Wikipedia:Oracol/Arhivă/2020

Nu scrieți mesaje în arhivă pentru că probabil nu vor fi citite. Dacă doriți să continuați o discuție arhivată aici, copiați fragmentul care vă interesează și reporniți discuția la pagina relevantă.

Ce pot face?

La adresa [1] am găsit de vânzare o fotografie pe care eu am încărcat-o cu licență liberă. Ce pot face să-i împiedic să vândă cadoul făcut de mine lumii? --Miehs (discuție) 5 februarie 2020 14:28 (EET)

Profitorul Contribuitorul cu pricina mai are peste 700 astfel de imagini preluate de la Wikipedia și Commons. //  Gikü  vorbe  fapte  5 februarie 2020 14:36 (EET)

Problema e că nu prea aveți niciun drept asupra fotografiei. Licența pe care ați ales-o (domeniu public) zice așa: Miehs permite oricui să utilizeze această operă în orice scop, fără nicio condiție, atâta timp cât asemenea condiții nu sunt cerute de lege. În orice scop, deci inclusiv pentru a vinde aceste imagini. Alamy este o corporație care, la general, respectă termenii licențelor, de aceea nu prea am văzut la ei decât materiale care aparțin contribuitorilor lor sau materiale care sunt în domeniul public.

Dacă pentru Dvs. e o problemă că lucrările pe care le încărcați sunt folosite de cineva pentru a face bani, vă sugerez să alegeți de acum înainte licența Creative Commons Atribuire - Distribuire în condiții identice 4.0 Internațional (CC BY-SA 4.0) termenii căreia interzic acest lucru. //  Gikü  vorbe  fapte  5 februarie 2020 14:47 (EET)

Pardon, CC-BY-SA (și de fapt nicio licență liberă) nu interzice vânzarea fotografiilor - cere doar mentionarea autorului și păstrarea licenței.--Strainu (دسستي‎)  5 februarie 2020 14:49 (EET)

Ah, da... even commercially. De-aia există licențele NonCommercial, care nu sunt acceptate de Wikipedia. //  Gikü  vorbe  fapte  5 februarie 2020 15:07 (EET)

Am înțeles. Mulțumesc pentru răspunsuri. Eu credeam că terții pot câștiga de pe urma pozelor mele numai indirect, ilustrând cu ele un text dintr-o carte sau revistă și citându-mă ca autor. Nu mă gândeam că se poate și vinde imaginea ca atare, când este disponibilă gratuit prin Wikimedia. --Miehs (discuție) 5 februarie 2020 15:15 (EET)

Alegerea unei licențe mai restrictive, dar în continuare liberă (CC-BY-SA) ar închide posibilitatea de a le vinde pe Alamy. Puteți inclusiv să schimbați licențele imaginilor dvs. de la Wikipedia. E posibil să existe ceva plângeri, dar în general cred că o să fie acceptat ca autorul să facă schimbarea.--Strainu (دسستي‎)  5 februarie 2020 15:22 (EET)

Cred că nu voi întreprinde nicio acțiune în acest sens. Să le fie de bine! Nu cred că se înghesuie clienții la ușa lor să cumpere pozele mele. Mulțumesc încă o dată pentru sfaturi. --Miehs (discuție) 5 februarie 2020 15:27 (EET)

Legislative / Parlamentare

Care e diferența între alegeri legislative și alegeri parlamentare? //  Gikü  vorbe  fapte  6 martie 2020 11:44 (EET)

Conform DEX, „Alegeri legislative”: Alegeri pentru desemnarea membrilor unui organ care are împuternicirea de a elabora și de a adopta legi.

Organele care au împuternicirea de a elabora și de a adopta legi poartă diferite denumiri: în SUA acesta se numește Congresul Statelor Unite ale Americii, în Germania, Bundestag, în alte țări, acestea se numesc parlament (România, Republica Moldova, Franța ș.a.).

După părerea mea, „alegeri legislative” este o sintagmă care acoperă toate aceste forme de organe legislative, în timp ce „alegeri parlamentare” acoperă numai situațiile în care organul legislativ se numește „parlament”.

Este părerea mea, bazată pe logică, nu am surse bibliografice care să-mi susțină opinia. --Miehs (discuție) 8 martie 2020 01:51 (EET)

Formulă de adresare

Este corect să folosești formula „his dudeness” la adresa lui Radu Duda? „Dude”, așa cum era numit Jeffrey Lebowski, pare puțin necivilizat.--Kunok Kipcsak (discuție) 14 martie 2020 23:05 (EET)

Sorbian settlement area / Sorbisches Siedlungsgebiet

Cum ați traduce denumirea acestei regiuni? Este numele dat unui subiect federal al Grmaniei care reprezintă partea germană a Luzaciei istorice. Tipul entității federale e „angestammte Siedlungsgebiet”, aparent este singura de acest gen din Germania. Cea mai bună variantă care mi-a venit în minte e „Teritoriile de așezări sorabe”. //  Gikü  vorbe  fapte  27 martie 2020 00:09 (EET)

În germană, angestammt = ancestral iar Siedlungsgebiet = teritoriu colonizat. Prin urmare, Sorbisches Siedlungsgebiet ar putea fi tradus „Teritoriul sorab de colonizare ancestrală” sau „Teritoriul de colonizare ancestrală sorabă”. De ce nu: „Teritoriile de așezări sorabe ancestrale”? --Miehs (discuție) 27 martie 2020 09:07 (EET)

Am săpat mai adânc pe tema aceasta și am găsit textul:
Entgegen der Mehrheitsmeinung schützt Art. 25 Abs. 1 S. 1 LV als angestammtes Siedlungsgebiet des sorbischen Volkes nicht eine virtuelle territoriale Einheit als Ganzes, sondern die konkrete sorbische Siedlung. Zum angestammten Siedlungsgebiet gehören die Gemeinden, in denen eine kontinuierliche sprachliche und kulturelle sorbische Tradition bis in die Gegenwart nachweisbar ist. Ihr besiedeltes Gebiet wird vor solchen Veränderungen geschützt, die das Zusammenleben der Sorben als ethnische Gruppe beeinträchtigen.
Adică:
Spre deosebire de opinia majoritară, articolul 25 alineatul (1) teza 1 LV, nu protejează Teritoriul de colonizare ancestrală a poporului sorab, ca o unitate teritorială virtuală, ci colonizarea sorabă ca atare. Teritoriul de colonizare ancestrală conține comunele în care se poate urmări o tradiție lingvistică și culturală sorabă continuă până în zilele noastre. Zona populată de ei este protejată de acele de schimbări care afectează coexistența sorabilor ca grup etnic.
--Miehs (discuție) 27 martie 2020 10:54 (EET)

Tetrapilectomie

Tetrapilectomie este un barbarism specific xilogloției (limbajului de lemn) grandilocvente, însemnând „despicarea firului de păr în patru” cu semnificația „a cerceta ceva în mod minuțios; a se ocupa de ceva cu minuțiozitate exagerată mai mult decât este necesar”. Specialistul în tetrapilectomie se numește, evident, „tetrapilectomist”. --Miehs (discuție) 17 aprilie 2020 17:31 (EEST)

Să găsim turnul de comunicații de pe Calea Giulești

La Lista celor mai înalte structuri din România avem o intrare pentru acest turn. Ea provine de la en.wp, unde a fost introdusă de un IP din Germania fără vreo sursă. Până aici nimic deosebit, au mai fost greșeli pe care le-am scos.

Problema mea e că am găsit sursa: e vorba de AIP (Aeronautical Information Publication) al Romatsa, secțiunea ENR 5.4 Air navigation obstacles - en-route, care poate fi găsită la https://www.aisro.ro/aip/2020-04-23/DOCS/AIP/ENR/ENR5/LR_ENR_5_4_en.pdf . Acolo e trecut la nr. 14, cu o înălțime de 328 picioare (100 m). La coordonatele respective este într-adevăr un turn GSM-like, care poate fi vizualizat în partea dreaptă a acestei imagini sau în street view. Orice criteriu aș aplica (cunoașterea zonei, comparația cu clădirea din street view, cu clădirea Institutului Pasteur sau cu blocurile de pe care a fost făcută poza - care sunt P+7), nu-mi dă că acel turn ar putea avea mai mult de 50 m, hai 60 cu foarte multă generozitate.

Există vreo explicație logică în afară de o eroare în AIP? Mai există vreun turn de care nu știu eu în zonă?--Strainu (دسستي‎)  26 aprilie 2020 02:06 (EEST)

Restul 50 m o fi în pământ 😆 //  Gikü  vorbe  fapte  26 aprilie 2020 02:22 (EEST)

Da, mai este un turn aici (la coordonatele 44°28'03"N 26°01'48"E). De altfel, e puțin vizibil și în poza respectivă, dar nu prea mă pricep să îi estimez înălțimea. Din poziția asta, aș zice că e mai înalt cu vreo 70% față de primul turn. Răzvan Socol ^mesaj 26 aprilie 2020 08:34 (EEST)

Wow, super unghi, mersi! Văzusem turnul în poză, dar am zis că nu poate fi de două ori mai înalt decât celălalt. Din diverse unghiuri de streetview am numărat 11 sau 12 porțiuni de culori diferite, fiecare având 4-6 m (20 de trepte pentru scara de acces). Nu prea dă nici așa 100 m, dar cu antena din vârf începem să ne apropiem. Poate găsesc ceva căutând după antenă Transgaz (clădirea gri e sediul Transgaz București)--Strainu (دسستي‎)  26 aprilie 2020 11:50 (EEST)

Giulești (again)

Dincolo de articol în sine, poate interesează pe cineva discuția de la Discuție:Giulești_(cartier).--Strainu (دسستي‎)  30 aprilie 2020 14:24 (EEST)

958

Ce oameni și vichipediștii ăstia domne'... să șteargă ei articolul despre inventatorul orei exacte. Apropo, serviciul este încă disponibil la 1958, dacă nu vă funcționează NTPu'.--Strainu (دسستي‎)  8 mai 2020 16:30 (EEST)

Din câte știu, serviciul funcționa și înainte de 1990, cu numărul de apel 058, așa că nu știu ce a inventat Fortuna. --Donarius (discuție) 8 mai 2020 16:34 (EEST)

Nu-mi spuneți, știu! A fost inventat de fapt de un moldovean, nu? :D --Strainu (دسستي‎)  8 mai 2020 17:49 (EEST)

Fortuna a inventat ora exactă pentru gorilieni. Catch you, reptlienilor.--Kunok Kipcsak (discuție) 8 mai 2020 19:21 (EEST)

Invidioși, invidioși peste tot, vă zic!--Strainu (دسستي‎)  8 mai 2020 19:51 (EEST)

Înainte de 15 noiembrie 1992, numărul era 058 (vezi [2] sau [3]). Răzvan Socol ^mesaj 8 mai 2020 19:34 (EEST)

Înainte de Fortuna, gorila anunța ora exactă prin viu grai la fiecare zece secunde, în limba engleză. Invenția a constat în adaptarea prin robotizare la realitățile românești postrevoluționare. --Pafsanias (discuție) 8 mai 2020 21:37 (EEST)

Sugerați că Fortuna a pornit revoluția pentru a își vedea invenția în uz? Strainu (دسستي‎)  9 mai 2020 00:34 (EEST)

Stricarea limbii române

Din întâmplare, am dat peste o discuție între Andrei Pleșu și Gabriel Liiceanu pe tema Cum vorbim?. Exemplele includ utilizarea expresiilor (care/pe care, ca/ca și, decât/numai), accentul pus greșit (prevederi) și altele. -- Victor Blacus (discuție) 4 aprilie 2020 13:16 (EEST)

Se miră de ce cuvântul “furie” se pronunță greșit cu vocalele în hiat (adică cu accentul pe í și nu pe ú, cum prevede dicționarul), afirmând că nu știu de unde s-ar putea trage obiceiul prost. Le spun eu: calchierea pronunției după “chirie”, cuvânt uzual, la care cel două vocale nu formează un diftong. Invers nu se întâmplă, deoarece “cúrie“ (s. f. 1. Diviziune a tribului la romani. 2. Administrație pontificală a Bisericii romano-catolice) este mai puțin cunoscut de marea masă a vorbitorilor români, deci nu poate servi ca model de stricare a limbii și nimeni nu pronunță “chírie”.

Să ne mai lase Liiceanu cu aerele lui de atotcunoscător! Cu ceva ani în urmă, la liceul german din București am fost prezent la ceremonia de înmânare a diplomelor pentru primii clasați la olimpiada de limbă germană, printre care s-a aflat și fata mea. Cu această ocazie au vorbit ambasadorul Germaniei și Liiceanu, ca invitat de onoare. Îl știam mare filosof și germanist, traducător din Martin Heidegger. Mi s-au încrețit urechile de halul în care bâiguia un text în limba germană citit anevoie de pe o coală de hârtie. M-am uitat la lista lui de traduceri: cartea lui Norbert Groeben a fost tradusă de Gabriel Liiceanu și Suzana Mihalescu iar cele trei scrise de Martin Heidegger au fost traduse de Gabriel Liiceanu și Thomas Kleininger. Mi-a amintit de un banc: La proiectarea autocamionului “Molotov” au lucrat 100 de oameni: 99 de nemți și un sovietic, care i-a și dat numele. Nu contest restul exemplelor date de ei, dar aerele de superioritate sunt insuportabile! --Miehs (discuție) 4 aprilie 2020 23:34 (EEST)

Liiceanu trebuie scuzat pentru ieșirile lui mai incomode pe la televiziuni, tocmai se recuperează după ce de Anul Nou a fost violat în vis de un cal. Pentru ce a făcut în trecut se găsesc alte scuze!

Tocmai când îi căutam o poreclă, că pe lângă un butoi cu barbă merge asezonat și un sabin perforat.--Kunok Kipcsak (discuție) 4 aprilie 2020 23:55 (EEST)

Referitor la germana lui Liiceanu: Bart Ehrman mărturisea că în profesiunea lui a fost necesar să învețe limba italiană. Dar a învățat-o ca și cum ar fi limbă moartă. Deci el citește bine italiană, știe să traducă din italiană, dar când a fost în Italia nu putea schimba o vorbă în italiană. Tgeorgescu (discuție) 5 aprilie 2020 07:07 (EEST)

Vreun blocaj neural al neuronilor motori ai limbii?--109.166.133.125 (discuție) 18 mai 2020 00:59 (EEST)

El a învățat să citească nu să vorbească italiana. Tgeorgescu (discuție) 19 mai 2020 05:29 (EEST)

Nici Pleșu nu-i mai breaz. Citez din spusele lui în această filmare (la min 11:10): “Și încă o greșeală care se face la toate nivelele”. Eu, ca om de rând și nu ca susținător public al purității limbii, ca el, știu că “nivele” este pluralul de la “nivelă” (sinonime: cumpănă, poloboc) și că pluralul de la “nivel” este “niveluri”. Și mi-am amintit de zicerea biblică cu paiul din ochiul altuia și bârna din propriul ochi. --Miehs (discuție) 5 aprilie 2020 17:43 (EEST)

La minutul 14:53, Liiceanu o dă iar în bară, grăind doct: “Ca și tine, îmi place stecu mai în sânge” (probabil dacă se exprima în scris, steaku). Dacă nu-l auzeam pe filosof, aș fi zis “Ca și ție, îmi place steakul mai în sânge”. Și voi zice și în continuare. Dacă tăcea, filosof rămânea. --Miehs (discuție) 5 aprilie 2020 19:19 (EEST)

După ce mai înainte Pleșu criticase inculții că utilizează cuvântul locație în loc de loc, la minutul 32:37 Liiceanu zice: “îți asumi o locație în societate”. După ce înfierase folosirea de cuvinte pocite sau importuri ce nu sunt necesare, româna având suficiente cuvinte proprii, la minutul 47:09 Liiceanu zice: “maladivitate”, cuvânt neexistent în DEX. De ce nu boliciune, ar avea mai multă autohtonitate! Și mi-am amintit proverbul: La pomul lăudat să nu te duci cu sacul. Q.E.D. --Miehs (discuție) 5 aprilie 2020 20:33 (EEST)

Întrebarea mea implicită era: Ce e de făcut? După frecvența crescândă cu care apar pocitaniile în presa scrisă, la televiziune, pe rețele de socializare – și nu numai la politicieni oricum agramați ci și la oameni din mediul academic – mă tem că e deja târziu. Cum să ne mai mirăm că niște adolescenți care n-au terminat liceul păcătuiesc pe Wikipedia? -- Victor Blacus (discuție) 9 mai 2020 18:43 (EEST)

Mă tem că nu mai este nimic de făcut! O cunoștință mi-a comunicat următoarele:

Am avut o angajata studenta anul 3 (an terminal) la FILOLOGIE sectia ROMANA principal cu engleza secundar. Nu discut aspectele de lb engleza ca dam intr-un dialect de limba hindusa. Ne axam pe ramura principala ROMANA. Intr-o discutie, un context aiurea, mi-au venit in minte doua versuri <" Doi pasi la dreapta binisor si inca doi la stanga lor... se prind in hora se desprind...." Si fac greseala s-o intreb pe studenta din an terminal " De unde sunt versurile astea ? " Raspuns: Sunt inventate de dumneavoastra pe moment. Ii spun " nu . Sunt din Nunta Zamfirei. Ai auzit de aceasta poezie ? Nu, unde era sa aud ? Insist " Dar de Cosbuc ai auzit ?... nu te intreb de strada pe care se gaseste facultatea voastra . Aceasta persoana a terminat si masteratul si este profesor de lb romana intr-un oras.

Fără putința de revenire la normal! --Miehs (discuție) 9 mai 2020 19:08 (EEST)

Cred că greșiți considerând situația în care majoritatea vorbitorilor unei limbi folosesc forma literară a limbii drept "normală". Asta e o așteptare generată (probabil) de accesul universal la educație. Istoric, existența unei limbi a elitelor și a unui echivalent vulgar are o istorie de cel puțin 5 milenii. Pe de altă parte, ca orice metodă standardizată de un comitet, limba literară se adaptează lent. E normal să existe o "versiune beta" care să atragă prin noutate și adaptabilitate. Cu excepția unor derapaje ce țin mai degrabă de fandoseală (îl mai știți pe "partikip"?) mi se pare un proces normal.

Sigur că felul cum avoluează limba vorbită depinde de mulți factori, printre care accesul la educație, contactul cu alte limbi sau specificitățile poporului, însă niciunul din aceșți factori nu este ușor de controlat sau modificat. --Strainu (دسستي‎)  9 mai 2020 23:14 (EEST)

Faceți vorbire despre implementarea nediscriminată a anglicismelor, în special termeni bancari și economici în general, culinari (câte un chef are chef să gătească un nou fel de mâncare) și din industria IT (pronunțat ”ai ti”, deși în română e tehnologia informației - TI). Sunt de acord că acesta este trendul (și nu oribila și învechita ”tendință”). Cert e că limba se scindează în jargoane deocamdată necontrolabile. Mergem înainte! Inexorabil. --Miehs (discuție) 10 mai 2020 15:19 (EEST)

Atât timp cât ele rămân mutual inteligibile, care e problema? Strainu (دسستي‎)  10 mai 2020 16:10 (EEST)

Problema e grafia. De exemplu, nu se mai vorbește de modă ci de fashion care se citește cam „feișn”, dar se scrie ca în engleză. Ortoepia română nu include în regulile sale citirea grupului „sh” ca „ș”. Nici „ch” din chef ca „ș”. Copilul învață că în română grupul „ch” apare doar în grupările „che” și „chi”, cu pronunția lor specifică. Această romgleză mă deranjează cel mai mult. Eu, slavă domnului, cunosc suficiente limbi pentru a ști cum se pronunță, dar respect prea mult limba română pentru a nu suferi când o văd schingiuită. Francezii pronunță cuvintele străine după regulile limbii franceze. Numele dirijorului Sergiu Celibidache sună la ei cam „Serj Sölibidaș” iar denumirea echipei de fotbal Steaua e pronunțată de francezi „Stoa”. Că veni vorba de fotbal, vine din cuvântul englez football, a trecut prin etapa de românizare grafică „futbol” pentru ca acum DEX să facă trimitere de la futbol la fotbal. Nu pot uita scena admirabilă când Marin Moraru rostește memorabila replică (scrisă de Titus Popovici) „Di și umbli cu șioara vopsitî, monsieur scrie, monsieur zișem!“ din „Actorul și sălbaticii“. Sper să nu se ajungă să se predea la clasa întâi după abecedare de limba romgleză! Și așa școala românească scoate, după cum a opinat în public fostul președinte Băsescu, niște tâmpiți. Și ar fi păcat să se adeverească! --Miehs (discuție) 10 mai 2020 20:19 (EEST) P.S. Prin reducere la absurd: Știind că -liu (ca și -giu, -lâc) este un sufix împrumutat din limba turcă, atunci un chefliu poate însemna un „bucătar căruia îi place să bucătărească” (a bucătări: a găti mâncare) Încă nu știu cum să pronunț. Tind să fiu modern și să rostesc „șefliu” spre a-l deosebi de un om căruia îi plac chefurile. --Miehs (discuție) 10 mai 2020 20:55 (EEST)

Constitutionalitate

Care este problema/situatia, mult dezbătută zilele acestea, despre (ne)constitutionalitatea amenzilor pe baza Codului Penal (articolul despre obstrucționarea/zădărnicirea combaterii bolilor) in trecerea de la Starea de urgență la Starea de alertă? Este cumva Codul Penal incompatibil cu Constituția, cel puțin pe alocuri?--93.122.251.59 (discuție) 24 mai 2020 00:59 (EEST)

De unde să știm noi? În orice caz, Wikipedia nu se angajează în practicarea dreptului. Tgeorgescu (discuție) 24 mai 2020 11:49 (EEST)

Nu au apărut ceva surse comunicate oficiale care ar putea fi citate și pe care nu le-am remarcat încă, similar celor prezente in articolul din enwki despre situația din Polonia en:COVID-19 pandemic in Poland#New law: "specustawa" unde sunt mentionați un profesor de drept și un fost judecător al Tribunalului Constituțional polonez?--93.122.251.59 (discuție) 25 mai 2020 16:41 (EEST)

Black Lives Matter Logo in different languages

Please help to translate the Black Lives Matter Logo for this wikipedia.
Follow this Link to get to the request. Thank you --Mrmw (discuție) 7 iunie 2020 23:11 (EEST)

Sure, but in the same time with It's OK to be white logo will be fine.--Kun Kipcsak (discuție) 8 iunie 2020 01:00 (EEST)

Ajutor

Are cineva acces la ultimele 5 ediții din Evenimentul Istoric? Aș avea nevoie de o informație dintr-o serie de articole și nu știu în care din ele se află. Mulțumesc. Strainu (دسستي‎)  9 iunie 2020 00:57 (EEST)

Deci trebuie căutate numerele 27, 26, 25, 24, 23.--Kun Kipcsak (discuție) 9 iunie 2020 12:09 (EEST)

Întrebare

În articolul Ziua Mondială a Râsului, un coleg a făcut corectarea ghilimelelor din engleze în românești:
… un articol intitulat "Laughter, the Best Medicine" ("Râsul, cel mai bun medicament").
… un articol intitulat „Laughter, the Best Medicine” („Râsul, cel mai bun medicament”)

Deoarece textele între ghilimele sunt în limbi diferite, mă întreb dacă nu ar trebui ca ghilimelele să fie atribuite conform limbii:
… un articol intitulat "Laughter, the Best Medicine" („Râsul, cel mai bun medicament”).

E o întrebare la care nu am suport bibliografic. Poate e o prostie. Ce părere aveți? --Miehs (discuție) 10 iunie 2020 23:15 (EEST)

Părerea mea e că ar trebui păstrare ghilimelele în limba engleză doar în citate. Dacă articolul respectiv conține ghilimelele în titlu, atunci să rămână cele în limba engleză, dacă sunt ghilimele puse de cititori (wikipediști) atunci trebuie puse potrivit regulilor de punctuație ale limbii în care este scris textul articolului de pe Wikipedia, adică în limba română. Consider că cel care a corectat a procedat corect. --Donarius (discuție) 10 iunie 2020 23:22 (EEST)

Am și eu o nelămurire care ține mai mult de manualul de stil: este corect ca într-un text cursiv (italic) care se vrea a fi un citat să se folosească ghilimele? Exemplu: „Terente și Didina se plimbau cu mașina”. Mă gândesc că ori se scrie cursiv, ori se pun ghilimele. Excepție sunt citatele în interiorul citatelor, acolo știu că Academia Română a hotărât că se folosesc ghilimele „franțuzești” (« »).--Kun Kipcsak (discuție) 10 iunie 2020 23:26 (EEST)

IMO un citat se pune între ghilimele indiferent de font (aici, italic).

Cu ghilimelele franțuzești, o mică precizare: francezii lasă un spațiu între ele și citatul propriu-zis (ex. « example »), dar în textele românești nu (ex. «exemplu»). Citatele franțuzești practic trebuie scrise cu spațiu neîntreruptibil (ex. «&nbsp;example&nbsp;»). --Turbojet  11 iunie 2020 00:08 (EEST)

Underfur

Cum s-ar traduce termenul „underfur” (en:w:Lepus corsicanus#Description)? --NGC 54 (discuție / contribuții) 20 septembrie 2020 16:44 (EEST)

E vorba de firele din stratul intern/ interior al blănii (mai scurte, mai dese, mai moi/ pufoase, din fire ondulate/crețe și fără vârf ascuțit, cu rol important în termoreglare).--Accipiter Gentilis _Q.^(D) 20 septembrie 2020 17:37 (EEST)

Adobe

Cum se traduce cuvântul „adobe” (en:Afghan pika#Status)? --NGC 54 (discuție / contribuții) 1 noiembrie 2020 15:41 (EET)

paiantă sau chirpici.--Kun Kipcsak (discuție) 1 noiembrie 2020 16:52 (EET)

De ce includeti numele localitatilor romanesti in germana si maghiara?

De ce includeti numele localitatilor romanesti in germana si maghiara? Este o mare ofensa sa sugeratzi ca acestea apartin Romaniei din gresala si temporar. Stramosii mei au murit pentru pamantul stramosesc, si nu accept ca niste neica nimeni sa raspandeasca minciuni si sa faca experiente cu istoria si geografia tarii mele. Romania e inca o tara cat de cat suverana, n-ati sters-o inca de pe harta. In timp ce in cateva ar fi justificate de existenta unor locuitori de limba si originea respectiva, Wikipedia si-a facut un obicei din acest lucru. De ce in Germana si Maghiara si nu Romani, Engleza, Franceza, Chineza sau Idish? De ce nu incercati sa faceti acest lucru si cu localitatile din Ungaria ,unde exista populatia (chiar consistenta) de limba romana, sau in multe localitati din Franta , Italia si Germania, unde co-abiteaza populatii de origine romana, turca, africana, din Orientul mijlociu sau India, care sunt de multe ori chiar mai numeroase decat populatia autohtona. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 108.14.176.166 (discuție • contribuții).

• Stimate Neica Cineva (mă adresez astfel pentru că nu v-ați semnat, dar ați avut impolitețea de a–i numi „neica nimeni” pe cei care colaborează cu bună credință la Wikipedia), istoria este o știință care studiază cum a fost trecutul și nu cum ne-am dori să fi fost. Numele localităților au evoluat în timp. La cele existente încă din antichitate li se indică și numele latin, dacă au fost întemeiate de romani. În decursul timpului, diverse localități au avut denumiri oficiale diferite, în funcție de tipul de organizație statală din care au devenit parte și de structura populației într-o anume perioadă din istorie. Nu se poate băga sub preș istoria. România, ca stat, cuprinde Transilvania din 1918. Până atunci, localitățile aveau denumiri oficiale în germană, în special cele înființate și locuite în special de sași (vă invit să citiți articolele bine documentate pe această temă din Wikipedia) și în maghiară, deoarece au făcut parte din Regatul Ungariei. Acum au denumirea în limba română, de aceea acesta este și titlul articolului, numele vechi fiind trecute între paranteze, din probitate profesională față de istorie. Nimic nu sugerează, unui om cu propensiune către adevărul istoric, că ”acestea aparțin României din greșeală și temporar”. Trecutul este trecut și nu poate fi schimbat, dar trebuie consemnat. --Miehs (discuție) 15 decembrie 2020 08:30 (EET)

Anonimul Neica Cineva parcă ar fi un fost USR-ist bărbos devenit peste noapte hAUR-ist, ajunge să amestece mere cu pere.--Kun Kipcsak (discuție) 15 decembrie 2020 12:10 (EET)