Grigore Lupoaie

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Grigore Lupoaie
Date personale
Născut1854
Sângeorz-Băi
Decedat10 aprilie 1932
Sângeorz-Băi
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațieagricultor

Grigore Lupoaie (n. 1854, Sângeorz-Băi - d. 10 aprilie 1932, Sângeorz-Băi) a fost un delegat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.[1]:p. 77[2]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Grigore Lupoaie, după finalizarea studiilor școlii primare, s-a remarcat ca agricultor. A decedat la 10 aprilie 1932, în Sângeorz-Băi.[1] :p.123.

Activitatea politică[modificare | modificare sursă]

Credențional

În 1918, a devenit membru al Consiliului Național Român Central, la nivelul localității Sângeorz-Băi.[1] :p.123. Grigore Lupoaie s-a remarcat în cadrul unei adunări populare, organizată la Sângeorz-Băi, la 24 noiembrie 1918 [3]:p.329. Adunarea a avut un caracter reprezentativ, deoarece la aceasta au luat parte toți locuitorii din Sângeorz-Băi.Această adunare populară a trimis la Alba Iulia câțiva delegați care au primit mandate, numite credenționale, care prevedeau ca Adunarea Națională de la Alba Iulia să decidă unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu Regatul României. Unul dintre delegații aleși în cadrul acestei adunări populare a fost Grigore Lupoaie, alături de Nistor Gabor, Alexandru Alexi, Alexandru Mărcuș și Al.Alexi. În fruntea acestei delegații au fost preotul Aurel Șorobetea și învățătorul Pompei Demian.[4]:p.18 [5]:p.83. Cei care au semnat actul din 29 noiembrie 1918, de numire a lui Grigore Lupoaie drept delegat, au fost sublocotenentul Iustin Sohorca [6]:pp.59-63 și primarul comunal Gavrilă Oproaie.[3]:p.329.Delegația din Sângeorz-Băi, din care făcea parte și Grigore Lupoaie, avea un caracter reprezentativ, fiind compusă din intelectuali, dar și din țărani.[4]:p.18. Ca deputat în Adunarea Națională din 1 decembrie 1918, Grigore Lupoaie a reprezentat, ca delegat supleant, cercul electoral Năsăud.[1]:p.123.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d Ioan I. Șerban (coord.), Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003
  2. ^ Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia, pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului, accesat la 6 mai 2018
  3. ^ a b Adrian Onofreiu, Ioan Pintea, Cornelia Vlașin (coord), Anul 1918 în județul Bistrița-Năsăud.Contribuții documentare, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2018
  4. ^ a b Dorin Dologa, Sângeorz-Băi și Marea Unire de la 1 decembrie 1918, publicat în Pisanii sângeorzene.Spiritualitate, istorie și tradiție locală, Anul VI, Nr.12(64), decembrie 2017
  5. ^ Ștefan Pascu, Ion Popescu-Puțuri (coord.principali), 1918 la Români.Documentele Unirii.Unirea Transilvaniei cu România, 1 decembrie 1918, volumul VIII, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
  6. ^ Teodor Tanco, Numele lui Iustin Sohorca amenințat de uitare, publicat în Pisanii sângeorzene.Spiritualitate, istorie și tradiție locală, Anul VI, Nr.12(64), decembrie 2017

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, ISBN 973-8141-90-7
  • Dorin Dologa, Sângeorz-Băi și Marea Unire de la 1 decembrie 1918, publicat în Pisanii sângeorzene.Spiritualitate, istorie și tradiție locală, Anul VI, Nr.12(64), decembrie 2017, ISSN 2285-8229
  • Teodor Tanco, Numele lui Iustin Sohorca amenințat de uitare, publicat în Pisanii sângeorzene.Spiritualitate, istorie și tradiție locală, Anul VI, Nr.12(64), decembrie 2017, ISSN 2285-8229
  • Adrian Onofreiu, Ioan Pintea, Cornelia Vlașin (coord.), Anul 1918 în județul Bistrița-Năsăud.Contribuții documentare, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2018, ISBN 978-606-543-956-6

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Gelu Neamțu, Mircea Vaida-Voevod, 1 decembrie 1918. Mărturii ale participanților, vol. I-II, Editura Academiei Române, București, 2005, ISBN 973-27-1258-9 (vol. I); ISBN 973-27-1264-3 (vol. II)
  • Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Muzeul Național Transilvania, Cluj-Napoca, 1998
  • Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, Târgu Mureș, 1993
  • Silviu Borș, Alexiu Tatu, Bogdan Andriescu, (coord.), Participanți din localități sibiene la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, Editura Armanis, Sibiu, 2015

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]