Catedrala Mântuirii Neamului Românesc

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Catedrala Mântuirii Neamului Românesc din București
Romanian People's Salvation Cathedral Bucharest 13.1.jpg
Catedrala Mântuirii Neamului Românesc, noiembrie 2017
Informații generale
Confesiune Biserica Ortodoxă Română
Hram "Înălțarea Domnului"
"Sfântul Apostol Andrei"
Tip catedrală
Perioadă construcție 2010 - 2018
Prezență online catedralaneamului.ro
Localizare
Țara România
Localizare București
Str. 13 septembrie, sect. 5
Coordonate 44° 25′ 33.26″ N / 4° 06′ 56.37″ E
Date despre construcție
Stil arhitectonic neobizantin
Constructor Bog'art & Strabag

Catedrala Mântuirii Neamului Românesc este o biserică în construcție, aflată în București pe Dealul Arsenalului. Piatra de temelie a lăcașului de cult a fost pusă în februarie 2011 și data finalizării sale este preconizată a fi la sfârșitul anului 2018.[1] Costurile medii ale investiției se ridică la suma de 80.000.000 euro[necesită citare], iar câștigătorul licitației pentru proiectarea edificiului este firma băcăuană Vanel Exim.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Ideea unei catedrale naționale nu este deloc nouă, ea a fost propusă de sinodul bisericii autocefale române și regele Carol I și reluată în anii de după Primului Război mondial, când au și apărut schițe de proiecte ale arhitecților perioadei (cea mai cunoscută fiind a arhitectului Petre Antonescu) și a fost susținută de patriarhul Miron Cristea[2]. Această tendință spre o biserică națională nu aparține numai bisericii ortodoxe, ci a avut reflectări și în lumea protestantă (de ex. în Anglia a fost construită o astfel de catedrală).

Uitat în anii comunismului, proiectul a fost reluat după 1989, susținut de o parte din populație: un sondaj național realizat în 2011 arată că 60 % dintre persoanele întrebate erau, mai ales în mediul rural, favorabile, proiectului... cu condiția ca fondurile să fie alocate de Biserică, nu de Stat.[3]

Pe 29 noiembrie 2007, Patriarhul Daniel a pus piatra de temelie a noului edificiu.[4]

Amplasament[modificare | modificare sursă]

Tema de concurs a fost schimbată în permanență datorită schimbării amplasamentului. Actualmente, locul pe care deja s-a pus piatra de temelie este în spatele Casei Republicii, pe dealul Arsenalului. Alte date de temă de concurs sunt: capacitatea catedralei va fi de 5000 de persoane, spațiul pentru cor va fi dimensionat pentru 300 de persoane, parterul catedralei va adăposti o sală multifuncțională și spatii muzeale pentru 2000 de persoane, cu grupuri sanitare și garderoba aferentă. Înălțimea maximă este de 90 de metri la baza crucii.

„Dealul Arsenalului este cel mai potrivit loc dintre cele existente, cele ce pot fi puse la dispoziția Bisericii, ca dovadă că hotărârea Consiliului Național Bisericesc de ridicare a construcției în acest loc a fost adoptată zilele acestea și de Sfântul Sinod.”

Construirea Catedralei se face pe baza legii, trecerea terenului din proprietatea statului în cea a BOR. Apoi va fi pusă piatra de temelie și vor fi sfințiți cei 11.000 de metri pătrați pe care va fi ridicată Catedrala.

„Banii necesari pentru construcție nu există, atât de la conturile speciale deschise de la începutul lui 1990, unde credincioșii au făcut donații, cât și din alte donații majore. De pildă, papa Ioan Paul al II-lea a donat mai demult 100.000 €, iar Arhiepiscopul Atenei, tot atât”, a mai spus episcopul Ciprian Câmpineanul. Acesta a adăugat că mai multe firme de construcții și-au anunțat deja intenția de a sponsoriza cu materiale de construcție marele proiect. În plus, există posibilitatea creării unor tabere de muncă pe Dealul Arsenalului, unde studenții vor putea da ajutor voluntar.

Din 1996 încoace au fost propuse mai multe amplasamente pentru Catedrală. Primul a fost Piața Unirii din București, în fața clădirii care adăpostește Unirea Shopping Center, unde în prezența Papei Ioan Paul al II-lea a fost slujită o troiță, ca piatră de temelie. În perioada 1999-2002 se discuta axul Bulevardului Unirii, în fața terenului pe care ar fi trebuit sa se inalțe noua clădire a Operei. [5]

În anul 2004, Guvernul Adrian Năstase a transmis în folosință Bisericii Ortodoxe Române o suprafață de 5 hectare din Parcul Carol I, pe platoul central, unde urma să se demoleze Mausoleul și să fie ridicată Catedrala Mântuirii Neamului Românesc. Decizia de construire a Catedralei pe locul Monumentului Eroilor din Parcul Carol a stârnit numeroase controverse și proteste. Traian Băsescu, în calitate de primar al Capitalei, s-a opus, s-a judecat și a câștigat procesele cu autoritățile (Primăria sectorului 4 și Consiliul general) care au emis autorizații pentru construirea Catedralei în parc, [6] astfel că Mausoleul a fost salvat și s-a trecut la căutarea unui alt amplasament pentru Catedrală.

În iunie 2009 Biserica Ortodoxă Română declara că ansamblul Catedralei se va întinde pe 11 hectare de teren, situate lângă Palatul Parlamentului. Se anunța că Catedrala Mântuirii Neamului va avea o înălțime de 120 de metri[1], va fi asigurată împotriva cutremurelor de peste 8 grade pe scara Richter și va avea o suprafață de 38.000 de metri pătrați. Catedrala urma să aibă o structură de beton armat cu ziduri de cărămidă, în interiorul căreia vor putea intra aproape 5.000 de pelerini, Se intenționa ca slujba să poată fi urmărită de la fața locului chiar de 125.000 de credincioși, pe ecrane montate pe holuri și în exteriorul Catedralei. Costul total al lucrării era estimat la 400 de milioane de euro, bani în care sunt incluse finisajele, sculptura și pictura. [7][8]

Câștigătorul concursului de proiecte[modificare | modificare sursă]

Vineri 3 iulie 2010 BOR a anunțat că firma Vanel Exim din Bacău a fost desemnată câștigătoare a concursului de proiectare pentru ridicarea lăcașului de cult, valoarea totală a devizului de execuție a catedralei fiind în jur de 100 de milioane de euro, mai mic decât prețul inițial al lucrării la roșu, care fusese estimat la 180-200 de milioane de euro. Purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române a declarat că pentru proiect nu vor veni bani de la statul român și că Biserica își asumă întreaga responsabilitate financiară, banii împrumutați urmând a fi înapoiați într-un termen de 15 - 20 de ani, plus o perioadă de grație, de la ridicarea construcției la roșu. Locul ales este Dealul Arsenalului, pe un teren aflat în proprietatea Patriarhiei din 2005, acordat prin ordonanță de Guvern, având ca destinație exclusivă construcția Catedralei Mântuirii. Catedrala va avea 120 m lungime, 70 m lățime și 120 m înălțime, se va desfășura pe o suprafață de 38.000 de metri pătrați și va avea două hramuri: "Înălțarea Domnului" (Ziua Eroilor) și "Sfântul Apostol Andrei". La prețul ridicării la roșu se vor adăuga încă circa 200 de milioane de euro pentru picturile din Catedrală.[9]

Contestații[modificare | modificare sursă]

Există numeroase păreri critice la adresa construirii catedralei:[10] · [11] · [12] · [13] · [14]

  • pe planul arhitectonic, deși există catedrale în orașele din România, arhitecți precum Gheorghe Joja, afirmau că acestea nu fac parte din tradiția ortodoxă;
  • pe planul patrimonial, deși arhitecții și specialiștii și-au dat osteneala să ridice toate cotele, să fotografieze, deseneze și în anumite cazuri să demonteze, să numeroteze și să păstreze chiar pietrele și elementele decorative, bisericile-monumente istorice distruse în anii 1980 din voința lui Nicolae Ceaușescu nu au fost reconstruite;
  • pe planul politic, «mântuirea unui neam» depinde de pocăința față de crimele săvârșite, de însușirea valorilor morale și de lupta împotriva corupției, nu de ridicarea unui nou monument faraonic în continuitatea «realizărilor mărețe» din perioada comunistă;
  • pe planul financiar și practic, fondurile sunt în mare parte publice, deși statul este deficitar și deși atât spitalele, cât și serviciile și transporturile publice ar avea nevoie de asemenea fonduri, evaluate între 80 și 120 de milioane de €uro; de altfel lipsa de bani provoacă opriri și întârzieri ale lucrărilor.

Biserica Ortodoxă Română este criticată că apelează la donații pentru continuarea finanțării acestui proiect în condițiile în care, având statut similar unei organizații caritabile nonprofit legal constituite, are unele facilități fiscale, spre deosebire de persoanele fizice sau juridice ce au activități comerciale.[15]

Clopotele[modificare | modificare sursă]

Pe 11 noiembrie 2016 a fost turnat la Innsbruck primul clopot al Catedralei Mântuirii Neamului. Aceasta cântărește peste 25 de tone, și are un diametru de 3,35 metri, fiind cel mai mare clopot în mișcare din lume situat într-un edificiu religios. Pentru bronzul destinat turnării clopotului s-a folosit 78% cupru electrolitic și 22% staniu electrolitic. Pe clopotul care a costat aproape o jumătate de milion de €uro se regăsește basorelieful Patriarhului Daniel.[16]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Catedrala Mântuirii Neamului prinde contur. Patriarhia a investit până acum 50 de milioane de euro, 19 aprilie 2013, Realitatea TV, accesat la 12 august 2013
  2. ^ Ion Cătălin, articol Catedrala Mântuirii Neamului, proiectul unui simbol național în anii interbelici, în Historia din 23 noiembrie 2011.
  3. ^ [1]).
  4. ^ Prea Fericitul Patriarh Daniel a pus piatra de temelie la Catedrala Patriarhala, 29 noiembrie 2007, Dorina Zdroba, CrestinOrtodox.ro, accesat la 8 septembrie 2013
  5. ^ Catedrala Neamului mintuieste Casa Poporului
  6. ^ Catedrala Neamului se mută
  7. ^ Catedrala Mântuirii Neamului: 110 metri înălțime, 12 lifturi, capacitate - 5.000 de pelerini, cost – 400 milioane de euro - VIDEO, 26 iunie 2009, Gândul, accesat la 12 august 2013
  8. ^ Catedrala Mântuirii, un hibrid ortodox-catolic, 10 Decembrie 2009, Mirela Corlățan, Evenimentul zilei, accesat la 30 decembrie 2011
  9. ^ O firmă din Bacău va construi Catedrala Mântuirii Neamului la “prețul rezonabil” de 100 de milioane de euro, 2 iulie 2010, Gândul, accesat la 12 august 2013
  10. ^ Lavinia Stan, L. Turcescu, Politics, national symbols and the Romanian Orthodox Cathedral în : Europe-Asia Studies nr. 58 (7), 2006, pp. 1119-1139
  11. ^ Reportaj în ziarul francez Le Figaro din 12 ianuarie 2013: Arielle Thedrel, « Catedrala care dezbină Bucureștenii »
  12. ^ Iosif Țon, Catedrala mântuirii neamului: cum încurajează biserica ortodoxă corupția în poporul român [romanialibera.ro/opinii/comentarii/catedrala-mantuirii-neamului--cum-incurajeaza-biserica-ortodoxa-coruptia-in-poporul-roman-304702], România liberă din 13 iunie 2013.
  13. ^ Catedrala Mantuirii Neamului, construita pe banii tai! Costa 120 de mil. €
  14. ^ Finalizarea Catedralei Mântuirii Neamului, amânată cu un an. Câți bani a înghițit până acum cea mai importantă construcție a BOR
  15. ^ Guvernul scoate Biserica din Codul Fiscal. Lista noilor scutiri de taxe pentru culte - Gândul
  16. ^ Primul clopot al Catedralei Mântuirii Neamului, a fost turnat la Innsbruck

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Catedrala Mântuirii Neamului Românesc

Coordonate: 44°25′33.26″N 26°4′56.37″E / 44.4259056°N 26.0823250°E / 44.4259056; 26.0823250