Florin austro-ungar

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Franz Iosif: 1 florin austro-ungar
AHG aust 1 florin 1876 obverse.jpgAHG aust 1 florin 1876 reverse.JPG
FRANC · IOS · I · D · G · AVSTRIAE · IMPERATOR[1]; cap laureat[2], spre dreapta HVNGAR · BOHEM · GAL · LOD · ILL · REX A · A · [3]; stema: acvila bicefală încoronată
AG, 1876. Emisiune austriacă
Franz Iosif: 4 florini
AHG 4 forint 1873 obverse.jpgAHG 4 forint 1873 reverse.jpg
FERENCZ JÓZSEF I • K • A • CS • ÉS M • H • S • D • O • AP • KIR [4]; cap laureat, spre dreapta. În partea de jos K•B• (Körmöcbánya) MAGYAR KIRÁLYSÁG [5]; stema cu Coroana Sfântului Ștefan. Valoarea nominală este exprimată în forinți / florini / guldeni și în franci.[6]
AV 1873. Emisiune maghiară

Florinul austro-ungar sau guldenul austro-ungar sau forintul austro-ungar (în germană Österreichisch-ungarische Gulden, maghiară osztrák-magyar forint, iar în cehă Rakousko-uherský zlatý) a fost moneda Sfântului Imperiu Roman, a Imperiului Austriac, iar apoi a Imperiului Austro-Ungar din 1754, până la înlocuirea sa, în 1892 cu Coroana austro-ungară, odată cu adoptarea etalonului-aur[7].

Istorie[modificare | modificare sursă]

Odată cu introducerea Conventionsthaler, în 1754, florinul / guldenul a fost definit ca jumătate de Conventionsthaler, și, prin urmare, ca 1/20 din marca de Colonia[8] de argint, adică ~ 11,7 g, fiind împărțit în 60 de creițari / Kreuzer. Florinul / Guldenul a devenit unitatea monetară standard a Imperiului Habsburgic și în continuare a Imperiului Austro-Ungar, rămânând în uz până în 1892. Între 1892 și 1900, cele două monede (Guldenul / Florinul și Coroana) au circulat paralel. După 1900, coroana a fost unica monedă cu putere de circulație în Imperiul Austro-Ungar.

În 1857, Austria a trecut la sistemul zecimal, prin crearea unui nou creițar: 1 creițar / 1 Kreuzer = 1/100 Florin, iar 1½ Florin = 1 Vereinsthaler[9].

Când, în 1866, Prusia a învins Austria, în bătălia de la Königgrätz, aceasta a ieșit din Zollverein[10], iar în 1867, odată cu instaurarea sistemului dualist, s-a orientat spre Uniunea Monetară Latină[11]. Prin urmare, s-au emis monede de aur cu valorile nominale de 8 florini și de 4 florini, care erau echivalente cu cele de 20 de franci și respectiv de 10 franci.

Cu toate acestea, Austro-Ungaria nu a devenit membru deplin al Uniunii Monetare Latine în 1870, așa cum fusese prevăzut.

Subdiviziuni[modificare | modificare sursă]

1 florin austro-ungar = 60 de creițari (în germană Kreuzer, iar în maghiară krajcár[12]). Din 1857, 1 florin = 100 creițari.

Simboluri[modificare | modificare sursă]

În maghiară F, Frt, Ft; în latină Fl

Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]

Bancnote[modificare | modificare sursă]

Au fost emise bancnote cu valori nominale 1, 5, 10, 50, 100 și 1000 de florini, avec un avers în germană și un revers în maghiară.

Locuri de emisiune ale monedelor imperiale austriece respectiv austro-ungare[modificare | modificare sursă]

Marca de identificare Locul Perioada Observații
A Viena 1765–1873
B Körmöczbánya/Kremnitz 1765–1848
1849–1868
azi Kremnica, Slovacia
BL Bruxelles/Brüssel 1781–1789 Țările de Jos Austriece, azi Belgia
C Gyulafehérvár/Karlsburg pentru Austria 1761–1764 azi Alba Iulia, România
numai monete de cupru
Praha/Prag 1767–1856 Regatul Boemiei, azi Republica Cehă
CA Gyulafehérvár/Karlsburg pentru Austria 1746–1765 azi Alba Iulia
numai Francisc I (coregent)
1764–1765 azi Alba Iulia
numai monede de cupru de 1 Pfennig și de ½ Kreuzer
D Graz 1767–1772
Salzburg 1800–1809
E Gyulafehérvár/Karlsburg 1765–1867 azi Alba Iulia
F Hall in Tirol 1765–1809 Münze Hall, azi muzeu
G Graz 1761–1763 doar monede de cupru
Günzburg pentru Austria 1764–1765 doar monede de argint
Günzburg 1772–1779 Markgrafschaft Burgau, azi în Germania
numai pentru comitatul Burgau
Nagybánya/Frauenbach 1767–1848
1849–1851
azi Baia Mare
GR Graz 1746–1765 numai Francisc I (coregent)
GY.F. Gyulafehérvár/Karlsburg 1868–1871 azi Alba Iulia
H Hall in Tirol 1760–1780 Münze Hall, azi muzeu
Günzburg 1766–1805 azi în Germania
HA Hall in Tirol 1746–1765 Münze Hall, azi muzeu
numai Francisc I (coregent)
Hall in Tirol pentru Ungaria 1752–1754 Münze Hall, azi Museum
numai polturaci (din poloneză polturak) de argint
K Körmöczbánya/Kremnitz pentru Austria 1760–1780 azi Kremnica
doar monede de cupru
Körmöczbánya/Kremnitz 1767–1776 azi Kremnica
doar ½ și 1 Konventionstaler (wenn die Silber ist staatlich)
Körmöczbánya/Kremnitz pentru Gorizia/Görz 1788–1789
1794; 1799
azi Kremnica
K.B. Körmöczbánya/Kremnitz 1540–1765
1848–1849
1868–1918
azi Kremnica
KB–KD Körmöczbánya/Kremnitz 1765 azi Kremnica
numai ducați de aur
KM Körmöczbánya/Kremnitz 1763; 1765 azi Kremnica
numai polturaci (din poloneză polturak) de cupru
M Milano/Mailand 1786–1859 azi în Italia
N Nagybánya/Frauenbach pentru Austria 1780 azi Baia Mare
N.B. Nagybánya/Frauenbach 1580–1765
1849
azi Baia Mare
1766–1780 azi Baia Mare
doar ducați de aur
O Oravicabánya/Oravicza 1812–1816 azi Oravița, România
P Praha/Prag pentru Austria 1760–1764 Regatul Boemiei, azi Cehia
numai monede de cupru
PR Praha/Prag pentru Austria 1746–1765 Regatul Boemiei, azi Cehia
doar Francisc I (coregent)
S Szomolnok/Schmöllnitz pentru Austria 1763–1780 azi Smolník, Slovacia
Szomolnok/Schmöllnitz pentru Boemia 1763; 1767 azi Smolník, Slovacia
doar 1 Gröschel
Szomolnok/Schmöllnitz 1775–1816 azi Smolník
S KM Szomolnok/Schmöllnitz 1763 azi Smolník
numai polturaci (din poloneză polturak) de cupru
V Venezia/Venedig 1793–1866 azi Italia
W Viena 1521–1763
1772; 1775
1780–1781
doar monede de cupru
Viena pentru Gorizia/Görz 1799 doar 2 Soldi (ediție numismatică)
WI Viena 1746–1765 doar Francisc I (coregent)
Viena pentru Ungaria 1752 numai polturaci de argint
În Viena (A) și Kremnica (SK) sunt emise în prezent monede euro.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Franciscvs Iosephvs I Dei Gratia Avstriae Imperator = Franz Iosif, prin grația lui Dumnezeu, Împăratul Austriei
  2. ^ Cap purtând o cunună de laur
  3. ^ Hvngariae Bohemiae Galiciae e Lodomeriae Illyriae Rex Archidvx Avstriae = rege al Ungariei, al Boemiei, al Galiției și al Lodomeriei, al Illiriei, arhiduce al Austriei.
  4. ^ "Ferencz József Isten kegyelméből ausztriai császár és Magyar-, Horvát-, Szlavon-, Dalmátországok apostoli királya" = "Francisc Iosif, prin Grația lui Dumnezeu, Împărat al Austriei și Rege Apostolic al Ungariei, al Croației, al Slavoniei, al Dalmației"
  5. ^ "MAGYAR KIRÁLYSÁG" = Regatul ungar
  6. ^ Monedele de aur de 4 și de 8 florini erau echivalente cu monedele de 10, respectiv de 20 lire / franci din Uniunea monetară latină.
  7. ^ Etalonul-aur, din franceză Étalon-or, (în engleză Gold Standard) este un sistem monetar în care unitatea de cont sau etalonul monetar corespunde unei mase fixe de aur.
  8. ^ Marca de Köln de argint
  9. ^ Vereinsthalerul, creat în 1857, a fost ultimul taler / thaler din Germania. Era o monedă care conținea 16,66 grame de argint fin. Când Imperiul Habsburgic s-a separat de Confederația germană (Deutscher Bund), după încheierea războiului austro-prusac din 1866, baterea de taleri austrieci a luat sfârșit (cu excepția Talerului Maria Theresia, folosit de atunci doar pentru tezaurizarea argintului și în numismatică).
  10. ^ În limba germană, în text: Uniunea Vamală
  11. ^ Uniunea Monetară Latină a fost constituită prin Convenția monetară din 23 decembrie 1865, care reunea cinci țări semnatare europene. Obiectivul acestui tratat era instituirea unei organizații monetare comune, care era fondată pe regimul bimetalismului aur-argint. Ulterior, acestei Uniuni Monetare, i s-au alăturat, prin convenții bilaterale, și alte state, printre care România, Imperiul Țarist și Imperiul Austro-Ungar. Uniunea Monetară Latină a fost dizolvată de facto, la 1 ianuarie 1927.
  12. ^ În ortografia maghiară mai veche: krajczár

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]