Romulus Rusan

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Romulus Rusan
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Alba Iulia, România Modificați la Wikidata
Decedat (81 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupație autor Modificați la Wikidata

Romulus Rusan (n. 13 martie 1935, Alba Iulia - d. 8 decembrie 2016,[1] București) a fost un scriitor român, fondator al organizației neguvernamentale Alianța Civică. A fost director în cadrul Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței, conducând Centrul Internațional Pentru Studiul Comunismului. A fost căsătorit cu scriitoarea Ana Blandiana.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Romulus Rusan a fost fiul lui Romulus Rusan, funcționar, și al Silviei (n. Dobrotă). A urmat școala primară și liceul la Alba Iulia (bacalaureatul în 1952). Studiile superioare le face la Politehnica din Cluj (Facultatea de Tehnologie Mecanică). A debutat ca scriitor în revista Steaua (1954), cu critică literară. A colaborat la Tribuna, Steaua, Cinema, precum și la Luceafărul și România literară, unde a deținut rubrici permanente de critică cinematografica, o parte din ele fiind adunate în volumele "La inceput n-a fost cuvântul" (1977) și "Arta fără muză" (1980). A scris 16 cărți de proză scurtă, proză de călătorie, film, interviuri. Dintre interviurile sale cu mari personalități ale culturii românești contemporane (parte în colaborare cu poeta Ana Blandiana, soția sa), se pot aminti: "Convorbiri subiective" (1971), "O discuție la Masa Tăcerii și alte convorbiri subiective" (1976). Talentul său narativ iese în evidență prin volumul "America ogarului cenușiu" (1977, ed. II, revăzută și adăugită,1979), memorial și eseu despre realitatea Lumii Noi, precum și prin prozele scurte din "Roua și bruma" (1982), într-o formulă epică modernă.

A fost membru fondator al Alianței Civice, șef al Biroului de Presă (1990-2001), vicepreședinte (1996-2000). Fondator (împreună cu poeta Ana Blandiana) al Memorialului de la Sighet și al programului de istorie orală, organizator al simpozioanelor internaționale care au loc anual la Sighet și editor al unor colecții de comunicări, documente și studii în cadrul Memorialului.

A fost director științific al Centrului Internațional de Studii asupra Comunismului din cadrul Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței, un organism guvernamental care studiază, documentează și susține conștientizarea publică a istoriei comunismului în România prin proiecte de cercetare, educaționale, editoriale și muzeale.

Romulus Rusan a fost coordonatorul cărților "Sfârșiți odată cu trecutul negru!", precum și versiunea ei în limba franceză ("Du passe faisons table rase"), lansate la 20 noiembrie 2010, în cadrul celei de-a 17-a ediții a Târgului Internațional Gaudeamus — Carte de învățătură. El a spus că cele două volume (român și francez) reprezintă "o trecere în revistă, fugară, dar esențială" a celor 45 de ani de comunism din România.

În anul 2012, a publicat, alături de soția sa, Ana Blandiana, "Școala memoriei". A fost coordonatorul lucrării "Cartea morților", apărută în 2013, sub egida Academiei Civice, cu ocazia jubileului de 20 de ani al Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet. Cartea reprezintă un dicționar al celor decedați în închisorile, lagărele de muncă, deportările și locurile de domiciliu forțat, incluzând peste 20.000 de victime ale comunismului.

Cărți publicate[modificare | modificare sursă]

  • Râul ascuns, 1963
  • Express 65, 1965
  • Convorbiri subiective, colaborare cu Ana Blandiana, 1971
  • O discuție la masa tăcerii, Editura Eminescu 1976
  • America ogarului cenușiu, Editura Cartea Romaneasca, București, 1977
  • La început n-a fost cuvântul, Editura Meridiane, 1977
  • Artă fără muză. Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1980
  • Roua și bruma, Editura Cartea Romaneasca, București, 1982
  • Cauze provizorii, Editura Cartea Romaneasca, București, 1983
  • O Călătorie Spre Marea Interioară, Editura Cartea Romaneasca, București, 1986
  • Exercitii de memorie, Fundația Academia Civică, 1999
  • Permisul de pietoni, Editura Cartea Romaneasca, București, 2000
  • România în timpul războiului rece
  • O zi de toamnă, cândva... 15 Noiembrie 1987 Brașov, Fundația Academia Civică, 2012

Premii și distincții[modificare | modificare sursă]

  • Meritul Cultural Cl. a IV-a[2]
  • Premiul UNESCO pentru toleranță interetnică și interconfesională "Corneliu Coposu" (nov. 2000) pentru editarea colecției "Anale Sighet"
  • Premiul "Adrian Marino" al Salonului "Gaudeamus" pentru editarea cărții "Exerciții de memorie" (mart. 2000)
  • Premiul Uniunii Scriitorilor pentru proză în 1964 și 1982

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • I. Lungu, Itinerar critic, 1965;
  • G. Dimisianu, Schite de critica, 1966;
  • L. Petrescu, in Romania literara, nr. 16, 1972;
  • I. Maxim, in Orizont, nr. . 1977;
  • D. Micu, in Contemporanul, nr. 33, 1977;
  • C. Moraru, in Flacara, nr. 29, 1977;
  • A. Popescu, in Tribuna, nr. 33, 1977;
  • L. Raicu, in Romania literara, nr. 31, 1977;
  • M. Zaciu, ibidem, nr. 41, 1977;
  • R. Ciobanu, in Transilvania, nr. 2, 1980;
  • V. Cristea, in Romania literara, nr. 22, 1982;
  • M. Zaciu, in Steaua, ia. 5, 1982;
  • Dana Dumitriu, in Romania literara, ia. 12, 1984;
  • I. Holban, in Cronica, ia. 19, 1984;
  • G. Dimisianu, in Romania literara, ia. 10, 1985;
  • D. Micu, in Viata Romaneasca, nr. 10, 1986;
  • M. Papahagi, in Tribuna, ia. 26, 1986;
  • Al. Calinescu, in Cronica, nr. 10, 1988;
  • M. Papahagi, in Tribuna, ia. 16, 1988;
  • I. Pop, in Steaua, nr. 5, 1988;
  • M. Ervin, Intilnire cu anul 2000, 1989.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Interviuri