Gersonide
Levi ben Gershon (1288–1344), cunoscut sub numele latinizat Gersonide, Gershonide sau Gersonides, a fost un filozof, matematician și astrolog evreu. A fost unul dintre reprezentanții de seamă ai filozofiei ebraice medievale.
Cuprins |
Biografie [modificare]
S-a născut la Bagnols-sur-Cèze în Provența, de aceea a mai fost numit de francezi și Leon din Bagnols.
A trăit în sudul Franței și a locuit în Orange și Avignon.
A fost discipolul lui Néocles.
Contribuții [modificare]
Filozofie [modificare]
A fost unul dintre reprezentanții peripatetismului, dezvoltat în strânsă legătură cu aristotelismul arab, adică pe baza operei aristotelice comentată de Averroes și de înaintașii acestuia.
Matematică [modificare]
Studiul matematicii a constituit pentru Gersonides obiectul unor lucrări importante.
Astfel, a creat o trigonometrie, în care arată că în orice triunghi laturile sunt proproționale cu sinusurile unghiurilor opuse, descoperind din nou teorema sinusurilor, în legătură cu rezolvarea triunghiurilor rectilinii. Traducerea latină a acestei trigonometrii a contribuit la dezvoltarea acestei științe în Europa.
Gersonide s-a ocupat și de unele probleme de analiză combinatorică.
A exprimat pentru prima dată în mod explicit principiul inducției complete.
Gersonides a făcut prima încercare în Europa de a demonstra și interpreta postulatul paralelelor (postulatul V) al lui Euclid și primul matematician european din secolul al XIV-lea care s-a ocupat de problema paralelelor.
Astronomie [modificare]
Gersonide încercat să înlocuiască sistemul lui Ptolemeu printr-un anumit sistem de sfere neconcentrice.
I se atribuie inventarea arbalestrilei (sau "bastonul lui Iacob"), instrument utilizat pentru măsurarea unghiurilor dintre aștri.
Scrieri [modificare]
- De sinubus, chardis et arculus, item instrumento revelatore secretorum (1432), primul manual de trigonometrie scris în Occident.
- Sefer ma'ase hașab (Lucrarea calculatorului, 1321).
Gherșonide a mai scris și un tratat de aritmetică și algebră.
Lucrările sale au rămas nepublicate până în secolul XX. Cu toatea acestea, contribuția sa la cultura Renașterii este importantă.