Wikipedia:Cafenea/Arhivă/2014/decembrie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Nu scrieți mesaje în arhivă pentru că probabil nu vor fi citite. Dacă doriți să continuați o discuție arhivată aici, copiați fragmentul care vă interesează și reporniți discuția la pagina relevantă.

Baze de date cu cărți[modificare sursă]

Care sunt cele mai bune baze de date cu cărți? Mă interesează a găsi doar date despre cărți (titlu, nume autor, editura, data publicației), nu baze de date cu cărți disponibile pentru citit online sau pentru downloadat. De exemplu tocmai am căutat ceva cărți despre eroziune:

  • en:Open Library - găsește doar o singură carte
  • http://www.bcucluj.ro - găsește zeci de cărți
  • http://www.bcub.ro - găsește zeci de cărți dar titlurile și numele autorilor nu conțin diacritice.
  • http://www.bjbv.ro - găsește vreo 13 cărți dar diacriticele sunt pocite: "Amenajarea ºi exploatarea antierozionalã a terenurilor în pantã" , "Bazele amenajãrii torenþilor"

 Ark25  (discuție) 25 noiembrie 2014 01:06 (EET)[răspunde]

Părerea mea e să o lași moartă dacă vrei să faci ceea ce mă gândesc că vrei să faci. Bibliografiile e bine să le facem doar de pe pagina de titlu a cărților, nu din surse secundare sau din baze de date. Care, după cum tocmai scriam aici, fac greșeli, aproximări, omisiuni și corecturi tacite. Ai văzut și tu treaba cu diacriticele. Altfel există Library of Congress, Bayerische Staatsbibliothek sau Catalogul online de la Biblioteca Națională a României.

Dar oricum, când faci o bibliografie nu e vorba doar de a include, ci și de selecta și exclude. Pe orice subiect despre care s-a scris decent există puține cărți excepționale, cărți bune, dar mereu și gunoaie care trebuie excluse din start. Iar asta nu se poate face la grămadă și automatizat, ci dedicând timp să cunoști acel subiect/domeniu. --Mihai (discuție) 25 noiembrie 2014 01:31 (EET)[răspunde]

Mulțumesc pentru răspuns. Nu am de gând să fac ceea ce te gândești tu că mă gândesc eu să fac. Vreau doar să învăț care sunt cele mai bune resurse de acest gen. Discuția asta va fi putea fi folositoare celor care vor să învețe unde să caute cărți și voi face link către ea la Discuție Wikipedia:Resurse. Am făcut câteva încercări:
  • am căutat „monografia comunei”:
  1. Library of Congress — găsește 7 cărți
  2. Bayerische Staatsbibliothek — găsește 85 de cărți
  3. Biblioteca Națională a României — merg la Catalog BN online - Catalogul online și „găsesc” următoarea eroare: The server is temporarily unable to service your request due to maintenance downtime or capacity problems. Please try again later. — ups
  • am căutat „Lucian Boia”:
  1. Library of Congress — găsește 3 elemente: 1. "Czech and Slovak History: An Annotated Bibliography (European Reading Room, Library of Congress)" — 2. "file:///Users/parker/signerhtml/jbinac.html" — 3. "Acts of the Fifty-Ninth Congress of the United States"
  2. Bayerische Staatsbibliothek — găsește 84 de cărți. Fac click, în coloana din stânga, pe "Boia, Lucian (30)" și obțin astfel doar cărțile scrise de Lucian Boia. Nu-i rău de loc.
  3. Biblioteca Națională a României — ..
  • am căutat „George Maior”:
  1. Library of Congress — găsește 31.286 de elemente. Filtrez după "Books" și numărul se reduce la 2.349. „Rafinez” căutarea după dată: „2000 to 2099” și rezultă 124 elemente. Totuși, nici unul dintre acestea nu conține cuvântul „Maior”
  2. Bayerische Staatsbibliothek — găsește 233 de cărți. În coloana din stânga am opțiunile de filtrare „Maior, George” și „Maior, George Cristian” - câte două cărți pentru fiecare. În total 4 cărți scrise de autori numiți George Maior.
  3. Biblioteca Națională a României — ..
În mesajul acesta spuneai așa: Catalogul Bibliotecii Naționale și cataloagele altor zeci de mari biblioteci mondiale sunt disponibile online, dacă este vreun dubiu că o carte nu există. Uite că în cazul lui George Maior nu prea se găsește mare lucru în bibliotecile mondiale. Senatorul Ionel Agrigoroaei a scris o carte. Nu găsesc nimic în Library of Congress, nici în Bayerische Staatsbibliothek, nici în Biblioteca Centrală Universitară. Totuși, în Biblioteca Centrală Universitară din Cluj se găsește. Caut la BCU Cluj după „monografia comunei”, găsesc 393 de rezultate. La Biblioteca Centrală Universitară București găsesc 9 rezultate. Rezultă că deocamdată BCU Cluj este cea mai bună opțiune. Spun toate astea pentru că vreau să mă lămuresc dar și în speranța că ceea ce am încercat eu aici poate fi de folos și altora. În ce privește comunele, există doar câte o carte pentru fiecare comună, sunt mai puțin de 10 comune pentru care există mai mult de o carte. Ți se pare OK să adaug titlurile acelor cărți în articolele despre comune? La secțiunea „Lectură suplimentară”, nu la secțiunea „Bibliografie”, despre care vorbeai tu. —  Ark25  (discuție) 26 noiembrie 2014 01:07 (EET)[răspunde]
Am adăugat un asemenea titlu de carte la Comuna Băcia, Hunedoara#Lectură suplimentară, ca să existe un exemplu proaspăt. Eu cred că este mult mai bine să avem aolo măcar un titlu de carte la îndemână decât nimic. —  Ark25  (discuție) 26 noiembrie 2014 03:32 (EET)[răspunde]
Biblioteci cu TinRead (ce-o mai fi și aia TinRead?): http://tinread.upit.ro/opachttp://toread.bjai.ro:8080/opac Ark25  (discuție) 2 decembrie 2014 19:13 (EET)[răspunde]
@Ark25:. Câteva sugestii:
  • Dacă articolul este ciot sau de dimensiuni relativ reduse, nu m-aș crampona de titlul de secțiune „Lectură suplimentară”, ci aș pune (și pun) referința direct la Bibliografie, căci nu e pericolul ca cineva să presupună că informația din articol se bazează pe cartea adăugată ulterior, și asta se vede oricum din istoric. Ca aici.
  • În plus, mie mi se pare cam bombastic să pui secțiunea Bibliografie suplimentară/Lectură suplimentară la articole care nu au peste câteva zeci de mii de octeți. În schimb aș uni-o cu secțiunea Bibliografie, separând subsecțiunea Bibliografie suplimentară prin sintaxa „;Bibliografie suplimentară” de restul secțiunii.
  • Dacă te mai pasc neliniștile bibliografice, încearcă și http://www.worldcat.org. Are foarte mare acoperire, deși după cum observi, nici un catalog nu este definitiv și complet. Doar Google books încearcă să ajungă acolo.
  • Referitor la intervenția ta anterioară în care remarcai că unii autori nu se găsesc în marile biblioteci, trebuie să iei în considerare că bibliotecile nu se omoară după cărți de doi bani sau despre subiecte foarte obscure. Eu sunt în schimb foarte mulțumit că biblioteca bavareză are vreo 20 de monografii despre Constantin Brâncoveanu și epoca sa. Îți dai seama că nu se va bate nimeni pe producția de maculatură de international relations a Colegiului Național de Apărare. --Mihai (discuție) 2 decembrie 2014 23:08 (EET)[răspunde]
Mulțumesc pentru sugestii. Nu pot fi de acord totuși cu prima sugestie. La început așa făceam, adăugam în secțiunea „Bibliografie”. Dar mi s-a atras atenția că induce în eroare, și sunt de acord cu această observație. În secțiunea „Bibliografie” ar trebui să se găsească doar cărțile pe care se bazează articolul Wikipedia. În cazul articolelor ciot, după ce articolele cresc, nu vom mai ști dacă articolul Wikipedia chiar folosește cărțile respective ca surse sau nu. Deci mi se pare mult mai sănătos să specificăm de la început că acele cărți sunt „Lectură suplimentară” și în felul acesta evităm confuziile.
Sigur că sunt de acord ca în cadrul secțiunii „Bibliografie” să existe o separare de Bibliografie suplimentară. AdiJapan spunea că „Bibliografie suplimentară” este un fel de struțo-cămilă, mai normal ar fi să se numească „Lectură suplimentară” și mi-am însușit această idee.
Sigur că mă pasc neliniștile bibliografice (mi-a plăcut foarte mult exprimarea asta), conform principiului că un contor bine învârtit face traiul liniștit sau altfel spus cu contorul ne-învârtit te paște un trai neliniștit. Nu-i rău de loc worldcat, aproape la fel de bun (80%) ca BCU Cluj - 363 monografii de comune vs. 456. —  Ark25  (discuție) 3 decembrie 2014 00:23 (EET)[răspunde]

Secțiuni fără conținut[modificare sursă]

În cadrul articolelor, secțiunile fără conținut sunt raportate ca eroare CheckWiki (ID 84). Exemplu de articol în care problema apare: Armata otomană. Care este poziția noastră față de acest fenomen? Da, titlurile de secțiune ajută la structurarea articolului, dar atunci când ele sunt goale, ele afectează vizual articolul, chiar dacă formează un fir logic cu restul secțiunilor. Vă mulțumesc anticipat pentru opinii. //  Gikü  vorbe  fapte  miercuri, 3 decembrie 2014 15:59 (EEST)[răspunde]

Mai ales la cioturi și articole foarte scurte mi se par groznice, și de obicei le șterg dacă nu lucrează cineva la el. La articole mai lungi, o soluție temporară este introducerea formatului {{extinde-secțiune}}, care umple oareșce spațiul.
Un caz special este uneori secțiunea Legături externe, când conține numai formatul {{commonscat}}. Dacă nu este și alt link, atunci eu îl înlocuiesc cu {{commonscat-inline}}, arată mai bine. --Mihai (discuție) 3 decembrie 2014 16:14 (EET)[răspunde]
În opinia mea acele titluri indică structura avută în vedere la crearea articolului și o indicație pentru cei ce vor să-l completeze cu ce s-ar dori. Personal, cred că dacă problema este strict tehnică (semnalările de eroare), conținutul poate fi un format, cum spune Mihai. Dacă este vorba de aspectul estetic, atunci poate structura ar putea fi mutată în pagina de discuții (tot într-un format), iar în articol pus un format de informare că în pagina de discuție există o propunere de structură. --Turbojet 3 decembrie 2014 16:19 (EET)[răspunde]

Termodinamică chimică[modificare sursă]

Faptul că chimia se folosește de termodinamică este normal și binecunoscut. Partea de termodinamică care interesează chimia are o denumire proprie, termodinamică chimică. Asta nu înseamnă că face parte din chimie. Unii utilizatori au „confiscat” o mulțime de noțiuni de termodinamică și studiul materialelor (atât mi s-a semnalat până acum, dar pot fi și altele) pentru proiectul chimie, punând etichete în paginile de discuții ale articolelor. Consider asta o dezinformare. Chimia este foarte vastă, există nenumărate subiecte care țin exclusiv de chimie, nu trebuie ca chimiștii să se ocupe de domenii de care alții se ocupă mult mai competent, deoarece binecunoscuta situație „este cel mai bun fotbalist dintre ziariști și cel mai bun ziarist dintre fotbaliști” este nefastă, în fiecare ipostază aceștia nefiind de vârf.

Supun acest aspect atenției comunității, deoarece eu personal nu voi interveni nicăieri, nu o să-mi pierd vremea să mă cârâi cu cei ce au făcut ce au făcut. --Turbojet 20 septembrie 2014 16:02 (EEST)[răspunde]

Se aplica cumva etichetarea propusa de wikipedistul Turbojet privind cel mai bun ziarist dintre fotbalisti unor persoane ca Michael Faraday, Marie Curie, Dmitri Mendeleev, Francis William Aston s.a.?--5.15.21.3 (discuție) 13 noiembrie 2014 00:09 (EET)[răspunde]
Cine ar trebui să se ocupe conform viziunii domnului Turbojet de studiul dependenței de compoziție a proprietăților fizice ale amestecurilor de substanțe, dacă chimiștii trebuie excluși? Dar de biofizică? Sunt întrebări care așteaptă un răspuns.--193.231.19.53 (discuție) 14 octombrie 2014 12:58 (EEST)[răspunde]
Subscriu în întregime. -- Victor Blacus (discuție) 20 septembrie 2014 16:09 (EEST)[răspunde]
Mesajul de subscriere al lui Victor Blacus a fost față de mesajul meu. Ulterior anonimul a inserat alte mesaje înaintea lui, astfel că acum pare că mesajul lui Victor Blacus îl susține pe el. --Turbojet 14 noiembrie 2014 08:59 (EET)[răspunde]
Observ aici o mulțime de afirmații susceptibile de interpretare necorespunzătoare. Este necesar de clarificat despre ce confiscare e vorba si ce fel de chimie e vorba aici si de asemenea care e statutul termodinamicii chimicii? Aparține sau nu de chimie, si dacă de care? Studiul materialelor e sau nu in strânsă legătură cu chimia și unde poate fi incadrat? Probabil că unii wikipedieni folosesc aici termenul chimie exclusiv referitor la chimia descriptivă sau preparativă. Dacă termodinamica chimica nu tine de chimie, atunci de cine ține în mod exclusiv? Conceptul de atom poate fi incadrat la chimie? Care este incadrarea disciplinelor similare fizică matematică, matematică chimică și biomatematică?--109.102.19.241 (discuție) 21 septembrie 2014 11:28 (EEST)[răspunde]
Cum o scrieți așa o veți avea. Apoi vom avea despre ce discuta. -- Victor Blacus (discuție) 22 septembrie 2014 02:43 (EEST)[răspunde]
Se poate remarca ocolirea aspectelor de fond puse în discuție care nu pot fi substituite de judecăți de valoare.--86.125.167.196 (discuție) 24 septembrie 2014 21:58 (EEST)[răspunde]

Am introdus mai sus un link catre un subiect mentionat care a fost reversat de Victor Blacus sub motivul că ar fi modificare a mesajelor altora. Introducerea de linkuri nu se consideră modificare care să altereze sensul mesajului altora. Este o acțiune nerezonabilă din partea acestui utilizator.--86.125.184.34 (discuție) 25 septembrie 2014 23:56 (EEST)[răspunde]

Dacă vreți să dați un link, scrieți un nou mesaj. Nu e nimic nerezonabil în revertul lui Victor Blacus. --Mihai (discuție) 25 septembrie 2014 23:59 (EEST)[răspunde]
Serios? Nimic nerezonabil? Pentru a introduce un link nu e nevoie de scrierea unui nou mesaj.--86.125.184.34 (discuție) 26 septembrie 2014 00:06 (EEST)[răspunde]
Dacă utilizatorul care a scris mesajul dorea acel link, îl punea singur. Vedeți-vă de treabă. --Mihai (discuție) 26 septembrie 2014 00:08 (EEST)[răspunde]
Este nerelevant dacă autorul mesajului dorea sau nu linkul. Dacă tot se discută despre subiectul respectiv, e util linkul fără un nou mesaj. „Vedeți-vă de treabă” este o exprimare agresivă care nu are ce căuta aici. Sunteți cumva pe post de avocat al acestor utilizatori?--86.125.184.34 (discuție) 26 septembrie 2014 00:15 (EEST)[răspunde]

O să-mi precizez poziția, dar va fi ultima precizare pe care o fac în această discuție, deoarece nu mai sunt dispus la polemici aici, pe Wikipedia.

Poziția mea este că este vorba de noțiuni și fenomene de care au avut nevoie persoane cu diverse specializări, ca urmare au fost studiate de acestea. Toți cei ce fac vreun calcul au nevoie de matematică, astfel că aceasta își găsește aplicații în domenii cât se poate de diverse. De exemplu, statistica matematică poate fi folosită în medicină, biologie etc. Se pot imagina și aplicații de genul analizei armonice a unei electrocardiograme (de exemplu pentru depistarea anomaliilor). Cineva poate ține un curs despre aceste aplicații, respectiv poate scrie o carte, întitulând disciplina și domeniul „matematică medicală”. Este greu de admis că această matematică ține de medicină, fiind vorba de fapt de niște noțiuni aplicabile general, care și-au găsit și o aplicabilitate specifică. Cam așa este și cu proprietățile materialelor. Unii chimiști (cei enumerați mai sus de anonim) au avut nevoie de proprietăți fizice, ca urmare s-au ocupat de ele. În acel moment ei erau, practic, fizicieni. Însă nu orice chimist care utilizează noțiuni de fizică este la fel de competent în fizică ca fizicienii de formație. Și eu folosesc foarte multe noțiuni de chimie, mare parte a căldurii în tehnică este produsă prin ardere, care este o reacție chimică, însă n-am pretenția că sunt la fel de competent în chimie ca un chimist de formație.

Concret, consider că „termodinamică chimică” este a termodinamicii (fizicii), chiar dacă de ea s-au ocupat chimiști, „chimie fizică” este a chimiei, chiar dacă de ea s-au ocupat fizicieni etc.

Chestiunea atomului. Deși noțiunea este absolut necesară în chimie, consider că face parte din fizică. Faptul că are și proprietăți chimice (determinate de structura fizică a straturilor elecronice), nu justifică însușirea lui de către chimie.

Aici suntem pe Wikipedia, unde sursele contează. O sursă academică este considerată bună dacă comunitatea academică a domeniului o consideră bună. De exemplu, o carte despre fizică scrisă de un chimist este bună dacă comunitatea fizicienilor o consideră bună, nu dacă comunitatea chimiștilor o folosește ca lucrare de referință (lucrare care de obicei le este impusă la formare). Evident, este valabil și invers. Iar sursele provenite din domeniile interdisciplinare sunt valabile doar pentru domeniile interdisciplinare respective, nu sunt opozabile surselor din domeniile de bază din care provine disciplina intermediară. Iar disciplinele intermediare n-au dreptul să-și însușească disciplinele de bază. Cu atât mai puțin o disciplină de bază n-are dreptul să-și însușească domeniul altei discipline de bază, dacă comunitățile academice care se ocupă de ele au decis că sunt domenii diferite. Când comunitățile academice de fizicieni și chimiști vor hotărî unificarea domeniilor lor, fapt oglindit în surse, Wikipedia va reflecta asta, dar nu va face asta doar la clamarea anonimului. --Turbojet 14 noiembrie 2014 10:09 (EET)[răspunde]

Poate că e deja reflectată de surse, dar poate că unii wikipediști nu și-au dat seama sau nu vor să admită acest fapt. Acest punct de vedere al lui Turbojet despre delimitarea strictă a disciplinelor de bază si intermediare se bazează pe presupunerea tacită că o astfel de separare sau delimitare inerent artificială este posibilă, ceea ce nu corespunde realității. Iluzia unei delimitări stricte a disciplinelor este un rezultat al practicii didactice. In realitatea cercetării nu există o delimitare strictă a disciplinelor, fapt care ar perturba substanțial transferul informației. Delimitarea disciplinelor a fost făcută convențional din considerente strict legate de management al cunoașterii. Cunoștiințele de chimie pe care Turbojet consideră că nu le are la fel de competent ca un chimist sunt doar aspecte referitoare la operarea cu baze de date chimice. Memorarea unor proprietăți și reacții ale unor substanțe nu constituie o mare competență care ar merita să fie etalată. O astfel de etalare nu poate fi substitut pentru exersarea raționamentului științific care e adevărata competență care nu depinde de delimitarea disciplinelor. De exemplu nu se pot defini mărimi de material fără referire la existența substanțelor care e esența chimiei. Chimia intervine implicit în fizică prin legile de material. Un exemplu de definire si utilizare a unor concepte de material este dat de domeniul termochimiei care ilustrează strânsa dependență intre căldură și existența substanțelor, nu există capacitate termică fără substanțe.
Referitor la incadrarea conceptului de atom se poate spune că atomul este concept microscopic bazat pe date experimentale macroscopice referitor la combinarea elementelor chimice. Studiul proprietăților fizice și chimice ale substanțelor nu poate fi efectuat independent de studiul structurii care folosește metode instrumentale spectroscopice ca și analiza chimică. Se pot exemple de fenomene chimice care determină proprietățile fizice, cum ar fi sistemele metal hidrogen ca paladiu hidrogen unde dizolvarea hidrogenului cu formare de hidruri si solutii solide determina fragilitatea metalului.--5.15.35.42 (discuție) 10 decembrie 2014 14:54 (EET)[răspunde]
Da-da, chimiștii știu mai multă fizică decât fizicienii, evident că ei sunt surse mai de încredere pentru fizică decât... --Turbojet 10 decembrie 2014 16:07 (EET)[răspunde]

Traducere imagini[modificare sursă]

Cum pot să modific o imagine schematică astfel încât textul scris pe altă limbă să devină scris pe română? De exemplu la asta. --Biolongvistul () 3 decembrie 2014 19:34 (EET)[răspunde]

Descărcați îmaginea în calculatorul dv. Ea este formată de fapt dintr-un text, care îl puteți vedea chiar și pornind din pagina de afișare a imaginii cu CTRL+U (arată sursa paginii). Deschideți textul respectiv din calculatorul dv. cu orice editor de texte (ex. Notepad), căutați textele în alte limbi și înlocuiți-le cu cele traduse. Încercați ca aceste texte să nu fie mai lungi decât cele originale ca să n-aveți probleme cu repoziționarea lor. Salvați textul modificat, iar apoi încărcați-l ca pe orice altă imagine la commons, cu un nume puțin modificat (eu adaug „_ro” sau ceva asemănător). Vă doresc succes! --Turbojet 3 decembrie 2014 19:50 (EET)[răspunde]
Sau puteți încerca această unealtă on-line :)Sebimesaj 3 decembrie 2014 20:21 (EET)[răspunde]
Din nefericire, unealta respectivă nu mai funcționează, deși eu am folosit-o acum ceva timp.
Dacă nu vă descurcați cu metoda pe care v-a expus-o Turbojet, vă pot ajuta. Trebuie doar să-mi listați mai jos termenii traduși.Sebimesaj 3 decembrie 2014 20:30 (EET)[răspunde]
Mulțumesc, a mers perfect! Dar, acum când vreau să-l încarc și apăs pe „este o versiune modificată a unui fișier de la Commons”, spune că nu merge ceva ce nu prea înțeleg. Ar fi OK dacă l-aș încărca de la alt buton — de exemplu, „este o creație proprie”? --Biolongvistul () 4 decembrie 2014 15:54 (EET)[răspunde]
Da, dar trebuie să păstrați aceeași licență și să dați un link către imaginea inițială.--Strainu (دسستي‎4 decembrie 2014 16:00 (EET)[răspunde]
Am dat-o-n bară… Textul sursă e tradus, fișierul e încărcat, dar rezultatul este tot pe engleză! Îl mai pot corecta acum? --Biolongvistul () 4 decembrie 2014 16:26 (EET)[răspunde]
Din păcate aici textul a fost transformat în path-uri (desene) deci nu mai poate fi tradus așa, e nevoie de modificare cu un program specializat, ca Inkscape.--Strainu (دسستي‎4 decembrie 2014 22:04 (EET)[răspunde]
Atumci, să mi-l traducă altcineva, pentru că eu chiar nu știu nimic despre Inkscape. --Biolongvistul () 5 decembrie 2014 14:52 (EET)[răspunde]
Din păcate eu nu știu terminologia biologiei. Nu știu dacă traducerea literală strat de mâzgă a slime coat este cea uzuală. La fel de bine ar putea fi strat mucilaginos, iar ambele traduceri ar putea fi greșite. Trebuie lista termenilor traduși, făcută de o persoană competentă în domeniu. --Turbojet 7 decembrie 2014 11:36 (EET)[răspunde]
De regulă, cine nu știe nimic despre un subiect, se abține să-l abordeze. Mai bine lipsă un articol decât o gogomănie patentă în Wikipedia! --Miehs (discuție) 7 decembrie 2014 13:46 (EET)[răspunde]

Mai completati Lista de persoane decedate in 2014. Multumesc Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de ‎109.185.175.84 (discuție • contribuții).

De ce nu o completați dvs.? Orice ajutor este binevenit. --Bătrânul (discuție) 9 decembrie 2014 21:45 (EET)[răspunde]

Localitate[modificare sursă]

Articolul Curteanca, Argeș nu precizează comuna din care face parte localitatea. Are cineva informații pentru completarea articolului? --Miehs (discuție) 11 decembrie 2014 09:54 (EET)[răspunde]

Curteanca aparține de Comuna Buzoești, Argeș. --Bătrânul (discuție) 11 decembrie 2014 10:00 (EET)[răspunde]
Comuna Buzoești, Argeș--Mishu57 (discuție) 11 decembrie 2014 10:02 (EET)[răspunde]
Mulțumesc. --Miehs (discuție) 11 decembrie 2014 11:02 (EET)[răspunde]
Ca un FYI, la multe sate din Argeș e problema asta. Am terminat acum cu Giurgiu și încep cu Argeșul la procesat. Până una-alta, s:Legea nr. 2/1968, republicată în 1981/Anexa 1 - Județul Argeș poate ajuta la dileme similare. —Andreidiscuţie 12 decembrie 2014 10:49 (EET)[răspunde]
Problema apare la articolele despre localități din jud. Argeș create cu robotul MihaitzaBot și care nu au mai fost dezvoltate ulterior. --Bătrânul (discuție) 12 decembrie 2014 16:33 (EET)[răspunde]


Modificare ,,Caine[modificare sursă]

De ce spuneti ca modificarile mele sunt irelevante? Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 86.121.83.142 (discuție • contribuții).

Modificari[modificare sursă]

Victor Blacus ,de ce crezi ca modificarile mele la pagina Caine sunt irelevante? Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 86.121.83.142 (discuție • contribuții).

86.121..., „câine” este substantiv, „grivei” este de fapt adjectiv, iar „Grivei” și „Azor” sunt nume proprii folosite pentru câini. Poate că dv. ați auzit expresii ca „un Grivei” sau „un Azor” folosite cu sensul de „un câine”, dar acestea sunt expresii de argou, neacceptate pe Wikipedia drept echivalent al lui „câine”, cum ar rezulta din modificările dv.
Explicația de mai sus se bazează pe DEX (deci există sursă care clarifică chestiunea), ca urmare nu mai avem ce discuta. Continuarea discuției va fi considerată trolling. --Turbojet 14 decembrie 2014 15:24 (EET)[răspunde]

Buna seara, se incearca, prin petitii online (studenții sunt forțați să adereze!), să fie forțată Wikipeida ca să publice biografia/hagiografia unei "profesoare" de literele bucureștene, Adela Rogojinaru, decedată în vara acestui an. Mai reflectați, vă rog. Și vedeți acest document, un CV internațional, în care distinsa defunctă declară la Language skills faptul că ea cunoaște Romanina (??) și...Moldavian! Moldavian???

http://www.see-educoop.net/experts/data/adela_rogojinaru.htm


First_name: Adela Luminita

Last_name: Rogojinaru

occupation: 1. senior lecturer/ 2. educational expert

institution: 1. University of Bucharest /2. National Center for VET Devel

address: 10-12, Spiru Haret St., Bucharest

country: Romania

telephone: +40 1 311 11 62

fax: +40 1 312 54 98

e-mail: vet@vet.kappa.ro // adelaro@k.ro

fields of expertise: systems of education , governance and management , curriculum development , didactics of textbooks , evaluation assessment , teachers training , quality assurance , councelling , general education , vocational education and training , adult education (LLL) , special needs education , minorities education , education and human (children) rights , education employment and social affairs , educational marketing

language skills: english , french , moldavian , romanina , italianAcest comentariu nesemnat a fost adăugat de 109.100.178.63 (discuție • contribuții).

Vă asigurăm că Wikipedia nu poate fi forțată de petiții, scrisori din partea rectorilor sau a decanilor și nici de motivații precum că doamna profesoară ar fi declarat că vorbește moldovenește. Păstrarea sau ștergerea articolului se va decide în conformitate cu politicile de notabilitate ale proiectului, iar o discuție pe această temă este în desfășurare la Wikipedia:Pagini de șters/Adela Rogojinaru. Dacă este adevărat că studenții sunt forțați să semneze petiții e un act trist pentru o societate democratică, dar vă repet, Wikipedia nu poate fi influențată de petiții, iar acest demers este în zadar și întreprins de persoane care nu cunosc modul de funcționare al Wikipediei. Cele bune, --Silenzio (discuție) 15 decembrie 2014 05:58 (EET)[răspunde]
Link către petiție. --Silenzio (discuție) 15 decembrie 2014 06:06 (EET)[răspunde]
Am postat două mesaje cu clarificări la comentarii. --Silenzio (discuție) 15 decembrie 2014 06:29 (EET)[răspunde]

Caractere unicode[modificare sursă]

(nu știu dacă asta și-ar avea locul aici sau la Oracol)
Cum fac să-mi instalez cea mai nouă versiune de Unicode, ca să pot vedea toate caracterele incluse până acum în el și literele gotice, birmaneze și Lontara, pe un calculator cu Windows 7? --Biolongvistul () 15 decembrie 2014 21:01 (EET)[răspunde]

Nu cred că există vre-un font care ar conține toate 113021 de caractere incluse în setul Unicode. Vitalie Ciubotaru (discuție) 16 decembrie 2014 05:43 (EET)[răspunde]
Probabil că nu există, dar nici nu este strict necesar. Windows știe când un caracter nu este disponibil într-un font și încearcă să-l substituie cu caracterul echivalent din alt font. Deci problema este rezolvabilă, cel puțin la nivel teoretic, însă nici eu nu știu cum ar trebui procedat concret. --Gutza DD+ 16 decembrie 2014 09:15 (EET)[răspunde]
Ar trebui procedat la instalarea de fonturi care suportă acele caractere care lipsesc. De exemplu, Saweri pentru alfabet lontara. Browserul va face restul. —Andreidiscuţie 16 decembrie 2014 09:43 (EET)[răspunde]

FYI: Se modifică citările.--109.100.41.154 (discuție) 16 decembrie 2014 13:17 (EET)[răspunde]

New Wikipedia Library Accounts Now Available (December 2014)[modificare sursă]

Apologies for writing in English, please help translate this into your local language. Hello Wikimedians!

The TWL OWL says sign up today :)

The Wikipedia Library is announcing signups today for, free, full-access accounts to published research as part of our Publisher Donation Program. You can sign up for new accounts and research materials from:

Other partnerships with accounts available are listed on our partners page. Do better research and help expand the use of high quality references across Wikipedia projects: sign up today!
--The Wikipedia Library Team.18 decembrie 2014 02:22 (EET)

You can host and coordinate signups for a Wikipedia Library branch in your own language. Please contact Ocaasi (WMF).
This message was delivered via the Global Mass Message tool to The Wikipedia Library Global Delivery List.

De 2 ani Dansul ploii pare a fi cel mai scurt ciot. --Miehs (discuție) 18 decembrie 2014 12:53 (EET)[răspunde]

L-am propus pentru ștergere rapidă conform criteriului A3. Dacă nu se aprobă șr, poate că un alt utilizator îl va transforma în pagină de redirecționare (dar nu către paparudă, care nu este un simplu dans, ci un întreg ritual). --Bătrânul (discuție) 18 decembrie 2014 16:44 (EET)[răspunde]
Orice articol fără conținut (cel puțin o descriere a subiectului) poate fi șters fără o discuție prealabilă. În plus, dacă articolul respectiv are potențialul de a trata un subiect de sine stătător, atunci el nu ar trebui transformat în redirecționare.Sebimesaj 18 decembrie 2014 20:32 (EET)[răspunde]
Poate fi șters, dar numai de către un administrator. Un utilizator fără drepturi specifice poate cel mult să propună ștergerea rapidă, apoi un administrator va șterge (sau nu) articolul respectiv, așa cum s-a întâmplat în cazul de față. Am ținut să precizez acest lucru pentru colegii nou-veniți la ro.Wikipedia. --Bătrânul (discuție) 18 decembrie 2014 20:39 (EET)[răspunde]
Există totuși referințe... --Accipiter Q. Gentilis(D) 18 decembrie 2014 22:25 (EET)[răspunde]
--Turbojet 18 decembrie 2014 22:43 (EET)[răspunde]

Mă poate ajuta cineva la pagina Dinastia Șișman cu fixarea tabelului?[modificare sursă]

Vă rog cât mai repede Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Valimali67 (discuțiecontribuții).

Care este problema de fapt? La prima vedere nu observ nimic ciudat. --Turbojet 26 decembrie 2014 11:38 (EET)[răspunde]
LE: La mine textul meu apare cu bold. Nu-l pot scoate (?). Scuze, și poate îmi explică cineva care-i faza. --Turbojet 26 decembrie 2014 11:53 (EET)[răspunde]
Rezolvat Rezolvat: una din semnăturile lui Gikü a scăpat de sub control, după vizita în Ucraina. --Pafsanias (discuție) 26 decembrie 2014 12:52 (EET)[răspunde]
Din lac în puț: acum apar mai multe discuții cu caractere „small”. --Bătrânul (discuție) 26 decembrie 2014 12:53 (EET)[răspunde]
P.S. Problema a apărut după cele șapte intervenții consecutive ale lui Turbojet. --Bătrânul (discuție) 26 decembrie 2014 12:56 (EET)[răspunde]
Într-adevăr, mi-a păsat de aspect și am încercat să-l corectez. Am suspectat cele trei apostrofuri și punctul și virgula, nu mi-am dat deama că e big, nu bold. Deoarece textul anterior arăta corect, nu mi-am dat seama că problema era mult mai sus. Mulțumesc pentru ajutor și scuze pentru cele „șapte intervenții consecutive”. Dacă aș putea, aș da contorul înapoi, să nu creadă cineva că le-am făcut cu acest scop. --Turbojet 26 decembrie 2014 13:21 (EET)[răspunde]
Mai apare puțul? --Pafsanias (discuție) 26 decembrie 2014 12:58 (EET) P.S. - Problema a apărut după formatările lui Indexum, dar nu era atât de vizibilă.[răspunde]
Ми шкодуємо, //  Gikü  vorbe  fapte  (TW)
Tot nu e în ordine: browserul nu se oprește din păscut. O fi lipsind un tag de închidere? -- Victor Blacus (discuție) 26 decembrie 2014 14:19 (EET)[răspunde]
@Pafsanias: totul pare a fi în ordine acum. Am auzit că administratorii de serviciu în zilele nelucrătoare au o remunerație dublă! (baza de calcul fiind: 0 X 2 = 0... :) )
@Turbojet: nu a fost nicio intenție de ironie în ceea ce am scris mai sus; chiar regret că nu „învârtiți contorul” mai des... Pur și simplu, vâzând intervenția dvs. la eticheta {{nesemnat}} am crezut că de acolo provine tărășenia.--Bătrânul (discuție) 26 decembrie 2014 15:51 (EET)[răspunde]

Am rezolvat problema inainte de primul raspuns primit.Daca va uitati la "modificare" nu o sa intelegeti nimic.Problema era la fixarea tabelului dar am rezolvat-o. Valimali67 26 decemvrie 2014 16:07 (EET)

VisualEditor News #10—2014[modificare sursă]

26 decembrie 2014 20:59 (EET)

Afirmații cu poziție geografică vagă ?[modificare sursă]

Am observat până acum 2 articole care au fost încadrate automat într-o astfel de categorie:Ion Th. Simionescu și Metan. Aveți cumva idee despre ce este vorba? Mulțumesc. --Wintereu 29 decembrie 2014 02:02 (EET)[răspunde]

Au fost incluse în acea categorie deoarece conțin formatul {{Unde}}. La Ion Th. Simionescu acest format apare în secțiunea Activitatea universitar, în expresia „literatura de specialitate de la noi[Unde?]”. Bănuiesc că autorul/autorii au vrut să spună „literatura de specialitate din România”. Voi corecta, cu riscul de a greși (de fapt să fie vorba despre „literatura de specialitate din Paraguay”... :) --Bătrânul (discuție) 29 decembrie 2014 06:22 (EET)[răspunde]
P.S. Aceeași situație era și la articolul Metan. Am înlocuit și acolo (pe barba mea...) expresia „la noi în țară” cu „în România”. --Bătrânul (discuție) 29 decembrie 2014 06:27 (EET)[răspunde]

Propunere de îndrumare[modificare sursă]

Am tradus din engleză Wikipedia:Opinii marginale. Sunteți invitați să discutați dacă eseul poate fi promovat la îndrumare. Tgeorgescu (discuție) 30 decembrie 2014 12:51 (EET)[răspunde]

Argumentari[modificare sursă]

De ce mi s-au sters cele doua articole cu argumentari? Ce este nepotrivit? Va rog sa-mi raspundeti!--Teodora15 (discuție) 30 decembrie 2014 20:03 (EET) Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Teodora15 (discuție • contribuții).[răspunde]

Teodora, ți-am explicat deja, pe pagina ta de utilizator. -- Victor Blacus (discuție) 30 decembrie 2014 20:08 (EET)[răspunde]
[Conflict de editare] Care articole anume? Dacă vă referiți la Boul si vitelul-argumentare fabula și la "Caisul" de Magda Isanos-genul liric, acestea au fost șterse în conformitate cu criteriul A11 de ștergere rapidă (articole ce constau din tratări neenciclopedice ale subiectului lor). --Bătrânul (discuție) 30 decembrie 2014 20:11 (EET)[răspunde]