Ana Maria Brânză

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ana Maria Brânză
Ana Maria Branza 2014 European Championships EFS-IN t142556.jpg
Date personale
Nume Ana Maria Florentina Brânză
Poreclă Brânzica
Data nașterii 26 noiembrie 1984 (1984-11-26) (30 de ani)
Locul nașterii București, România
Înălțime 1,75 m
Greutate 63 kg
Sport
Țară  România
Sport scrimă
Probe spadă
Club CSA Steaua
Titluri si realizări
Cea mai bună poziție mondială 1
Medalii
Scrimă
Argint Beijing 2008 spadă - individual
Campionatul Mondial
Bronz 2002 Lisabona spadă - individual
Aur 2010 Paris spadă - pe echipe
Aur 2011 Catania spadă - pe echipe
Bronz 2011 Catania spadă - individual
Bronz 2013 Budapesta spadă - pe echipe
Campionatul European
Aur 2006 Izmir spadă - pe echipe
Aur 2008 Kiev spadă - pe echipe
Aur 2009 Plovdiv spadă - pe echipe
Aur 2011 Sheffield spadă - pe echipe
Aur 2013 Zagreb spadă - individual
Aur 2014 Strasbourg spadă - pe echipe
Argint 2008 Kiev spadă - individual
Argint 2013 Zagreb spadă - per echipe
Bronz 2011 Sheffield spadă - individual

Ana Maria Brânză (n. 26 noiembrie 1984) este o scrimeră română specializată pe spadă, aflată actualmente pe locul 3 mondial. Brânză a fost vicecampioană olimpică la Jocurile Olimpice de vară din 2008 de la Beijing, de două ori campioană mondială pe echipe (2010, 2011) și de șase ori campioană europeană (2013 la individual și 2006, 2008, 2009, 2011 și 2014 pe echipe). A câștigat de-a lungul carierei 13 turnee de Cupa Mondială și a fost declarată cea mai bună spadasină din lume în sezoanele 2007–2008, 2008–2009, și 2012–13, egalând recordul deținut de franțuzoaica Laura Flessel.

Viața personală[modificare | modificare sursă]

Brânză s-a născut în cartierul Rahova din București.[1] Fiindcă era o fetiță băiețoasă, părintii ei s-au gândit să-și canalizeze energia în sport. La 10 ani a încercat tenis de câmp, dar nu-i a plăcut.[2] Apoi, fratele său mai mare, care juca fotbal la secția de juniori a CSA Steaua, a dus-o în sala de scrimă din Complexul Sportiv Ghencea.[3] I-a plăcut imediat scrimă și a început cariera la CSS Nr.3 Steaua cu antrenorul Radu Szilaghy. Floreta este armă tradițională de învățare, dar a ales spada pentru că era singura armă în toată sala cu mâner pentru stângaci.

Brânză a devenit campioană a României la vârsta după 7 luni de antrenamente.[3] La Campionatul național a fost descoperită de Dan Podeanu, antrenorul lotului național de spadă. La 13 ani Brânză a plecat părinții ei acasă și a venit să se antreneze la Centrul Olimpic de spadă de la Craiova.[4] A studiat la Liceul cu Program Sportiv „Petrache Trișcu”, care, după aceea, a dat numele ei la aleea care duce spre sala de scrimă.[4] După bacalaureat i-a fost oferită o bursă de către o universitate din America, dar a ales să rămână în România.[5] În 2007 a absolvit Facultatea de Educație Fizica și Sport din Universitatea din Craiova.[6] În același an, a fost numită maestru emerit al sportului.

Brânză a fost legitimată la CSA Steaua în cadrul secției de scrimă în 2001 cu gradul de sergent.[7] A fost promovată la gradul de locotenent după studiile,[6] și deține actualmente gradul de căpitan.[8]

Brânză este ambasador al sportului universitar din cadrul Asociației Student Sport și Liga Sportului Universitar.[9] Susține și AITA, un centru pentru copii autiști în București.[10] În noiembrie 2013 a lansat campania Aleargă de ziua ta, care încurajează oamenii să-și sărbătorească ziua lor de naștere prin mișcare și colectarea de fonduri pentru o cauză caritabilă.[11]

În iunie 2014 Brânză s-a logodit cu poloistul Pavel Popescu, care joacă pentru CSA Steaua și echipa națională a României.[12]

Carieră[modificare | modificare sursă]

2001–2008[modificare | modificare sursă]

Primul aur național la seniori a câștigat Brânză la 15 ani din cadrul clubului LPS Craiova.[13] În 2001 a fost legitimată la CSA Steaua cu antrenorul Cornel Milan. În același an, a obținut prima medalie de aur la Campionatul mondial de cadeți de la Gdańsk. În anul următor a luat primul loc la Campionatul mondial de juniori de la Antalya. Și în 2002, la Lisabona, a participat pentru prima dată la Campionatele mondiale de seniori. A ajuns în semifinale, unde a fost învinsă de nemțoaica Imke Duplitzer și s-a întors cu bronzul. A fost lăudată pentru „o măiestrie tactică remarcabilă pentru o fată de șaptesprezece ani și jumătate.”[14] Apoi, a spus că este cea mai frumoasă victorie pentru ea, pentru că era foarte tânără atunci și era acolo singură, fără un antrenor pe margine.[15]

În 2004 a câștigat medalia de aur la Campionatele de juniori pentru a doua oară consecutiv, după ce a învins-o pe italiana Bianca Del Carretto. În același an, la Atena, a participat pentru prima dată la Jocurile Olimpice. A reușit să învingă pe scrimera experimentată Adrienn Hormay din Ungaria, dar s-a oprit în tabloul de 16 în fața lui Zhang Li din China și a încheiat concursul pe poziția 16. Apoi a explicat ca s-a simțit copleșită în prezența marilor campioni[16] și ca „un copil rătăcit printre nume mari ale sportului mondial”.[17] În 2005 a ajuns pentru prima dată pe podium de Cupa Mondială de Scrimă cu medalia de argint la Budapesta. A încheiat sezonul pe locul 9 FIE. În 2006 și-a trecut în palmares prima medalie europeană, aurul pe echipe, după ce a învins-o pe unguroaica Tímea Nagy în ultimul releu. Victoria în fața unei dublă campioană olimpică a încurajat-o să creadă că poate să fie campioană, la rândul ei.[18]

La Jocurile Olimpice de vară din 2008 de la Beijing a fost desemnată cap de serie numărul 2. A eliminat-o pe japoneza Megumi Harada, apoi rusoaica Liubov Șutova, și unguroaica Ildikó Mincza-Nébald în semifinale.[19] În finala a întâlnit-o pe nemțoaica Britta Heidemann, numărul unu mondial. Heidemann a primit repede un avantaj de patru tușe. Brânză a reușit să se apropie cu 10–12 în al treilea releu, dar în cele din urmă, a fost învinsă 11–15.[20] Atunci a atribuit victoria lui Heidemann unei formă fizică mai bună și faptului ca adversara ei s-a luptat „ca un bărbat”.[19] Pentru medalia sa a primit Ordinul „Meritul Sportiv” clasa a II-a cu 1 baretă. A fost liderul clasamentului FIE două sezoane consecutive: 2007–2008 și 2008–2009. A fost și numită în funcția de membru în Comisia Sportivilor din Federația Internațională de Scrimă.[21]

2008–2012[modificare | modificare sursă]

Brânză cu mască galbenă distinctivă ei

După Jocurile Olimpice, Brânză a început să se plângă de dureri în mâna stânga. La Campionatele europene de la Plovdiv a părăsit competiția încă din primele faze, dar a câștigat aurul cu echipa. A acuzat dureri mari la încheietură la Campionatele mondiale de la Antalya și a suferit o eliminare surpriză în tabloul de 32. Fiind diagnosticată cu tendinită, a fost tratată în Franța și a intrat într-un program de refacere.[3] După mai multe luni de pauză, a câștigat cele prime două competiție de Cupa Mondială în care a participat.[3] Până în 2012 inclusiv, avea nevoie de tratament medical după fiecare competiția.[22] În 2010, la Campionatele mondiale de la Paris, Brânză a fost eliminată din nou din primele faze pe proba individuală, dar cu Simona Alexandru, Loredana Iordăchioiu și Anca Măroiu, a obținut prima medalie de aur a României în spadă pe echipe. Ea însăși a adus mai mult de jumătate din tușe României în finala împotriva Germaniei.[23] Ultimul releu, care a încheiat cu scorul 18–10 împotriva lui Imke Duplitzer, a fost descris atunci ca „un real exemplu de tehnică și inteligentă tactică” în un meci „de altfel destul de monoton”.[24]

În 2011 Brânză a câștigat medalia de bronzu în proba individuală și medalia de aur în proba pe echipe la Campionatele europene de la Sheffield. Ceremonia de premiere a fost marcată de un incident: Trei Culori, imnul național al României comuniste, a răsunat în loc de actualul imn Deșteaptă-te, române! Fiind căpitanul echipei, Brânză a coborât de pe podium în semn de protest.[25] La Campionatele mondiale de la Catania, s-a oprit în semifinale, după ce a fost învinsă de Sun Yujie din China.[26] În probă pe echipe, autoporeclitele „fete Power Praf” (după desenele animate Fetițele Powerpuff[27]) au reușit să-și păstreze medalia de aur împotriva Chinei, după o finală dramatică, în care Brânză a fost rănită de o lovitură pe mâna armată, și a trebuit să lase colega ei Simona Gherman să tragă ultimul releu.

În mai 2012, echipă a României au primit de la sponsorul PBT un nou set de echipament, și cu măști colorate în roșu, galben și albastru, care formează steagul României. Nimeni altcineva nedorind să ia acesta, Brânză a ales galbenul, care a devenit de-acum trademark-ul ei.[28] Numărul unu în clasamentul FIE, era mare favorită la medalia de aur la Jocurile Olimpice din 2012 de la Londra, dar a fost eliminată în optimile de finală de o singură tușa, după prelungiri, de ucraineanca Iana Șemiakina. Liderul mondial în clasamentul pe echipe, România a fost învinsă de Coreea de Sud în primul turul și a încheiat proba fără medalie. După eșecul de la Londra, trei membre ale lotului național au decis să se retragă din sportul de performanță, dar Brânză a anunțat că își va continua cariera și că are ca nou obiectiv la Jocurile Olimpice din 2016. După ce antrenorul al naționalei, Dan Podeanu, și-a dat demisia, Brânză a început să se antreneze cu Octavian Zidaru.

După Jocurile de la Londra[modificare | modificare sursă]

Brânză (la stânga) și colege ei sărbătoresc medalia de bronz la campionatul mondial din 2013

În sezonul 2012–2013 Brânză a urcat pe podium de șase ori din opt turnee la Cupa Mondiale, și cu două medalii de aur la Saint-Maur și la Havana.[29] A condus pe CSA Steaua la o medalie de argint în Cupa Campionilor Europeni de la Napoli.[30] În mai și-a câștigat al optulea titlu național individual al carierei, precum și titlul pe echipe.[31]

Liderul clasamentului FIE, a plecat clar ca favorita la Campionatul european de la Zagreb. A învins-o strâns pe tânăra Alona Komarov din Israel în tabloul de 32, dar următoarele meciuri au fost mai ușor. Și-a adus primul titlul european după a trecut cu 15–11 de italiana Francesca Quondamcarlo în finală. [32] În proba pe echipe, a condus o echipă a României cu trei noi membre (Simona Pop, Maria Udrea, și Amalia Tătăran) și o nouă poreclă: „Poky Power”. Ea însuși a marcat tușa decisivă în sferturile de finală împotrivă Suediei. România a dispus apoi de Ungaria, dar a pierdut împotriva Estoniei în finală, și s-a mulțumit cu argintul.

La Campionatul mondial de la Budapesta, Brânză a ajuns ușor în sferturile, dar a fost învinsă la o tușă de estoniana Julia Beljajeva, care a câștigat competiție în cele din urmă. În proba pe echipe, România a trecut succesiv de Danemarca, Venezuela, iar apoi Coreea de Sud, răzbunând înfrângerea de la Jocurile Olimpice. S-a oprit în semifinală după ce a fost zdrobit de Rusia cu 33–44, iar ulterior a întâlnit Franța în finala mică. Brânză a intrat la egalitate în ultimul releu. A bătut-o cu 8–3 pe Joséphine Jacques-André-Coquin, ducând România pe podium.[33] A fost ales de către colegii în Comisia Sportivilor din Federația internațională de scrimă la alegerile organizate în timpul campionatelor.[34] Pentru a treia ora a încheiat sezonul pe locul 1, egalând recordul deținut de franțuzoaica Laura Flessel-Colovic, și a primit o medalie de onoare din partea FIE la cina de gală centenară organizată la Paris, la Automobile Club de France.[35]

Brânză (la stânga) și colege ei în semifinala la Campionatele Europene din 2014

În sezonul 2013–2014, a participat Brânză la Sankt Petersburg, la World Combat Games, dar nu a reușit să urce pe podium după înfrângeri cu Emese Szász și Xu Anqi.[36] S-a clasat pe locul 5 la Doha, prima Cupă Mondială în sezonul, după a fost învinsă de unguroaica Julianna Révész cu 7–8 în sferturile de finală, dar a câștigat aurul pe proba pe echipe, lovind tușa decisivă în minutul de aur în fiecare dintre ultimele trei meciuri.[37] Pe urmă a câștigat Grand Prix-ul de la Budapesta, trecând cu 15–7 împotriva Irinei Embrich în finala.[38] Apoi a obținut o medalie de bronz la Saint-Maur, după a fost oprită în semifinală de chinezoaica Xu Anqi.[39] După trei podiumuri consecutive la Barcelona, a părăsit concursul în tabloul de 8 după o înfrângere cu 15–11 împotriva chinezoaicei Qin Xue. Totuși și-a adus echipa în semifinală, unde România a fost învinsă cu 35–20 de Rusia. În finala mică în fața lui SUA, Brânză a marcat tușa decisivă în minutul de aur, aducând bronzul pentru România.[40] Necâștigând nici o medalie în restul sezonului, a pierdut în mai locul întâi clasamentului FIE la Emese Szász.

La Campionatul european de la Strasbourg, Brânză nu și-a putut apăra titlul, fiindcă a pierdut cu 8–9 cu colega de lot Simona Gherman în tabloul de 32.[41] Pe proba pe echipa, România, desemnată capul de serie cu numărul 2, a intrat direct în semifinală, unde a trecut de Italia cu 29–24, iar apoi a eliminat-o pe favorita, numărul 1 Rusia, după un meci tactic și foarte disputat, aducând lui Brânză al cincilea titlu european pe echipe.[42] Campionatele mondiale de la Kazan s-au dovedit nefaste: Brânză s-a oprit în tabloul de 16 în fața Irinei Embrich și a coborât pe locul 5 FIE. În proba pe echipe, România a trecut de Germania, dar nu a putut să învingă Italia în sferturile de finală. Brânză a intrat la egalitate în ultimul releu, și a fost bătută cu 16–8 de noua campioană mondială Rossella Fiamingo. România a încheiat proba pe locul 5 după două victorii pe mini-tabloul locurilor 5-8. În urma acestui eșec, Octavian Zidaru a fost înlocuit ca antrenor al naționalei de Dan Podeanu,[43] pe care Brânză îl consideră al doilea tată,[44] și care a fost convins să se întoarcă.

Brânză a început sezonul 2014–2015 cu o medalie de argint la Cupa Mondială de la Legnano, după ce a fost învinsă cu 13–12 în minutul de aur de ucraineanca Anfisa Pocikalova.[45] În proba pe echipa, a marcat în prelungiri tușa decisiva în semifinală împotriva Italiei, dar România a pierdut finală cu Estonia și s-a mulțumit cu medalia de argint. În noiembrie Brânză s-a clasat, din nou, pe locul 2 la Cupa Mondială de la Xuzhou, după ce a pierdut în finala cu Emese Szász, pe care o învinsese în semifinala la Legnano.[46] În schimb rezultatul la proba pe echipe a fost foarte slab: România s-a oprit în tabloul de 16 în fața Germaniei cu scorul 27-21 și s-a clasat pe locul 10 după a doua înfrângere cu Coreea de Sud.[47]

Palmares[modificare | modificare sursă]

Jocuri olimpice[modificare | modificare sursă]

  • 2004 - locul 16
  • 2008 - medalia de argint la individual
  • 2012 - locul 11

Campionatele Mondiale[modificare | modificare sursă]

Brânză (cu mască galbenă) în timpul finalei mică împotriva Franței la Campionatele mondiale din 2013

Cadeți:

  • 2001 - medalia de aur la individual

Juniori:

  • 2001 - medalia de argint pe echipe
  • 2002 - medalia de aur la individual
  • 2004 - medalia de aur la individual și medalia de bronz pe echipe

Seniori:

  • 2002 - medalie de bronz la individual
  • 2010 - medalia de aur pe echipe
  • 2011 - medalie de bronz la individual și medalia de aur pe echipe
  • 2013 - medalia de bronz pe echipe

Campionatele Europene[modificare | modificare sursă]

Juniori:

  • 2002 - medalia de bronz pe echipe

Seniori:

  • 2006 - medalia de aur pe echipe
  • 2008 - medalia de argint la individual
  • 2009 - medalia de aur pe echipe
  • 2011 - medalie de bronz la individual și medalia de aur pe echipe
  • 2012 - medalia de argint pe echipe
  • 2013 - medalia de aur la individual și medalia de argint pe echipe
  • 2014 - medalia de aur pe echipe

Cupa Mondială[modificare | modificare sursă]

Brânză (cu mască galbenă) împotriva lui Emese Szász în timpul finalei la Cupa Mondială de la Saint-Maur din 2013

Juniori:

  • 2002 - 1 medalie de bronz
  • 2003 - 1 medalie de argint (Bratislava)
  • 2004 - 1 medalie de aur (Budapesta)

Seniori:

  • Liderul clasamentului în sezoanele 2007–2008, 2008–2009, și 2012–2013
  • 2004–2005 - 1 medalie de argint (Budapesta)
  • 2005–2006 - 1 medalie de aur (Budapesta)
  • 2006–2007 - 1 medalie de aur (Florina), 1 medalie de argint (Praga), 2 medalii de bronz (Barcelona și Havana)
  • 2007–2008 - 1 medalie de aur (Sankt Petersburg), 2 medalii de argint (Budapesta și Havana), 2 medalii de bronz (orașul Luxembourg și Barcelona)
  • 2008–2009 - 3 medalii de aur (Doha, Nanjing, și Havana), 1 medalia de argint (Roma), 2 medalii de bronz (Saint-Maur și Florina)
  • 2009–2010 - 2 medalii de aur (Florina și Nanjing), 1 medalia de bronz (Havana)
  • 2010–2011 - 1 medalie de aur (Barcelona)
  • 2011–2012 - 1 medalie de aur (Barcelona)
  • 2012–2013 - 2 medalii de aur (Saint-Maur și Havana), 2 medalii de argint (Doha și Xuzhou), 2 medalii de bronz (Budapesta și Barcelona)
  • 2013–2014 - 1 medalie de aur (Budapest), 1 medalie de bronz (Saint-Maur)
  • 2014–2015 - 2 medalii de argint (Legnano și Xuzhou)

Campionatele Mondiale Militare[48][modificare | modificare sursă]

  • 2005 - medalia de aur la individual și medalia de argint pe echipe
  • 2006 - 2 medalii de aur
  • 2010 - medalia de bronz la individual și medalia de aur pe echipe
  • 2011 - medalia de aur pe echipe

Cupa Campionilor Europeni[modificare | modificare sursă]

Cu CSA Steaua

  • 2004 - medalia de bronz
  • 2005 - medalia de aur
  • 2006 - medalia de argint
  • 2008 - medalia de aur
  • 2010 - medalia de aur
  • 2012 - medalia de aur

Campionatul Național[modificare | modificare sursă]

  • medalia de aur: 1999, 2000, 2004, 2005, 2007, 2011, 2012, 2013

Distincții[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Carmen Constantin (7 aprilie 2012). „Ana Maria Brânză, scrimeră: «La școală îmi plăcea mai mult decât în vacanță!»”. Adevărul. http://adevarul.ro/educatie/scoala/ana-maria-branza-scrimera-la-scoala-placea-mai--decat--vacanta-1_50aeafd07c42d5a6639f1d43/index.html. 
  2. ^ Alexandra Stefan (13 august 2008). „Ana Maria Branza a renuntat la tenis pentru scrima”. HotNews.ro. http://sport.hotnews.ro/stiri-jocurile_olimpice_beijing_2008-3946140-ana-maria-branza-renuntat-tenis-pentru-scrima.htm. 
  3. ^ a b c d Brânză «dulce», o rețetă de succes în scrimă”. Adevărul. 30 mai 2010. http://adevarul.ro/news/sport/branza-dulce-reteta-succes-scrima-1_50ae88ad7c42d5a6639da3a6/index.html. 
  4. ^ a b Daniela Mitroi (6 noiembrie 2008). „Aleea Ana Brânză, la Liceul Sportiv din Craiova”. Gazeta de Sud. http://www.gds.ro/Sport/2008-11-06/Aleea%20Ana%20Branza,%20la%20Liceul%20Sportiv%20din%20Craiova. 
  5. ^ Adrian Țone (23 iulie 2013). „Scrimera Ana Maria, despre ce mare Brânză face la Londra”. Mediafax.ro. http://www.mediafax.ro/sport/interviu-scrimera-ana-maria-despre-ce-mare-branza-face-la-londra-9896983. 
  6. ^ a b Federația Internațională de Scrimă (Vară 2010). „Biografia” (în engleză) (pdf). Escrime XXI 70: 59–60. http://www.fie.ch/download/magazines/2010/ESCRIME%20XXI%20No70_lowres.pdf. 
  7. ^ Ten. Branza” (în portugheză). 5th CISM Military World Games. http://www.tribo12.com.br/10002011/2011/05/ten-branza/?lang=en. 
  8. ^ Andrei Mazurchievici (5 martie 2013). „Brânză, după ce a obținut aurul la CM din Franța: Cred că lumea a fost mai încântată că am învins o unguroaică în finală decât de rezultat”. Gândul. http://www.gandul.info/sport-miscare/branza-dupa-ce-a-obtinut-aurul-la-cm-din-franta-cred-ca-lumea-a-fost-mai-incantata-ca-am-invins-o-unguroaica-in-finala-decat-de-rezultat-10637742. 
  9. ^ Ana Maria Brânză și Alina Dumitru, printre ambasadorii sportului universitar românesc”. Epoch Times. 10 octombrie 2010. http://epochtimes-romania.com/news/ana-maria-branza-si-alina-dumitru-printre-ambasadorii-sportului-universitar-romanesc---204051. 
  10. ^ Roxana Fleșeru (2 noiembrie 2011). „Ana Maria Brînză a vizitat centru AITA”. Gazeta Sporturilor. http://www.gsp.ro/sporturi/altele/ana-maria-brinza-a-vizitat-centru-aita-ana-si-piticii-277060.html. 
  11. ^ A fost lansat proiectul Aleargă cu Ana-Maria Brânză”. Agerpres. 20 noiembrie 2013. http://www.agerpres.ro/media/index.php/sport/item/238993-A-fost-lansat-proiectul-Alearga-cu-AnaMaria-Branza.html. 
  12. ^ Marian Burlacu (18 iune 2014). „Poloistul Popescu i-a făcut surpriza vieții spadasinei Ana Maria Brânză!”. sportnews.ro. http://www.sportnews.ro/poloistul-pavel-popescu-facut-surpriza-vietii-spadasinei-ana-maria-branza-daruit-inelul-28028.html. 
  13. ^ Roxana Fleșeru (13 mai 2013). „Ana Maria Brînză, campioană națională vineri pentru a opta oară, își dorește să revină acolo unde a mai fost: «Vreau să fiu pe primul loc»”. Gazeta Sporturilor. http://www.gsp.ro/sporturi/altele/ana-maria-brinza-campioana-nationala-vineri-pentru-a-opta-oara-isi-doreste-sa-revina-acolo-unde-a-mai-fost-vreau-sa-fiu-pe-primul-loc-398412.html. 
  14. ^ Jean-Marie Safra (iunie 2002). „Fencing is well-armed for the future” (în engleză) (pdf). Escrime XXI 40: 24. http://www.fie.ch/download/magazines/2002/40-2002.pdf. 
  15. ^ Daniel Remeș (20 martie 2012). „Brânză în patru anotimpuri! Campioană mondială și europeană, Ana Maria Brânză s-a dezbrăcat de secrete într-un interviu neconvențional”. ProSport.ro. http://www.prosport.ro/sport-life/special/branza-in-patru-anotimpuri-campioana-mondiala-si-europeana-ana-maria-branza-s-a-dezbracat-de-secrete-intr-un-interviu-neconventional-9415246. 
  16. ^ Andreea Ogararu (8 februarie 2012). „Castig de onoare”. footballfabulous.com. http://www.footballfabulous.com/castig-de-onoare/. 
  17. ^ Scrimera Ana Maria Brânză - Cu mama alături, echipa ei e gată pentru olimpiada”. Petocuri. 2012. http://www.petocuri.ro/lifestyle/articol/scrimera-ana-maria-branza-cu-mama-alaturi-echipa-ei-e-gata-pentru-olimpiada.html. 
  18. ^ Daniela Oancea (18 octobrie 2013). „Ana Maria Brânză, declarată cea mai bună spadasină din lume”. cariereonline.ro. http://www.cariereonline.ro/articol/ana-maria-branza-declarata-cea-mai-buna-spadasina-din-lume. 
  19. ^ a b Argint pentru Ana Maria Branza”. Libertatea. 14 august 2008. http://www.libertatea.ro/detalii/articol/argint-pentru-ana-maria-branza-211588.html. 
  20. ^ Brânză a pierdut finala la spadă!”. ProSport. 13 august 2008. http://www.prosport.ro/alte-sporturi/jo-2008/branza-a-pierdut-finala-la-spada-2921124. 
  21. ^ Results of the 2009 election to the Athletes Commission” (pdf). International Fencing Federation. http://www.fie.ch/download/letters/2009/info/11/en/athletes_elus%202009.pdf. 
  22. ^ Athlete interviews—Ana Branza” (în engleză). Escrime XXI Primăvară. 2012. http://files.sportbusiness.com/mkt/Escrime/issue-two/en/index.html. 
  23. ^ La Roumanie l'emporte” (în franceză). 12 noiembrie 2010. http://www.lequipe.fr/Escrime/Actualites/La-roumanie-l-emporte/156218. 
  24. ^ Ioan Pop. „The grandeur of fencing at the Grand Palais” (în engleză) (pdf). Escrime XXI 72: 14. http://www.fie.ch/download/magazines/2010/escrime%20xxi%20no72.pdf. 
  25. ^ Andrei Mazurchievici. „Organizatorii CE de scrimă de la Sheffield au greșit imnul României. Cum au reacționat sportivele românce când au auzit „Trei culori„”. Mediafax.ro. http://www.mediafax.ro/sport/organizatorii-ce-de-scrima-de-la-sheffield-au-gresit-imnul-romaniei-cum-au-reactionat-sportivele-romance-cand-au-auzit-trei-culori-video-8509710. 
  26. ^ Leila Bolat (13 octombrie 2011). „Brânză și Măroiu, învinse în semifinale la CM”. ProSport. http://www.prosport.ro/alte-sporturi/alte-sporturi/branza-si-maroiu-invinse-in-semifinale-la-cm-ramanem-cu-doua-medalii-de-bronz-8864573. 
  27. ^ a b Daniela Mitroi-Ochea (18 octombrie 2011). „Fetele «Power Praf» de aur”. Gazeta de Sud. http://www.gds.ro/Sport/2011-10-18/Fetele+%E2%80%9EPower+Praf%E2%80%9C+de+aur. 
  28. ^ Gabriele Lippi (19 ianuarie 2014). „Il potere della maschera gialla” (în italiană). Pianeta Scherma. http://pianetascherma.com/2014/01/19/coppa-mondo-doha-spada-femminile-squadre-branza/. 
  29. ^ Roxana Fleșeru (26 mai 2013). „Ana, la cubana”. Gazeta Sporturilor. http://www.gsp.ro/sporturi/altele/ana-la-cubana-ana-maria-brinza-a-cistigat-concursul-de-grand-prix-de-la-havana-399591.html. 
  30. ^ Scrima – Spadasinele de la Steaua, argint la Cupa Europei”. Sport Total. 25 martie 2013. http://sptfm.ro/2013/03/25/scrima-spadasinele-de-la-steaua-argint-la-cupa-europei/. 
  31. ^ Spadă feminin: Ana Maria Brânză – Era important ca titlul să rămână la CSA Steaua”. Agerpres. 10 mai 2013. http://www.agerpres.ro/media/index.php/sport/item/194618-Spada-feminin-Ana-Maria-Branza-Era-important-ca-titlul-sa-ramana-la-CSA-Steaua.html. 
  32. ^ Roxana Fleșeru (21 iunie 2013). „Ana Maria Brînză spune povestea zilei ei de aur: «Emoții, căldură, mulțumire»”. Gazeta Sporturilor. http://www.gsp.ro/sporturi/altele/ana-maria-brinza-spune-povestea-zilei-ei-de-aur-emotii-caldura-multumire-401584.html. 
  33. ^ Roxana Fleșeru (11 august 2013). „România a luat bronzul la spadă feminin la CM de la Budapesta”. Gazeta Sporturilor. http://www.gsp.ro/sporturi/altele/foto-romania-a-luat-bronzul-la-spada-feminin-la-cm-de-la-budapesta-405739.html. 
  34. ^ Marian Ursescu (14 august 2013). „Realeasă în Comisia Sportivilor din FIE » Ana Maria Brînză îi va reprezenta pe sportivi în federația internațională”. Gazeta Sporturilor. http://www.gsp.ro/sporturi/altele/realeasa-in-comisia-sportivilor-din-fie-ana-maria-brinza-ii-va-reprezenta-pe-sportivi-in-federatia-internationala-405953.html. 
  35. ^ Roxana Fleșeru (30 noiembrie 2013). „Premiul de la Paris » Ana Maria Brînză a fost declarată cea mai bună spadasină a anului”. Gazeta Sporturilor. http://www.gsp.ro/sporturi/altele/premiul-de-la-paris-ana-maria-brinza-a-fost-declarata-cea-mai-buna-spadasina-a-anului-414507.html. 
  36. ^ Daniel Remeș (27 octombrie 2013). „Ana Maria Brânză, locul patru în proba de spadă la World Combat Games”. ProSport. http://www.prosport.ro/alte-sporturi/scrima/ana-maria-branza-locul-patru-in-proba-de-spada-la-world-combat-games-11569437. 
  37. ^ Daniel Remeș (19 ianuarie 2014). „România a câștigat aurul la Cupa Mondială la spadă fete de la Doha! Am învins China în finală cu 19-18!”. ProSport. http://www.prosport.ro/alte-sporturi/scrima/galerie-foto-romania-a-castigat-aurul-la-cupa-mondiala-la-spada-fete-de-la-doha-am-invins-china-in-finala-cu-19-18-11925578. 
  38. ^ Roxana Fleșeru (3 februarie February 2014). „Ana Maria Brînză s-a impus la Budapesta și a ajuns la 13 victorii în Cupa Mondială”. Gazeta Sporturilor. http://www.gsp.ro/sporturi/altele/13-fara-ghinion-ana-maria-brinza-s-a-impus-la-budapesta-si-a-ajuns-la-13-victorii-in-cupa-mondiala-418669.html. 
  39. ^ Daniel Remeș (1 martie 2014). „Bronz pentru Ana Maria Brânză la Cupa Mondială de spadă de la Saint Maur”. ProSport. http://www.prosport.ro/alte-sporturi/scrima/bronz-pentru-ana-maria-branza-la-cupa-mondiala-de-spada-de-la-saint-maur-12174380. 
  40. ^ Roxana Fleșeru (11 martie 2014). „Pe trei la Barcelona: echipa feminină de spadă a terminat pe podium în Spania”. Gazeta Sporturilor. http://www.gsp.ro/sporturi/altele/pe-trei-la-barcelona-echipa-feminina-de-spada-a-terminat-pe-podium-in-spania-421292.html. 
  41. ^ Patrick Issert (8 iunie 2014). „Championnats d'Europe d'escrime: les femmes apportent deux nouvelles médailles” (în franceză). http://www.lequipe.fr/Escrime/Actualites/Deux-nouvelles-medailles/472148. 
  42. ^ Championnats d'Europe : la Roumanie sacrée à l'épée dames” (în franceză). AFP. 12 iunie 2014. http://www.ouest-france.fr/escrime-championnats-deurope-la-roumanie-sacree-lepee-dames-2615875. 
  43. ^ Ionuț Coman (2 octombrie 2014). „Din nou în familie » Dan Podeanu a revenit la cîrma lotului național feminin de spadă”. Gazeta Sportutilor. http://www.gsp.ro/sporturi/altele/din-nou-in-familie-dan-podeanu-a-revenit-la-cirma-lotului-national-feminin-de-spada-435566.html. 
  44. ^ Ana Brânză: Craiova mi-a rămas în suflet”. Ghid Sportiv. 1 februarie 2013. http://www.ghidsportiv.ro/ana-branzacraiova-mi-a-ramas-in-suflet/. 
  45. ^ Leila Bolat (25 octombrie 2014). „Ana Maria Brânză, medaliată cu argint în prima etapă a Cupă Mondială de spadă din acest sezon”. ProSport. http://www.prosport.ro/alte-sporturi/scrima/ana-maria-branza-medaliata-cu-argint-in-prima-etapa-a-cupa-mondiala-de-spada-din-acest-sezon-13461941. 
  46. ^ Roxana Fleșeru (16 noiembrie 2014). „Din nou pe 2 » Ana Maria Brînză s-a clasat pe locul secund la etapa de Cupă Mondială de la Xuzhou”. Gazeta Sporturilor. http://www.gsp.ro/sporturi/altele/din-nou-pe-2-ana-maria-brinza-s-a-clasat-pe-locul-secund-la-etapa-de-cupa-mondiala-de-la-xuzhou-438644.html. 
  47. ^ Leila Bolat (17 noiembrie 2014). „România, locul 10 în proba pe echipe la Cupa Mondială de spadă feminin de la Xuzhou”. Mediafax. http://www.prosport.ro/alte-sporturi/scrima/romania-locul-10-in-proba-pe-echipe-la-cupa-mondiala-de-spada-feminin-de-la-xuzhou-13568619. 
  48. ^ Consiliul Internațional al Sportului Militar. „Fencing” (în engleză). http://www.cism-milsport.org/eng/003_SPORTS/007_fencing/results.asp. 
  49. ^ Comunicat de presă al Președinției României din 27 august 2008
  50. ^ Daniel Remeș (9 decembrie 2013). „Ana Maria Brânză și Simona Halep, cetățeni de onoare ai Bușteniului”. ProSport. http://www.prosport.ro/alte-sporturi/scrima/ana-maria-branza-si-simona-halep-cetateni-de-onoare-ai-busteniului-11751125. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Ana Maria Brânză
  • Prezentare la Confederația Europeană de Scrimă

Articole biografice

Interviuri