittiş
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Florian Pittiş | |
![]() |
|
| Născut(ă) | 4 octombrie 1943 Bucureşti |
| Decedat(ă) | 5 august 2007 (63 ani) Bucureşti |
| Căsătorit(ă) cu | Niculina Anda (1999-2007) |
Florian Pittiş (n. 4 octombrie 1943, Bucureşti; d. 5 august 2007, Bucureşti) a fost actor, regizor, traducător, interpret de muzică folk şi realizator de emisiuni radio român. A scris texte pentru cântecele Andei Călugăreanu, pentru Mircea Vintilă, Sorin Chifiriuc şi alţii.
Cuprins |
[modifică] Activitate artistică
A lucrat la Teatrul Municipal „Lucia Sturza-Bulandra”, colaborând cu regizori de renume precum Liviu Ciulei, Andrei Şerban şi Alexandru Tocilescu. A tradus si a regizat piese de teatru. În domeniul muzical s-a făcut cunoscut într-un trio cu Anda Călugăreanu şi Dan Tufaru, iar mai târziu în Cenaclul Flacăra. În anul 1992 întemeiază, alături de Mircea Baniciu, Mircea Vintilă şi Vladi Cnejevici, formaţia Pasărea Colibri, la care activează până în 2001 şi împreună cu care înregistrează patru albume.
Semnează cronică muzicală în diverse publicaţii, iar în 1998 devine directorul Canalului Tineret al Radiodifuziunii Române, urmând ca apoi să devină redactor-şef al postului de radio Radio3net.ro, ce emite exclusiv pe Internet. A adus o contribuţie notabilă în popularizarea muzicii pop-rock prin realizarea unor emisiuni radiofonice în cadrul seriei Pittiş Show.
Florian Pittiş a tradus in limba română cântecele lui Bob Dylan: A Hard Rain's A-Gonna Fall (Va veni ar o ploaie grea) [1], Death is Not the End (Sfârşitul nu-i aici) [2], Don't Think Twice, It's All Right (Nu-i nimic, asta e! ) [3], Mr. Tambourine Man [4], Rainy Day Women # 12 & 35 (Toţi suntem puţin luaţi...) [5], She Belongs to Me (Alo! Ea-i a mea) [6], Silvio (Oameni buni) [7].
În afara activităţii artistice, Pittiş a fost membru şi preşedinte al Senatului Clubului Aristocratic al Rapidului, fiind susţinător al acestei echipe de fotbal.
S-a căsătorit la 12 martie 1999 cu Niculina Anda, educatoare.
La 30 iulie 2007, Pittiş a fost internat la Institutul Oncologic Fundeni. Artistul a impus medicilor să nu dezvăluie amănunte despre starea sănătăţii sale. Boala care l-a doborât, cancerul de prostată, era diagnosticată de mai bine de un an, timp în care Pittiş a urmat cu regularitate tratamentele prescrise.[1] Florian Pittiş se stinge din viaţă la 5 august 2007 (ora 15,15).
[modifică] Muzică
- Sunt tanar, Doamna... (2008);
- Cântece de bivuac (1999);
- Ciripituri (1998);
- În căutarea cuibului pierdut (1996);
- Nu trântiţi uşa (Mircea Vintilă şi Florian Pittiş), 1992
[modifică] TV
A fost una dintre vocile îndragitei emisiuni Teleenciclopedia, producţie TVR.
[modifică] Roluri in teatru
- Lucius – Iulius Cezar de William Shakespeare, regia Andrei Şerban, 1968
- Fleance – Macbeth de William Shakespeare, regia Liviu Ciulei, 1968
- Aurel – Sfârşitul pământului de Victor Eftimiu, regia Zoe Anghel-Stanca, 1968
- Băiatul – Transplantarea inimii necunoscute de Alexandru Mirodan, regia Moni Ghelerter, 1969
- Camille – Puricele în ureche de Georges Feydeau, regia Emil Mandric, 1969
- Collin Talbo – Harfa de iarbă de Truman Capote, regia Crin Teodorescu, 1970
- Jeremy – Iubire pentru iubire de William Congreve, regia Emil Mandric, 1970
- Licheaua – Aceşti nebuni făţarnici de Teodor Mazilu, regia Emil Mandric, 1970
- Arlechino – Mincinosul de Carlo Goldoni, regia Sanda Manu, 1971
- Valentin – Valentin şi Valentina de Mihail Roşcin, regia Adrian Georgescu, 1972
- Feste – A 12-a noapte de William Shakespeare; regia Liviu Culei, 1973
- Alencon – Elisabeta I de Paul Foster, regia Liviu Ciulei, 1974
- Alioska – Azilul de noapte de Maxim Gorki, regia Liviu Ciulei, 1975
- Traian – Titanic Vals de Tudor Muşatescu, regia Toma Caragiu, 1975
- Edmund - Lungul drum al zilei catre noapte de Eugene O’Neill, regia Liviu Ciulei, 1976
- Radu cel Frumos – Răceala de Marin Sorescu, regia Dan Micu, 1977
- Piotr - Mici burghezi de Maxim Gorki, regia Ioan Taub, 1978
- Ariel – Furtuna de William Shakepeare, regia Liviu Ciulei, 1978
- Mihai - Scoica de lemn de Fănuş Neagu, regia Dan Nasta, 1979 (Teatrul Nottara)
- Leonard Brazil – Cum se numeau cei patru Beatles (orig. City Sugar) de Stephen Poliakoff, regia Florian Pittiş, 1980[2]
- Patriciu – Anchetă asupra unui tânăr care nu a făcut nimic de Adrian Dohotaru, regia Petre Popescu, 1980
- Ludovic cel Mare - Cabala bigoţilor de Mihail Bulgakov, regia Alexandru Tocilescu, 1982
- Domnul Loyal - Tartuffe de Moliere, regia Alexandru Tocilescu, 1982
- Olcica - Rezervaţia de pelicani de D.R. Popescu, regia Valeriu Moisescu, 1983
- Laertes - Hamlet de William Shakespeare, regia Alexandru Tocilescu, 1985
- El însuşi - Cântec despre mine însumi de Walt Whitman, regia Florian Pittiş, 1985
- Teodoro - Câinele grădinarului de Lope de Vega, regia Florian Pittiş, 1988
- Philinte - Mizantropul de Moliere, regia Valeriu Moisescu, 1989
- Dr. Frank Bryant - Meditaţiile Ritei de Willy Russell, regia Florian Pittiş, 1989
- Mortimer Brewster - Arsenic şi dantelă veche de Joseph Kesselring, regia Grigore Gonţa, 1991
- Sonnenstich - Deşteptarea primăverii de Frank Wedekind, regia Liviu Ciulei, 1991
- Tiresias - Antigona de Sofocle, regia Alexandru Tocilescu, 1993
- Jack - Totul în grădină de Edward Albee, regia Tudor Mărăscu, 1997
- Ca regizor
- Faţă în faţă cu lumea (spectacol în colaborare cu Mircea Vintilă), 1979
- Cum se numeau cei patru Beatles (orig. City Sugar) de Stephen Poliakoff (traducerea Florian Pittiş), 1980[2]
- Poezia muzicii tinere - spectacol de muzică şi poezie, 1981
- Cântec despre mine însumi (Song of Myself) - spectacol de muzică şi poezie pe versurile lui Walt Whitman, 1985
- Câinele grădinarului de Lope de Vega, 1988
- Meditaţiile Ritei de Willy Russel, 1989
- Black and White de Keith Waterhouse şi Willis Hall, (traducerea şi adaptarea Florian Pittiş), 1997
[modifică] Cinema
- "Gioconda fără surîs" (1967, regia: Malvina Urşianu);
- "Adio, dragă Nela (1972, regia: Cornel Todea)";
- "Veronica se întoarce" (1973, regia: Elisabeta Bostan);
- "Serenada pentru etajul XII (1976);
- "Mama" (1977).
- "Înnebunesc şi-mi pare rău (1992, regia: Ion Gostin);
- "Maşini" (Regele, versiunea în limba română) (2006)
[modifică] Varia
Conform propriei declaraţii, Florian Pittiş a fost din 1998 membru al masoneriei române. La un moment dat a devenit purtător de cuvânt al Marii Loje Naţionale din România.[3]
A fost un fumător pătimaş de Carpaţi fără filtru.[4]
[modifică] Note
- ^ Un an fara Florian Pittis, 5 august 2008
- ^ a b en Scortea, Răzvan. Romania mourns folk hero Pittiş, articol publicat pe site-ul postului radiofonic BBC
- ^ http://www.gazetademaramures.ro/fullnews.php?ID=2157
- ^ Florian Pittis: "am simtit ca miroase a teiul de pe strada mea", Jurnalul National, 22 aprilie 2005
[modifică] Legaturi externe
- Site oficial mai vechi
- www.radio3net.ro/florian-pittis "Sunt cel mai frumos din oraşul acesta..."
- Înregistrare a spectacolului "Cântec despre mine însumi" (1986) în arhiva radio3net
- Piese interpretate de Florian Pittiş în arhiva radio3net
- Secvenţe video pe YouTube
- [8] [9] [10] Ediţia de colecţie a ziarului Jurnalul Naţional - fotografii, interviuri, mărturii
- Cronica spectacolului A 12-a noapte de William Shakespeare (Teatrul Bulandra):
În acest spectacol, de mare clasă actoricească, se disting două interpretări ieşite din comun: Virgil Ogăşanu – Malvolio… Şi, cel fără de care a 12-a noapte nu poate exista şi nici nu poate fi imaginată, Feste, cel mai inţelept si mai trist bufon din comediile shakespeareene, cu o surprinzătoare viaţă prin creaţia lui Florian Pittiş. Un joc de profunziume, interiorizat, cu straturi de semnificaţii, elaborat cu precizie în gest, privire si cântec, ne-au relevat un Feste-vagabond, un Charlot „avant la lettre”, cu straiele lui Rică-Fante de Obor, un Feste care fumează cu disperare şi înţelepciune, fiindcă ştie tot ce se poate şti despre viaţă şi despre moarte, despre dragoste şi trădare, despre prietenie şi nestatornicie, despre noroc şi soartă. Un Feste care deschide şi închide pagina spectacolului, îmbarcându-ne cu el pe o „Corabie a nebunilor”. Mira Iosif – revista Teatrul nr. 5 (anul XVIII), mai 1973


