Liceul „Sfântul Vasile cel Mare” din Blaj
| Liceul „Sfântul Vasile cel Mare” din Blaj | |
| Gimnaziul din Blaj Obergymnasium din Blaj Preparandia (Institutul pedagogic) Liceul Sfântul Vasile cel Mare  | |
 Clădirea liceului, pe locul fostei mănăstiri „Sfânta Treime” | |
| Adresă | Blaj, Piața 1848, nr. 3 |
|---|---|
| Țară |  România |
| Coordonate | 46°10′30″N 23°55′23″E / 46.175°N 23.923°E |
| Înființată | |
| Profesori | Timotei Cipariu, Tit Liviu Chinezu, Alexandru Rusu, Vasile Ladislau Pop, Ștefan Manciulea |
| Elevi | Alexandru Papiu-Ilarian, Ioan Cetățianu, Artemiu Publiu Alexi, Tiberiu Brediceanu, Vasile Suciu, Ion Agârbiceanu, Sebastian Rusan, Corneliu Coposu |
Modifică date / text  | |
Liceul Teologic „Sfântul Vasile cel Mare” din Blaj este o școală care funcționează sub egida Bisericii Române Unite cu Roma. Gimnaziul din Blaj, precursorul actualului liceu, a fost înființat de episcopul Petru Pavel Aron în data de 21 octombrie 1754. În timpul Imperiului Austro-Ungar a purtat denumirea de Gimnaziu Superior (în germană Obergymnasium) și a fost unul din cele cinci licee românești din Transilvania.
Activitatea didactică se desfășoară în clădirea de lângă Catedrala din Blaj (Piața 1848, nr. 3), respectiv în clădirea nouă (Bulevardul Republicii, nr. 8).[1]
Istoric
[modificare | modificare sursă]Gimnaziul din Blaj, precursorul actualului liceu, a fost înființat de episcopul Petru Pavel Aron în data de 21 octombrie 1754, inițial cu două clase.[2] A treia clasă gimnazială a fost deschisă la 15 august 1757.[3] După întoarcerea lor de la Colegiul Sf. Barbara din Viena în anul 1772, Samuil Micu și Gheorghe Șincai au fost numiți ca profesori de matematică și etică (Micu) respectiv retorică (Șincai), pentru a echivala programa școlară cu cea standard pentru liceele din Imperiul Austriac, programă care prevedea cinci clase grupate în două cicluri: Grammatices și Humaniores. În epoca respectivă existau în Transilvania alte 13 gimnazii similare, cel din Blaj fiind singurul românesc.
La înființare au fost înmatriculați 72 de elevi.[4] Șase ani mai târziu, în anul 1760, gimnaziul din Blaj avea înmatriculați circa 300 de elevi.[5]
Finanțarea instituției a fost asigurată din fondurile Episcopiei de Blaj. Episcopul Petru Pavel Aron a instituit prin testament ca veniturile domeniului de la Cut și ale viilor din Petrisat, Mănărade și Cenade să fie destinate scopurilor didactice ale școlii de obște și ale gimnaziului.[6]
În anul 1772 episcopul Grigore Maior a creat „fondul de pâine”, din care erau alimentați zilnic elevii săraci.
Până în anul 1832 materiile au fost predate în latină și germană. Primul profesor care și-a ținut cursurile în limba română a fost Simion Bărnuțiu,[7] urmat de Vasile Ladislau Pop, primul care a predat matematica și fizica în română.
Directori
[modificare | modificare sursă]Primul director al gimnaziului a fost Grigore Maior, care a devenit ulterior episcop și susținător al instituției.
Profesori
[modificare | modificare sursă]Printre dascălii care au predat la acest liceu s-au numărat:
- Alexandru Borza
- Tit Liviu Chinezu
- Aurel Leluțiu
- Uilăcanu Alexandru
- Ștefan Manciulea
- Vasile Ladislau Pop
- Alexandru Rusu
- Alexandru Todea
Elevi
[modificare | modificare sursă]- Artemiu Publiu Alexi (1847-1896), biolog și pedagog
- Ioan Cetățianu (1840-1898), pedagog, primul director al Colegiului Național „Vasile Alecsandri” din Galați
- Alexandru Papiu-Ilarian (1827-1877), ministru, academician
- Dionisie Florianu (1856-1921), general imperial
- Tiberiu Brediceanu (1877-1968), compozitor
- Valeriu Traian Frențiu (1875-1952), episcop
- Vasile Suciu (1873-1935), mitropolit unit
- Ion Agârbiceanu (1882-1963), scriitor, academician, protopop unit
- Policarp Morușca (1883-1958), episcop ortodox
- Sebastian Rusan (1884-1956), mitropolit ortodox
- Corneliu Coposu (1914-1995), politician, deținut politic
- Iuliu Hossu (1985-1970), episcop greco-catolic, membru de onoare al Academiei Române
- Augustin Rațiu (1884-1970), politician român
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ Liceul Sfântul Vasile Arhivat în , la Wayback Machine., accesat la 14 martie 2023.
- ^ Nicolae Albu, Istoria învățământului românesc din Transilvania, Blaj 1944, pag. 183.
- ^ Idem.
- ^ Zenovie Pâclișanu, Documente privitoare la istoria școalelor din Blaj, București 1930, pag. 31.
- ^ Albu, Op. cit., pag. 194.
- ^ I. Antonelli, Breviariu istoricu al școalelor din Blaj, Blaj 1877, pag. 7.
- ^ Gheorghe Bogdan-Duică, Viața și ideile lui Simion Bărnuțiu, București 1942, pag. 33.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Iacob Mârza, Der Deutschunterricht am rumänischen Gymnasium von Blasendorf in der ersten Hälfte des 19. Jahrhunderts, în: Zeitschrift für Siebenbürgische Landeskunde, 14 (85), 1991, pag. 17-22;
- Iacob Mârza, Tradition und Erneuerung im siebenbürgischen Schulwesen im Zeitalter der Aufklärung: die Schulen aus Blasendorf, în: Annuario dell’Istituto Romeno di Cultura e Ricerca Umanistica di Venezia, VIII, 8, 2006, pag. 427-437;
- Iacob Mârza, Das Schulzentrum Blasendorf, der Kern einer rumänischen Bibliothek in der Aufklärung, în: Les bibliothèques centrales et la construction des identités colectives. Edité par Fréderic Barbier et István Monok, Leipzig, Leipziger Universitätsverlag, 2005, pag. 155-161;
- Iacob Mârza, Der Unterricht der Mathematik und der Physik in den Schulen aus Blaj am Ende des XVIII-ten Jahrhunderts und im ersten Teil des XIX-ten Jahrhunderts, în: Apulum, XX, 1982, pag. 241-256;
- Cornel Tatai-Baltă, Anuarul Liceului de băieți din Blaj (1853-1945), Editura Altip, Alba Iulia, 2017.