Globus cruciger

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Globus cruciger aparținând însemnelor regale ale coroanei daneze.

Globus cruciger (în română glob crucifer, „glob purtător de cruce”, iar în germană Reichsapfel[1]) este un simbol creștin[2]. Este un glob pe care este așezată o cruce, utilizat ca însemn regal, pentru încoronare, în mai multe monarhii din Europa. Era cazul îndeosebi al Sfântului Imperiu Roman, unde era desemnat ca fiind „glob imperial”. În cursul ceremoniilor de încoronare ale monarhilor britanici, un astfel de glob este folosit și în contemporaneitate.

Acest simbol creștin de autoritate, care era utilizat în Evul Mediu, se regăsește și în prezent pe unele monede, precum și în iconografie. Simbolizează dominația temporală – și nu numai spirituală – a lui Isus Hristos asupra lumii. În iconografia occidentală, imaginea lui Hristos purtând în mână un glob este cunoscută sub denumirea de Salvator Mundi, „Mântuitorul Lumii” / „Salvatorul Lumii”.

Etimologie[modificare | modificare sursă]

În latină glŏbus: „glob”, „sferă”. Cuvântul latinesc cruciger este compus din substantivul crux, crŭcis: „cruce” și din verbul gĕrō, gĕrĕre, gessī, gestum: „a purta”. Prin urmare, sintagma latină Globus cruciger se poate traduce în română Glob purtător de cruce.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Solidus emis de împăratul Leontinus; avers: D LEO N PE AV, împăratul încoronat, bust din față, poartă loros, ține în mâna stângă un globus cruciger, iar în mâna dreaptă akakia[3]; revers: VICTORIA AVSU, cruce cu trepte; S/CONOB.[4]

Primele „globi” au apărut la începutul secolului al V-lea după Hristos. Primul era fie pe aversul unei monede bătute sub împăratul Arcadius, între 395 și 408, fie, mai probabil, pe fața unei monede emise sub împăratul Teodosiu al II-lea.

Faptul de a ține în mână[5], ori sub picior, era un simbol clar de putere imperială adresat păgânilor. Romanii erau, de altfel, familiarizați cu această utilizare a globului pentru a reprezenta lumea, universul, și dominația protectoare pe care împăratul era îndrituit să o exercite asupra ei. Găsim, de exemplu, o monedă emisă de Constantin cel Mare, în secolul al IV-lea, în care împăratul ține globul în mână, și chiar în secolul al II-lea d.Hr., o monedă bătută sub domnia lui Hadrian, reprezentându-l pe zeul roman Salus punând piciorul pe un glob.

În timpul expansiunii creștinismului, în secolul al V-lea, globul a primit o cruce, simbolizând lui Dumnezeu asupra lumii întregi[6].Globul, în mâna împăratului, semnifică și proveniența divină a puterii pe care acesta o exercita. Mai simbolic încă, în iconografia medievală, talia obiectelor reprezenta importanța lor relativă: din acest punct de vedere, crucea este imensă, iar globul cu adevărat mic, totul simbolizând prioritatea lui Dumnezeu asupra problemelor omenești.

Globus cruciger apare pe coroanele regale din Europa, indiferent dacă este vorba de coroane reale sau pur și simplu de coroane heraldice, de exemplu în: Danemarca, Suedia, Belgia, Țările de Jos, Spania, Italia, Portugalia, Ungaria, România, Iugoslavia, Imperiul German ș.a.

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Dicționar latin - romîn, Editura Științifică, București, 1962;
  • G. Guțu, Dicționar latin - român, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1983.

Note[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Globus cruciger
  1. ^ Cuvântul din germană Reichsapfel se traduce în limba română prin „măr împărătesc”.
  2. ^ Îl simbolizează pe Hristos (crucea) dominând lumea (globul).
  3. ^ Akakia (în greacă ἀκακία) era un sul de mătase purpurie, care conținea niște praf, ținut de împărații bizantini, în timpul ceremoniilor, și care simboliza natura muritoare a tuturor oamenilor.
  4. ^ S arată că moneda a fost bătută în cea de-a doua oficină a atelierului monetar (în cazul de față, din Constantinopol), CON[stantinopol] OB[ryziacus], (monetăria de la Constantinopol, obryziacus, „aur pur”).
  5. ^ Nu este vorba sigur de o concepție a rotunjimii Pământului „avant la lettre” (deși unii învățați greci apăraseră această idee și chiar dăduseră, cu aproximații acceptabile, perimetrul acestuia). Globul trimite la expresia latină orbis terrarum, „cercul țărilor”, de unde numele dat acestuia.
  6. ^ Acest lucru ne poate trimite să ne gândim la o temă vie și astăzi în Biserica Romano-Catolică, reprezentată de sărbătoarea „Cristos Regele Universului”, celebrată în ultima duminică a anului liturgic (în noiembrie).
  7. ^ Această inscripție se citește: „DOMINVS NOSTER IVSTINIANVS PATER PATRIAE AVGVSTVS”, iar în traducere română Domnul Nostru Iustinianus Părintele Patriei Augustus
  8. ^ Mântuitorul Lumii