Smârdar

Stare de conservare
Smârdar

Fișier:Status iucn3.1 EN-ca ro.svg Endangered^[1]
Clasificare științifică
Supradomeniu	Biota
Supraregn	Eukaryota
Regn	Plantae
Subregn	Viridiplantae
Infraregn	Streptophyta
Diviziune	Tracheophytes
Subdiviziune	Spermatophytes
Ordin	Ericales
Familie	Ericaceae
Subfamilie	Ericoideae
Trib	Rhodoreae
Gen	Rhododendron
Nume binomial
Rhododendron myrtifolium
Schott, Kotschy, 1851
Modifică date / text

Rhododendron kotschyi în Carpații României

Arbuști pitici de smârdar în floare pe culmile munților Iezer-Păpușa în Carpații Meridionali

Rhododendron în Munții Rodnei, sub vârful Ineu

Smârdarul sau Bujorul de munte (Rhododendron kotschyi Simonkai syn. Rh. myrtifolium) este o plantă originară din Balcani. În România se găsește în Carpați. Face parte din genul botanic Rhododendron, gen extrem de variat ce cuprinde diferite specii care cresc doar la altitudine înaltă și se extind din Himalaia, Caucaz, Carpați până în Munții Alpi și Pirinei.

Descriere

Smârdarul, așa cum este denumit popular bujorul de munte, crește spontan în tufe pitice în zona alpină. Fiind o plantă care crește în condiții climaterice și de relief foarte specifice, el nu tolerează transplantări, lucru care face imposibilă introducerea acestuia în grădini. Frumusețea florilor sale - care emană un miros și o aromă asemănatoare vișinelor - și care apar de obicei pe la sfârșitul lunii iunie și la începutul lunii iulie, și raritatea sa, fac ca smârdarul să fie ocrotit de lege^{[necesită citare]}. Smârdarul este peren și își păstrează frunzele verzi tot timpul anului.

Smârdarul face parte din familia Ericaceae și în ciuda numelui alternativ de "bujor de munte", nu trebuie confundat cu bujorul propriu-zis (Paeonia officinalis) care face parte dintr-o altă familie botanică, respectiv Paeoniaceae. Un alt nume popular este cel de "cocozar".

Proprietăți terapeutice

Florile smârdarului au proprietăți tămăduitoare pentru numeroase afecțiuni, facând din acesta un adevărat panaceu^{[necesită citare]}. Ele sunt mucilaginoase și conțin aminoacizi esențiali. Alți componenți activi sunt cristalele microsublimate și polifenolii. Din florile sale, aidoma petalelor trandafirului se preparau in trecut siropuri, dulceață și ceaiuri medicinale. Smârdarul a fost pus in evidență și clasificat pentru prima oara de botanistul austriac Theodor Kotschy (1813-1866), și de asemenea de maghiarul Lajos von Simonkai (1851-1910).

Note

^ The IUCN Red List of Threatened Species 2022.2[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor); |access-date= necesită |url= (ajutor)

Bibliografie

Dicționar dendrofloricol, Editura științifică și enciclopedică, București, 1989, pag. 451;
Dicționar enciclopedic român, vol IV, Editura politică, 1966, pag. 431;
Botanică farmaceutică, Editura didactică și pedagogică, București, 1981, pag. 435;
Medicină naturistă, Editura medicală, București, 1987 pag. 342;
it „Gli habitat secondo la nomenclatura EUNIS: manuale di classificazione per la realtà italiana” (fișier PDF), v. grupa F2.222, p. 142 Arhivat în 20 ianuarie 2012, la Wayback Machine.

Vezi și

Legături externe

Materiale media legate de Smârdar la Wikimedia Commons
Parcul National Bucegi Arhivat în 15 iulie 2006, la Wayback Machine.
Fotografie Rhododendron kotschyi in Munții Gurghiului Arhivat în 2 octombrie 2006, la Wayback Machine.
Flora Munțiilor Șurianu
http://www.parcrodna.ro/ Parcul Național Munții Rodnei

[2293e90c87a0a01555698b508382a34a-1] The IUCN Red List of Threatened Species 2022.2[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor); |access-date= necesită |url= (ajutor)

[1]