Noua Suliţă
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Noua Suliţă Новоселиця |
||
|---|---|---|
| Regiune | Cernăuţi | |
| Raion | Noua Suliţă | |
| Atestare documentară | 1456 | |
| Primar | Maria Nicorici | |
| Suprafaţă | 6,47 km² | |
| Altitudine | 139 m | |
| Populaţie (2007) | 8.166 locuitori | |
| Densitate | 1.274 loc./km² | |
| Prefix telefonic | +380 3733 | |
| Cod poştal | 60300 | |
| Coordonate geografice | ||
Oraş în Ucraina  |
||
Noua Suliţă, întâlnit şi sub formele Suliţa-Târg şi Suliţa (în ucraineană Новоселиця, transliterat Novoseliţia, în rusă Новоселица, în germană Nowoselyzja, în poloneză Nowosielica) este un oraş în regiunea Cernăuţi (Ucraina), centru administrativ al raionului omonim. Este situat la o distanţă de 28 km sud-est de oraşul Cernăuţi şi la 39 km sud de oraşul Hotin.
Oraşul este situat la o altitudine de 139 metri, în partea de sud a raionului Noua Suliţă, în apropierea frontierei cu România, pe malul stâng al râului Prut.
Oraşul are o suprafaţă de 6,47 km² şi o populaţie de 8,166 locuitori, preponderent ucraineni, existând şi o comunitate importantă de români.
Cuprins |
[modifică] Istoric
Prima menţiune documentară a oraşului datează din anul 1456, perioadă în care făcea parte din Ţinutul Hotinului a regiunii istorice Basarabia a Principatului Moldovei şi se numea Nouăsuliţa de sus. În anul 1805 a fost construită aici o biserică de lemn [1].
Prin Tratatul de pace de la Bucureşti, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus şi Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 – 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut şi Nistru, pe care l-a alăturat Ţinutului Hotin şi Basarabiei/Bugeacului luate de la Turci, denumind ansamblul Basarabia (în 1813) şi transformându-l într-o gubernie împărţită în zece ţinuturi (Hotin, Soroca, Bălţi, Orhei, Lăpuşna, Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia şi Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chişinău[2]).
La începutul secolului al XIX-lea, conform recensământului efectuat de către autorităţile ţariste în anul 1817, satul Noua Suliţă făcea parte din Ocolul Prutului de sus a Ţinutului Hotin [3], ca reşedinţă de ocol. În anul 1882 este construită porţiunea Cernăuţi - Noua Suliţă a reţelei de căi ferate a Bucovinei. Noua gară din Noua Suliţă a fost dotată în anul 1893 cu şine cu ecartament standard şi cu altele cu ecartament lat, pentru a fi folosite de reţeaua de căi ferate a Rusiei.
După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, comuna urbană Noua Suliţă a făcut parte din componenţa României, ca localitate de reşedinţă a Plasei Suliţa a judeţului Hotin. Pe atunci, majoritatea populaţiei era formată din evrei. În perioada interbelică, Suliţa-Târg era un centru comercial important din zonă, aici funcţionând o pretură, o judecătorie de ocol, un comisariat de poliţie, o percepţie fiscală, o uzină electrică, o gară de cale ferată, un oficiu PTT de stat, un oficiu telefonic şi o filială a Casei Asigurărilor Sociale din Cernăuţi [4].
În localitate se desfăşura un comerţ intens cu cereale, animale şi lemne, aici existând şi câteva filiale de bănci (Banca Comercială, Banca Populară "Sprijinul", Banca "Tovărăşia" de împrumut şi păstrare, Banca ţărănească "Plugarul", Banca meseriaşilor C.F.R.).
Fiind un centru important pe plan local, fiinţau aici un liceu comercial de băieţi, un gimnaziu industrial de băieţi, un gimnaziu mixt evreiesc, 6 şcoli primare şi 1 grădiniţă de copii. Existau şi societăţi cultural-sportive (un cămin cultural al Fundaţiei Culturale "Principele Carol", un cămin cultural al C.F.R., o bibliotecă particulară, două cinematografe, o societate sportivă) sau biserici (3 biserici ortodoxe şi o sinagogă). De asemenea, pentru ocrotirea sănătăţii îşi desfăşurau activitatea un spital de stat, un spital evreiesc, un dispensar medical de stat, o filială a Societăţii "Crucea Roşie", un azil de bătrâni [5]. În anul 1940, satul Noua Suliţă a primit statutul de oraş.
Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa au fost anexate de către URSS la 28 iunie 1940. După ce Basarabia a fost ocupată de sovietici, Stalin a dezmembrat-o în trei părţi. Astfel, la 2 august 1940, a fost înfiinţată RSS Moldovenească, iar părţile de sud (judeţele româneşti Cetatea Albă şi Ismail) şi de nord (judeţul Hotin) ale Basarabiei, precum şi nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa au fost alipite RSS Ucrainene. La 7 august 1940, a fost creată regiunea Cernăuţi, prin alipirea părţii de nord a Bucovinei cu Ţinutul Herţa şi cu cea mai mare parte a judeţului Hotin din Basarabia [6].
În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componenţa României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 şi integrate în componenţa RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părţi.
Începând din anul 1991, oraşul Noua Suliţă face parte din raionul Secureni al regiunii Cernăuţi din cadrul Ucrainei independente, fiind centru administrativ raional. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 3.318 (125+3.193), adică 40,54% din populaţia localităţii [7]. În prezent, oraşul are 8.166 locuitori, preponderent ucraineni.
[modifică] Populaţie
- 1930: 4.818 (recensământ)[8]
- 1937: 5.027 (estimare)[9]
- 1989: 8.185 (recensământ) [10]
- 2001: 8.400 (recensământ)
- 2005: 8.288 (estimare)
- 2007: 8.166 (estimare)
[modifică] Obiective turistice
- Gara - Construirea de drum pietruit de la Cernăuţi, prin Noua Suliţă a fost finalizată în anul 1850, iar în 1905 a fost construită gara de cale ferată din localitate care a devenit principalul punct de tranzit al pieilor de bovine exportate în Austria. Gara este cunoscută şi prin faptul că în anul 1915 şi-a început călătoria sa faimoasă în Rusia celebrul scriitor şi jurnalist american John Reed [11].
[modifică] Note
- ^ Viaţa Basarabiei nr. 3/martie 1933 - Biserici de lemn (articol de Petre Constantinescu-Iaşi)
- ^ Lucian Predescu - Enciclopedia României (Ed. Cugetarea – Georgescu Delafras, Bucureşti, 1940), p. 563
- ^ Viaţa Basarabiei nr. 3/martie 1933 - Regiunile naturale dintre Prut şi Nistru (articol de T. Porucic)
- ^ Judeţul Hotin
- ^ Judeţul Hotin
- ^ Florin Constantiniu - O istorie sinceră a poporului român (Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2002), p.340-353
- ^ Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populaţia românofonă din Regiunea Cernăuţi la sfârşitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei şi Ţinutul Herţei)
- ^ Land: Territorium der heutigen Republik Moldau, 1930 Teil Rumäniens - Bezeichnung: Die registrierte Wohnbevölkerung nach Nationalität und Muttersprache 1930 - Bezirk Hotin
- ^ Judeţul Hotin
- ^ World Gazetteer
- ^ Gara din Noua Suliţă
[modifică] Legături externe
|
|||||||||||||
|
||||||||||||||||
