Păsările Republicii Moldova

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Wikimedalie
Păsările Republicii Moldova a fost nominalizată pentru a primi statutul de listă de calitate.
Dacă subiectul vă este familiar, vă rugăm să evaluați în ce măsură lista îndeplinește criteriile privind conținutul și forma și să vă exprimați obiecțiile și sugestiile de îmbunătățire.
Codalb (Haliaeetus albicilla)

Mai mult decât oricare altă grupă de viețuitoare, păsările constituie obiectul unui deosebit interes din partea omului, atât pentru aspectul lor plăcut, coloritul viu, extrem de variat al penajului, cântecul melodios, dar și pentru obiceiurile lor de o mare originalitate (iscusința rafinată de construire a cuibului, capacitatea miraculoasă de orientare în timp și spațiu pe parcursul migrațiilor, fidelitatea față de locurile de reproducere și de iernare, strategiile ingenioase de nutriție și de protecție contra dușmanilor). La aceasta contribuie deopotrivă ponderea mare pe care păsările o au printre vertebrate, ele fiind mai numeroase pe cuprinsul Republicii Moldova, ca specii și indivizi, decât toate celelalte la un loc.

Avifauna Republicii Moldova include 340 specii de păsări, dintre care 297 specii cu prezență dovedită, 43 specii cu prezență incertă (dar posibilă) și 13 specii cu prezență dubioasă.[1][2][3][4][5] După monografia lui Averin și Ganea în 2 volume (Птицы Молдавии. 1970-1971[6][7]) avifauna Republicii Moldova conținea 285 de specii și subspecii de păsări, inclusiv 10 specii prezente cu câte două sau trei subspecii. După 1970 au fost semnalate specii noi de păsări în Republica Moldova. După monografia lui Andrei Munteanu și Nicolai Zubcov Atlasul păsărilor clocitoare din Republica Moldova, 2010, 173 specii sunt cuibăritoare, dintre care 127 specii migratoare și 46 specii sedentare.[8]

Cuprins

Caracteristici generale[modificare | modificare sursă]

Arii de Importanță Avifaunistică[modificare | modificare sursă]

Ariile de Importanță Avifaunistică (AIA, în engleză Important Birds Area - IBA) sunt arii importante pentru menținerea populațiilor de păsări sălbatice și concentrarea activităților de conservare pentru protecția acestor suprafețe. Programul IBA a fost lansat de BirdLife International în 1989 și este acceptat de către Uniunea Europeană ca fiind de o importanță majoră pentru conservarea păsărilor sălbatice și a habitatelor acestora, el fiind utilizat pentru ghidarea acțiunile de gestionare a suprafețelor importante pentru cuibăritul, migrația, hrănirea și iernarea populațiilor de păsări. Ariile de Importanță Avifaunistică trebuie să întrunească următoarele condiții: găzduiesc efective semnificative ale uneia sau mai multor specii de păsări amenințate la nivel global; fac parte dintr-o serie de arii care conțin o gamă de specii cu distribuție restrânsă; găzduiesc efective deosebit de mari de păsări migratoare sau gregare.[9]

În Republica Moldova au fost desemnate 12 Arii de Importanță Avifaunistică (AIA) pentru conservarea speciilor de păsări; aceste arii au fost stabilite de specialiștii din Republica Moldova în colaborare cu BirdLife International. Cele 12 arii speciale avifaunistice sunt:[10][11][12]

Amplasarea celor 12 arii speciale aviafaunistice
Cod Arie de Importanță Avifaunistică Suprafață (ha)
MD001 Otaci-Holoșnița (bazinul Dubăsari) 15.558,7
MD002 Bazinul Costești-Stânca 2.702,2
MD003 Balatina (Rezervația științifică Pădurea Domnească) 6.413,9
MD004 Plaiul Fagului 5.850,5
MD005 Bazinul Ghidighici 1.175,3
MD006 Codrii 18.179,3
MD007 Golful Goieni⁠(d) 378,2
MD008 Lacul Sălaș 407,7
MD009 Copanca-Talmaza 432,4
MD010 Bazinul Cuciurgan 1.530,8
MD011 Manta-Beleu 8.071
MD012 Bazinul Taraclia⁠(d) 1.436,2
  • Lacul de acumulare Stânca-Costești situat în Bazinul râului Prut. Avifauna cuprinde 135 specii.[11][12]
  • Situl Balatina situat în lunca râului Prut, în apropierea satelor Cobani și Balatina, include Rezervația științifică Pădurea Domnească. Avifauna cuprinde 126 specii cuibăritoare, 2 specii oaspeți de vară, 3 specii oaspeți de iarnă, 47 specii migratoare (în pasaj).[11][12]
  • Plaiul Fagului situat în partea centrală a Republicii Moldova, în partea vestică a Podișului Codrilor de Nord, include Rezervația științifică Plaiul Fagului. Avifauna cuprinde 104 specii de păsări cuibăritoare, 6 specii sunt oaspeți de vară, 2 specii oaspeți de iarnă, 17 specii migratoare (în pasaj).[12]
  • Lacul de acumulare Ghidighici, situat în partea centrală a Republicii Moldova lângă Chișinău. Avifauna cuprinde 22 specii de păsări cuibăritoare, 8 specii oaspeți de vară, 20 specii migratoare (în pasaj). Predomină păsările acvatice.[11][12]
  • Situl Codrii situat în partea centrală a Republicii Moldova în limitele Codrilor Centrali, include Rezervația științifică Codrii. Avifauna cuprinde 78 specii de păsări cuibăritoare, 8 specii sunt oaspeți de vară, 7 specii sunt oaspeți de iarnă, 22 specii sunt migratoare (în pasaj). Predomină speciile silvice.[11][12]
  • Lacul de acumulare Salaș situat în partea de est a Republicii Moldova, în limitele câmpiei Bâcului de Jos. Avifauna cuprinde 88 specii de păsări cuibăritoare, 8 specii oaspeți de vară, 35 specii migratoare (în pasaj). Predomină păsările de baltă și speciile silvice.[11][12]
  • Lacul de acumulare Cuciurgan situat în partea de sud-est a Republicii Moldova, în limitele câmpiei Nistrului de Jos. Avifauna cuprinde 48 specii de păsări cuibăritoare și 76 specii migratoare (în pasaj). Predomină păsările complexului acvatic și palustru.[11][12]
  • Lacul Manta și Lacul Beleu situați în partea sudică a a Republicii Moldova în limitele câmpiei Cahul, în partea stîngă a luncii a Prutului de Jos. Include Rezervația științifică a Prutului de Jos. Avifauna cuprinde 115 specii cuibăritoare, 53 de specii în pasaj, 7 specii oaspeți de vară, 1 specie oaspeți de iarnă. Predomină speciile acvatice.[11][12]
  • Lacul de acumulare Taraclia situat în partea de sud a Republicii Moldova în limitele Podișului moldovenesc de nord-est, în lunca râului Ialpug. Avifauna cuprinde 13 specii cuibăritoare, 18 specii oaspeți de vară, 28 specii migratoare (în pasaj). Predomină speciile acvatice.[11][12]
  • Golful Goieni (Goian) situat în partea centrală a Republicii Moldova pe malul stâng al Nistrului, în preajma satelor Iagorlîk și Goian, în bazinul râului Iagorlîk. Include Rezervația științifică Iagorlîc. Avifauna cuprinde 141 de specii. Predomină păsările acvatice.[11][12][13]
  • Situl Otaci-Holoșnița este inclus în teritoriul Zonei Ramsar „Unguri-Holoșnița” amplasat în partea de nord-est a Republicii Moldova. Avifauna cuprinde 205 de specii, dintre care 113 cuibăresc, iar 198 sunt migranți și vizitatori sezonieri. [14][15]
  • Situl Copanca-Talmaza este inclus în teritoriul Zonei Ramsar „Nistrul de Jos” situat în partea de sud-est a Republicii Moldovei. Avifauna cuprinde 228 de specii, dintre care cuibăresc 127 specii.[16]

Categorii fenologice[modificare | modificare sursă]

Fenologia este o ramură a biologiei care studiază influența factorilor mediului ambiant (meteorologici, climatici, ai anotimpurilor etc.) și a factorilor interni (genetici, metabolici, endocrini etc.) asupra dezvoltării plantelor, a vieții păsărilor etc. După modul cum se succed păsările pe teritoriul Republicii Moldova de-a lungul anotimpurilor, se disting patru categorii fenologice mari:[17][18]

  1. sedentare, păsări care, indiferent de anotimp, rămân în locurile natale tot timpul anului, chiar și în perioada iernii (majoritatea din Picidae, Corvidae, Paridae, Fringillidae etc.).
  2. oaspeți de vară sau migratoare, care cuibăresc și se reproduc pe aceste meleaguri, sosind din sud primăvara, iar toamna, când începe sezonul rece, se îndreaptă din nou spre sud în cartierele de iernat (Luscinia, Sylvia, Upupa, Cuculus etc.).
  3. oaspeți de iarnă, care vizitează Moldova numai în sezonul rece al anului (toamna și iarna), pentru a-și petrece timpul nefavorabil, venind din nord, unde au cuibărit, și care la ivirea primăverii se reîntorc în ținuturile nordice (Cygnus cygnus, Buteo lagopus etc.);
  4. păsări de pasaj (sau de trecere, de tranzit) sunt acele specii care în migrațiile lor de toamnă (spre sud pentru a ierna) și de primăvară (spre nord pentru a cuibări) poposesc un timp mai scurt sau mai lung pe aceste meleaguri (Pluvialis squatarola, Philomachus pugnax etc.).

Păsările accidentale (păsări migratoarele sporadice neregulate) sunt speciile care apar pe teritoriul țării neregulat, accidental, solitari sau în grupuri mai mari, mai ales în timpul iernii (Acrocephalus agricola, Loxia curvirostra etc.).[17][18]

O specie poate include mai multe categorii fenologice. Ca exemplu rața roșie (Aythya nyroca) este o pasăre de pasaj, oaspete de iarnă și oaspete de vară cuibăritore. Rața roșie este o pasăre migratoare, ea vine în Moldova primăvara din cartierele de iernat (Africa de Nord, valea Nilului, nordul Peninsulei Arabice și India), o parte din aceste păsări în migrația lor de primăvară rămân în Moldova și cuibăresc (oaspete de vară), altele își continue drumul spre nord în alte țări în care cuibăresc (Ucraina, Rusia etc.), poposind un timp mai scurt sau mai lung pe teritoriul Moldovei (pasăre în pasaj de primăvară). Toamna exemplarele care au cuibărit în Moldova migrează spre sud către cartierele de iernat. La acestea se adaugă exemplarele care au cuibărit la nord de Moldova, ele trec în pasaj prin Moldova (pasăre în pasaj de toamnă), iar unele exemplare iernează în Moldova pe apele neînghețate (oaspete de iarnă).

Lista păsărilor și populația estimată[modificare | modificare sursă]

Următoarele etichete sunt utilizate pentru a indica starea de conservare a speciilor după criteriile IUCN:

Imagine Abr. Denumire în engleză Denumire în română
Status iucn3.1 EX.svg EX Extinct Dispărută
Status iucn3.1 CR.svg CR Critically Endangered Critic amenințată cu dispariția
Status iucn3.1 EN.svg EN Endangered Amenințată cu dispariția
Status iucn3.1 VU.svg VU Vulnerable Vulnerabilă
Status iucn3.1 NT.svg NT Near Threatened Aproape amenințată cu dispariția
Status iucn3.1 LC.svg LC Least Concern Neamenințată cu dispariția
Status none DD.svg DD Data Deficient Date insuficiente
Status none NE.svg NE Not Evaluated Neevaluată

Pentru speciile monotipice (care nu se divid în subspecii) s-a folosit semnul "-", iar pentru subspeciile nemenționate în literatura de specialitate despre avifauna Republicii Moldova s-a utilizat semnul "?", aceste subspecii fiind preluate din alte surse (Del Hoyo, J., Elliott, A., Sargatal, J., Christie, D.A. and de Juana, E. (eds). Handbook of the Birds of the World (HBW) în 17 volume; Г. П. Дементьев, Птицы Советского Союза în 6 volume etc.). Pentru categoriile fenologice și populațiile estimate nedefinite clar în literatura de specialitate despre avifauna Republicii Moldova s-a utilizat semnul "?".

Ordinul Anseriformes[modificare | modificare sursă]

Familia Anatidae (lebădă, gâscă, gârliță, călifar, rață, ferestraș, eider)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Anseriformes
Familia: Anatidae
Subfamilia: Cygninae, Lebede
Cygnus olor (J.F.Gmelin, 1789)[20][21] Lebădă de vară - În pasajul de primăvară și toamnă, cuibărește rar. Cuibăresc câteva perechi. Populație în declin numeric. Inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Status iucn3.1 LC.svg
[22]

Mute swan Vrhnika.jpg

Cygnus cygnus (Linnaeus, 1758)[23][24] Lebădă de iarnă - În pasajul de primăvară și toamnă, uneori iernează. Specie rară. Inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Status iucn3.1 LC.svg
[25]

Whooper Swan RWD2.jpg

Cygnus columbianus (Ord, 1815)[26][27] Lebădă mică Cygnus columbianus bewickii (Yarrell, 1830), unii autori o ridică în rang de specie Cygnus bewickii Accidentală. Oaspete de iarnă.[28] Specie foarte rară. Status iucn3.1 LC.svg
[29]

Cygnus bewickii 01.jpg

Subfamilia: Anserinae, Gâște
Anser anser (Linnaeus, 1758)[30][31] Gâscă de vară Anser anser rubrirostris Swinhoe, 1871 Oaspete de vară, cuibărește. În pasajul de primăvară și toamnă. Specie rară. Status iucn3.1 LC.svg
[32]

Anser anser 2 (Piotr Kuczynski).jpg

Anser fabalis (Latham, 1787)[33][34] Gâscă de semănătură Anser fabalis fabalis (Latham, 1787) În pasaj.[3][4][35][36][37] Specie rară. Status iucn3.1 LC.svg
[38]

Bean.goose.600pix.jpg

Anser albifrons (Scopoli, 1769)[39][40] Gârliță mare Anser albifrons albifrons (Scopoli, 1769) Oaspete în pasajul de primăvară și în cel de toamnă. Specie comună în pasaj. Se află în declin numeric. Status iucn3.1 LC.svg
[41]

Anser albifrons 30050.JPG

Anser erythropus (Linnaeus, 1758)[42][43] Gârliță mică - În pasajul de primăvară și în cel de toamnă. Specie rară. Status iucn3.1 VU.svg
[44]

Anser erythropus.jpg

Branta ruficollis (Pallas, 1769)[45][46] Gâscă cu gât roșu - În pasaj de toamnă. Specie foarte rară. Status iucn3.1 VU.svg
[47]

Red-breasted goose arp.jpg

Subfamilia: Tadorninae, Călifari
Tadorna ferruginea (Pallas, 1764)[48][49] Călifar roșu - În pasaj de primăvară, foarte rar cuibărește. Cuibăresc 1-2 perechi, în pasaj câteva zeci de păsări. Declinul numeric al populației. Status iucn3.1 LC.svg
[50]

Tadorna ferruginea 8088.jpg

Tadorna tadorna (Linnaeus, 1758)[51][52] Călifar alb - Oaspete de iarnă și în pasaj de toamnă. Grupări de zeci de păsări în pasaj. Populație în declin numeric. Status iucn3.1 LC.svg
[53]

Common Shelduck (Tadorna tadorna) at Sylvan Heights.jpg

Subfamilia: Anatinae, Rațe de suprafață
Anas platyrhynchos Linnaeus, 1758[54][55] Rață mare Anas platyrhynchos platyrhynchos Linnaeus, 1758 Oaspete de vară, cuibărește și în pasaj de toamnă, o parte iernează. Cuibăresc câteva sute de păsări. Populații în declin numeric. Status iucn3.1 LC.svg
[56]

Anas platyrhynchos male female quadrat.jpg

Anas crecca Linnaeus, 1758[57][58] Rață mică Anas crecca crecca Linnaeus, 1758 Prezentă în pasaj, rar cuibărește și iernează. Rară la cuibărit, populații în declin numeric. Status iucn3.1 LC.svg
[59]

Anas crecca Csörgő réce.jpg

Anas acuta Linnaeus, 1758[60][61] Rață sulițar - În pasajul de primăvară și în cel de toamnă, parțial oaspete de iarnă. Comună în pasaj. Populații în declin numeric. Status iucn3.1 LC.svg
[62]

Northern Pintails (Male & Female) I IMG 0911.jpg

Mareca penelope (Linnaeus, 1758), sin. Anas penelope Linnaeus, 1758[63][64] Rață fluierătoare - În pasaj de primăvară și de toamnă, oaspete de iarnă. Zeci și sute de păsări în pasaj. Populații în declin numeric. Status iucn3.1 LC.svg
[65]

Anas penelope kuribo cropped.jpg

Mareca strepera (Linnaeus, 1758), sin. Anas strepera Linnaeus, 1758[66][67] Rață pestriță Mareca strepera strepera (Linnaeus, 1758) Oaspete de vară, cuibărește, prezentă și în pasaj de primăvară și de toamnă. Cuibăresc câteva sute de perechi în republică. Populații în declin numeric. Status iucn3.1 LC.svg
[68]

Anas strepera pair.jpg

Spatula clypeata (Linnaeus, 1758), sin. Anas clypeata Linnaeus, 1758[69][70] Rață lingurar - Cuibărește și iernează. Câteva zeci de păsări cuibăresc și iernează. Status iucn3.1 LC.svg
[71]

The finalist from Georgia for the 2011 Junior Duck Stamp Art Contest. (5597882763).jpg

Spatula querquedula (Linnaeus, 1758), sin. Anas querquedula Linnaeus, 1758[72][73] Rață cârâitoare - În pasaj și cuibărește. Comună în pasaj, rar la cuibărit. Populații în declin numeric. Status iucn3.1 LC.svg
[74]

Anas querquedula by Luciano 95.jpg

Subfamilia: Aythyinae, Rațe scufundătoare
Aythya ferina (Linnaeus, 1758)[75][76] Rață cu cap castaniu - Cuibărește și în pasaj de primăvară și de toamnă. Cuibăresc câteva zeci de perechi. Populații în declin numeric. Status iucn3.1 VU.svg
[77]

2011.06.20 pochard, St. James Park, London, UK 013c.jpg

Aythya nyroca (Güldenstädt, 1770)[78][79] Rață roșie - Oaspete de vară și de iarnă, cuibărește. Cuibărește într-un număr mic. Declinul numeric al populației. Status iucn3.1 NT.svg
[80]

Aythya nyroca at Martin Mere 1.jpg

Aythya fuligula (Linnaeus, 1758)[81][82] Rață moțată - Oaspete de iarnă și în pasaj de primăvară și de toamnă. Câteva zeci de indivizi iernează, în pasaj sute. Populații în declin numeric. Status iucn3.1 LC.svg
[83]

Tufted Ducks (8487090982).jpg

Aythya marila (Linnaeus, 1761)[84][85] Rață cu cap negru Aythya marila marila (Linnaeus, 1761) În pasaj de primăvară și de toamnă. Specie comună. Status iucn3.1 LC.svg
[86]

Greater-scaup-male2.jpg

Netta rufina (Pallas, 1773)[87][88] Rață cu ciuf - Oaspete de vară și de pasaj de primăvară și de toamnă, cuibărește. Cuibăresc câteva perechi. Populații în declin numeric. Status iucn3.1 LC.svg
[89]

Red-crested.pochard.slimbridge.arp.jpg

Subfamilia: Merginae, Rațele de mare
Mergellus albellus (Linnaeus, 1758), sin. Mergus albellus (Linnaeus, 1758)[90][91] Ferestraș mic - În pasaj de primăvară și de toamnă, uneori iernează. Specie rară. Status iucn3.1 LC.svg
[92]

Smew RWD1.jpg

Mergus merganser Linnaeus, 1758[93][94] Ferestraș mare Mergus merganser merganser Linnaeus, 1758 În pasaj de primăvară și de toamnă Specie rară Status iucn3.1 LC.svg
[95]

Mergus merganser, female and male, Vaxholm, Sweden.jpg

Mergus serrator Linnaeus, 1758[96][97] Ferestraș moțat - În pasaj de primăvară și de toamnă Specie foarte rară Status iucn3.1 LC.svg
[98]

Mergus serrator M F Toronto.JPG

Bucephala clangula (Linnaeus, 1758)[99][100] Rață sunătoare Bucephala clangula clangula (Linnaeus, 1758) În pasaj de primăvară și de toamnă Specie rară Status iucn3.1 LC.svg
[101]

Bucephala clangula.jpg

Clangula hyemalis (Linnaeus, 1758)[102][103] Rață de ghețuri - În pasaj de primăvară și de toamnă, uneori iernează Specie rară Status iucn3.1 VU.svg
[104]

Clangula hyemalis Hokkaido21.jpg

Melanitta fusca (Linnaeus, 1758)[105][106] Rață catifelată - În pasaj de toamnă Specie foarte rară Status iucn3.1 VU.svg
[107]

Velvet Scoter, Eyebrook Reservoir, Leics.jpg

Somateria mollissima (Linnaeus, 1758)[108][109] Eider Somateria mollissima mollissima (Linnaeus, 1758) Accidentală. Prezență incertă[3] Status iucn3.1 NT.svg
[110]

Somateria mollissima (Common Eider) male, London Wetland Centre - Diliff.jpg

Subfamilia: Oxyurinae, Rațe cu coada ascuțită
Oxyura leucocephala (Scopoli, 1769)[111][112] Rață cu cap alb - În pasaj de toamnă Specie foarte rară Status iucn3.1 EN.svg
[113]

Weißkopfruderente Oxyura leucocephala 050324 Ausschnitt.jpg

Ordinul Galliformes[modificare | modificare sursă]

Familia Phasianidae (fazan, potârniche, prepeliță, cocoș de mesteacăn)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Galliformes
Familia: Phasianidae
Phasianus colchicus (Linnaeus, 1758)[114][115] Fazan Au fost aclimatizate mai multe subspecii: Fazanul mongol Phasianus colchicus mongolicus J. F. Brandt, 1844, Fazanul comun de vânătoare Phasianus colchicus colchicus Linnaeus, 1758, Fazanul negru Phasianus colchicus var. tenebrosus) etc. Sedentară. Specie aclimatizată pe teritoriul republicii. Număr mic de indivizi. Populații în declin numeric Status iucn3.1 LC.svg
[116]

Phasianus colchicus 2 tom (Lukasz Lukasik).jpg

Perdix perdix (Linnaeus, 1758)[117][118] Potârniche Perdix perdix perdix (Linnaeus, 1758) Sedentară Numărul redus de indivizi. Populația este în declin numeric Status iucn3.1 LC.svg
[119]

Perdix perdix Turvey 3.jpg

Coturnix coturnix (Linnaeus, 1758)[120][121] Prepeliță Coturnix coturnix coturnix (Linnaeus, 1758) Oaspete de vară, cuibărește Specie comună. Populații în ușor declin numeric Status iucn3.1 LC.svg
[122]

Coturnix coturnix (Warsaw zoo)-1.JPG

Lyrurus tetrix (Linnaeus, 1758), sin. Tetrao tetrix Linnaeus, 1758[123] Cocoșul de mesteacăn Lyrurus tetrix viridanus (T. K. Lorenz, 1891) În trecut era sedentară și cuibărea Specie dispărută la începutul celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea Status iucn3.1 LC.svg
[124]

Archibald Thorburn Blackcocks at the Lek 1901.jpg

Ordinul Otidiformes[modificare | modificare sursă]

Familia Otididae (dropie, spârcaci)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Otidiformes
Familia: Otididae
Otis tarda Linnaeus, 1758[125][126] Dropie Otis tarda tarda Linnaeus, 1758 Accidentală, în pasaj. În trecut era sedentară și cuibărea. Specie foarte rară. Inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Status iucn3.1 VU.svg
[127]

Drop fúzatý (Otis tarda) (2416576086).jpg

Tetrax tetrax (Linnaeus, 1758), sin. Otis tetrax Linnaeus, 1758[128][129] Spârcaci, Dropie mică - În pasaj, în trecut era oaspete de vară și cuibărea Specie foarte rară[5] Status iucn3.1 NT.svg
[130]

Tetrax tetrax 1921.jpg

Ordinul Gruiformes[modificare | modificare sursă]

Familia Gruidae (cocor)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Gruiformes
Familia: Gruidae
Grus grus (Linnaeus, 1758)[131][132] Cocor Grus grus grus (Linnaeus, 1758) În pasaj de primăvară și de toamnă În pasaj apare în număr de câteva sute de indivizi. Populație în declin numeric Status iucn3.1 LC.svg
[133]

Журавлі.jpg

Anthropoides virgo Linnaeus, 1758, sin. Grus virgo (Linnaeus, 1758)[134][135] Cocor mic - În pasaj, în trecut cuibărea Dispărută sau pe cale de dispariție Status iucn3.1 LC.svg
[136]

Demoiselle Cranes at Tal Chappar.jpg

Familia Rallidae (cristel, cresteț, cârstel, găinușă de baltă, lișiță)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Gruiformes
Familia: Rallidae
Crex crex (Linnaeus, 1758)[137][138] Cristel de câmp - Oaspete de vară, cuibărește Număr redus de păsări. Populație în declin numeric. Inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova Status iucn3.1 LC.svg
[139]

Corncrake (Crex crex).jpg

Porzana porzana (Linnaeus, 1766)[140][141] Cresteț pestriț - Oaspete de vară, cuibărește Specie rar întâlnită Status iucn3.1 LC.svg
[142]

Spotted crake (Porzana porzana) (6830876880).jpg

Zapornia pusilla (Pallas, 1776), sin. Porzana pusilla (Pallas, 1776)[143][144] Cresteț mic Zapornia pusilla pusilla (Pallas, 1776) Oaspete de vară, cuibărește Specie foarte rară Status iucn3.1 LC.svg
[145]

Almost! (6165018831).jpg

Zapornia parva (Scopoli, 1769), sin. Porzana parva (Scopoli, 1769)[146][147] Cresteț cenușiu - Oaspete de vară, cuibărește Specie comună Status iucn3.1 LC.svg
[148]

Porzana parva Vlaskop cropped.jpg

Rallus aquaticus Linnaeus, 1758[149][150] Cârstel de baltă Rallus aquaticus aquaticus Linnaeus, 1758 Oaspete de vară, cuibărește Specie rară Status iucn3.1 LC.svg
[151]

Ralaqu.jpg

Gallinula chloropus (Linnaeus, 1758)[152][153] Găinușă de baltă Gallinula chloropus chloropus (Linnaeus, 1758) Oaspete de vară, cuibărește Specie comună, sunt atestate câteva mii de păsări la cuibărit. Efectiv constant Status iucn3.1 LC.svg
[154]

Common moorhen (Gallinula chloropus) Photograph by Shantanu Kuveskar.jpg

Fulica atra Linnaeus, 1758[155][156] Lișiță Fulica atra atra Linnaeus, 1758 Oaspete de vară, cuibărește Pasăre comună. în Moldova cuibăresc câteva mii de lișițe. Populație în declin numeric ușor Status iucn3.1 LC.svg
[157]

Fulica atra, Blässhuhn am Adenauer-Weiher.jpg

Ordinul Columbiformes[modificare | modificare sursă]

Familia Columbidae (porumbel, turturică, guguștiuc)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Columbiformes
Familia: Columbidae
Columba livia Gmelin, 1789[158][159] Porumbel de stâncă; Porumbel domestic Porumbel de stâncă Columba livia livia J. F. Gmelin, 1789; Porumbel domestic Columba livia domestica J. F. Gmelin, 1789 Sedentară Porumbelul de stâncă - câteva zeci de indivizi; Porumbelul domestic - este o formă comună atât la țară cât și în orașe. Status iucn3.1 LC.svg
[160]

Paloma bravía (Columba livia), Palacio de Nymphenburg, Múnich, Alemania01.JPG

Columba oenas Linnaeus, 1758[161][162] Porumbel de scorbură Columba oenas oenas Linnaeus, 1758 Oaspete de vară, cuibărește Efectiv scăzut, în continuă descreștere, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova Status iucn3.1 LC.svg
[163]

ColumbaOenas.jpg

Columba palumbus Linnaeus, 1758[164][165] Porumbel gulerat Columba palumbus palumbus Linnaeus, 1758 Oaspete de vară, cuibărește, uneori iernează Efectiv relativ constant Status iucn3.1 LC.svg
[166]

Columba palumbus -garden post-8.jpg

Streptopelia turtur (Linnaeus, 1758)[167][168] Turturică Streptopelia turtur turtur (Linnaeus, 1758) Oaspete de vară, cuibărește Efectiv fluctuant, cu tendințe de descreștere Status iucn3.1 VU.svg
[169]

European Turtle Dove (Streptopelia turtur).jpg

Streptopelia decaocto Frivaldszky, 1838[170][171] Guguștiuc - Sedentară Specie comună. Efectiv constant Status iucn3.1 LC.svg
[172]

Streptopelia decaocto; Szczecin, Poland 3.JPG

Ordinul Charadriiformes[modificare | modificare sursă]

Familia Burhinidae (pasărea ogorului)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Charadriiformes
Familia: Burhinidae
Burhinus oedicnemus (Linnaeus, 1758)[173][174] Pasărea ogorului Burhinus oedicnemus oedicnemus (Linnaeus, 1758) În pasaj. Probabil oaspete de vară, cuibăritoare. Prezență incertă[3][175] Status iucn3.1 LC.svg
[176]

Burhinus oedicnemus insularum Lanzarote 1.jpg

Familia Charadriidae (prundăraș, ploier, nagâț)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Charadriiformes
Familia: Charadriidae
Charadrius alexandrinus Linnaeus, 1758[177][178] Prundăraș de sărătură Charadrius alexandrinus alexandrinus Linnaeus, 1758 În pasaj de primăvară și de toamnă. Specie rară Status iucn3.1 LC.svg
[179]

Kentish Plover.jpg

Charadrius dubius Scopoli, 1786[180][181] Prundăraș gulerat mic Charadrius dubius curonicus J. F. Gmelin, 1789 Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj. Cuibăresc 15-30 de perechi. Numărul este în descreștere Status iucn3.1 LC.svg
[182]

Little ringed plover (Charadrius dubius) Photograph by Shantanu Kuveskar.jpg

Charadrius hiaticula Linnaeus, 1758[183][184] Prundăraș gulerat mare Charadrius hiaticula hiaticula Linnaeus, 1758 În pasaj de primăvară și de toamnă. Specie rară Status iucn3.1 LC.svg
[185]

Charadrius hiaticula He.jpg

Eudromias morinellus (Linnaeus, 1758), sin. Charadrius morinellus Linnaeus, 1758[186][187] Prundăraș de munte - În pasaj de primăvară și de toamnă. Specie rară Status iucn3.1 LC.svg
[188]

Charadrius morinellus male.jpg

Pluvialis apricaria (Linnaeus, 1758), sin. Charadrius apricarius Linnaeus, 1758[189][190] Ploier auriu Pluvialis apricaria apricaria (Linnaeus, 1758) În pasaj de primăvară și de toamnă. Specie rară Status iucn3.1 LC.svg
[191]

Goldregenpfeifer.jpg

Pluvialis squatarola (Linnaeus, 1758), sin. Squatarola squatarola Linnaeus, 1758[192][193] Ploier argintiu Pluvialis squatarola squatarola (Linnaeus, 1758) În pasaj de toamnă. Specie rară Status iucn3.1 LC.svg
[194]

Black-bellied Plover (Pluvialis squatarola) RWD.jpg

Vanellus vanellus (Linnaeus, 1758)[195][196] Nagâț - În pasaj. Oaspete de vară, cuibărește. Cuibăresc 350-470 de perechi. Efectiv în creștere Status iucn3.1 NT.svg
[197]

Northern Lapwing (16578072946).jpg

Familia Glareolidae (ciovlică)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Charadriiformes
Familia: Glareolidae
Glareola nordmanni Fischer, 1842[198][199] Ciovlică negrie - În pasaj. Oaspete de vară, probabil cuibărește. Specie foarte rară Status iucn3.1 NT.svg
[200]

Glareola nordmanni.jpg

Glareola pratincola (Linnaeus, 1766)[201][202] Ciovlică ruginie Glareola pratincola pratincola (Linnaeus, 1766) În pasaj de toamnă și de primăvară. Probabil cuibăritoare (oaspete de vară) Specie rară în perioada migrațiilor de toamnă și de primăvară Status iucn3.1 LC.svg
[203]

Glareola pratincola-ku.jpg

Familia Stercorariidae (lup de mare)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Charadriiformes
Familia: Stercorariidae
Stercorarius pomarinus (Temminck, 1815)[204][205] Lup de mare - Prezență incertă[3] Status iucn3.1 LC.svg
[206]

Stercorarius pomarinus off Mauritania 1.jpg

Stercorarius parasiticus (Linnaeus, 1758)[207][208] Lup de mare mic - Prezență incertă[3] Status iucn3.1 LC.svg
[209]

Arctic skua (Stercorarius parasiticus) on an ice floe, Svalbard.jpg

Stercorarius longicaudus Vieillot, 1819[210][211] Lup de mare codat Stercorarius longicaudus longicaudus Vieillot, 1819 Prezență incertă[3] Status iucn3.1 LC.svg
[212]

Long-tailed Skua (js) 26.jpg

Familia Scolopacidae (fluierar, pietruș, nisipar, fugaci, prundaș, bătăuș, becațină, sitar, culic, notatiță)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Charadriiformes
Familia: Scolopacidae
Actitis hypoleucos Linnaeus, 1758, sin. Tringa hypoleucos Linnaeus, 1758[213][214] Fluierar de munte - Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj Efectivul numeric este în descreștere. Cuibăresc în colonii 70-100 de perechi Status iucn3.1 LC.svg
[215]

Common sandpiper lake geneva-4.jpg

Arenaria interpres (Linnaeus, 1758)[216][217] Pietruș Arenaria interpres interpres (Linnaeus, 1758) În pasaj[28] Specie rară Status iucn3.1 LC.svg
[218]

Arenaria interpres (habitus).jpg

Calidris alba (Pallas, 1764)[219][220] Nisipar Calidris alba alba (Pallas, 1764) În pasaj. Prezență incertă[3] Status iucn3.1 LC.svg
[221]

Calidris-alba-001.jpg

Calidris alpina (Linnaeus, 1758)[222][223] Fugaci de țărm Calidris alpina alpina (Linnaeus, 1758) În pasaj de primăvară și de toamnă Specie comună în perioada migrațiilor spre ariile de cuibărit. Efectiv numeros Status iucn3.1 LC.svg
[224]

Calidris-alpina-001 edit.jpg

Calidris canutus (Linnaeus, 1758)[225][226] Fugaci mare Calidris canutus canutus (Linnaeus, 1758) În pasaj. Prezență incertă[3] Status iucn3.1 NT.svg
[227]

Calidris canutus (summer).jpg

Calidris falcinellus (Pontoppidan, 1763), sin. Limicola falcinellus (Pontoppidan, 1763)[228][229] Prundaș de nămol Calidris falcinellus falcinellus (Pontoppidan, 1763) În pasaj Specie rară Status iucn3.1 LC.svg
[230]

Broad-billed Sandpiper.jpg

Calidris ferruginea (Pontoppidan 1763)[231][232] Fugaci roșcat - În pasaj de primăvară Specie rară Status iucn3.1 NT.svg
[233]

Calidris ferruginea, winter adult, Pak Thale.jpg

Calidris minuta (Leisler, 1812)[234][235] Fugaci mic - În pasaj de primăvară și de toamnă Specie rară Status iucn3.1 LC.svg
[236]

Little Stint (Calidris minuta) (1).jpg

Calidris pugnax (Linnaeus, 1758), sin. Philomachus pugnax (Linnaeus, 1758)[237][238] Bătăuș - În pasaj de primăvară și de toamnă Efectiv redus Status iucn3.1 LC.svg
[239]

Philomachus pugnax -Diergaarde Blijdorp-8c.jpg

Calidris temminckii (Leisler, 1812)[240][241] Fugaci pitic - În pasaj[28] Specie rară Status iucn3.1 LC.svg
[242]

Temminck's Stint (Non- breeding plumage) I IMG 1445.jpg

Gallinago gallinago (Linnaeus, 1758)[243][244] Becațină comună Gallinago gallinago gallinago (Linnaeus, 1758) În pasaj de primăvară și de toamnă Se întâlnește rar în timpul migrațiilor, în stoluri nu prea mari Status iucn3.1 LC.svg
[245]

Gallinago gallinago a1.JPG

Gallinago media (Latham, 1787)[246][247] Becațină mare - În pasaj Specie foarte rară Status iucn3.1 NT.svg
[248]

Gallinago media.jpg

Limosa lapponica (Linnaeus, 1758)[249][250] Sitar de mal nordic Limosa lapponica lapponica (Linnaeus, 1758) În pasaj. Prezență incertă[3] Status iucn3.1 NT.svg
[251]

Aguja colipinta (Limosa lapponica) (5165354982).jpg

Limosa limosa (Linnaeus, 1758)[252][253] Sitar de mal Limosa limosa limosa (Linnaeus, 1758) În pasaj de primăvară și de toamnă. Oaspete de vară, cuibărește Specie relativ comună în perioada de migrație; cuibărește rar Status iucn3.1 NT.svg
[254]

Black-tailed Godwit (Limosa limosa), Uitkerkse Polders, Belgium (13972419269).jpg

Lymnocryptes minimus (Brünnich, 1764), sin. Lymnocryptes minima (Brünnich, 1764)[255][256] Becațină mică - În pasaj de primăvară și de toamnă Specie rară Status iucn3.1 LC.svg
[257]

A history of British birds. By the Rev. F.O. Morris (1862) (14727872026).jpg

Numenius arquata (Linnaeus, 1758)[258][259] Culic mare Numenius arquata arquata (Linnaeus, 1758) În pasaj de primăvară și de toamnă Specie rară, întâlnită în perioada de migrație Status iucn3.1 NT.svg
[260]

Eurasian Curlew.jpg

Numenius phaeopus (Linnaeus, 1758)[261][262] Culic mic Numenius phaeopus phaeopus (Linnaeus, 1758) În pasaj Specie foarte rară Status iucn3.1 LC.svg
[263]

Numenius-phaeopus-001.jpg

Numenius tenuirostris Vieillot, 1817[264] Culic cu cioc subțire - Accidentală. Prezență incertă[3] Status iucn3.1 CR.svg
[265]

Numenius tenuirostris Grönvold.jpg

Phalaropus fulicarius (Linnaeus, 1758)[266][267] Notatiță cu cioc lat - Prezență incertă[3] Status iucn3.1 LC.svg
[268]

Phalaropus fulicarius 10.jpg

Phalaropus lobatus (Linnaeus, 1758)[269][270] Notatiță - În pasaj[5][28] Specie foarte rară Status iucn3.1 LC.svg
[271]

Macho de phalaropus lobatus.jpg

Scolopax rusticola Linnaeus, 1758[272][273] Sitar de pădure - În pasaj de primăvară și de toamnă. Oaspete de vară, cuibărește rar Specie obișnuită în perioada de migrație Status iucn3.1 LC.svg
[274]

Woodcock earthworm.jpg

Tringa erythropus (Pallas, 1764)[275][276] Fluierar negru - În pasaj Specie foarte rară Status iucn3.1 LC.svg
[277]

Spotted Redshank (Tringa erythropus).jpg

Tringa glareola Linnaeus, 1758[278][279] Fluierar de mlaștină - În pasaj de primăvară și de toamnă Specie comună în pasaj Status iucn3.1 LC.svg
[280]

Tringa glareola a2.JPG

Tringa nebularia (Gunnerus, 1767)[281][282] Fluierar cu picioare verzi - În pasaj de primăvară și de toamnă Specie comună în pasaj Status iucn3.1 LC.svg
[283]

Tringa nebularia eating Crab a2.JPG

Tringa ochropus Linnaeus, 1758[284][285] Fluierar de zăvoi - În pasaj de primăvară și de toamnă Specie comună în pasaj Status iucn3.1 LC.svg
[286]

Green Sandpiper Tringa ochropus by Dr. Raju Kasambe DSCN0314 (10).jpg

Tringa stagnatilis (Bechstein, 1803)[287][288] Fluierar de lac - În pasaj de primăvară și de toamnă Specie rară Status iucn3.1 LC.svg
[289]

Tringa stagnatilis.jpg

Tringa totanus (Linnaeus, 1758)[290][291] Fluierar cu picioare roșii Tringa totanus totanus (Linnaeus, 1758) În pasaj de primăvară și de toamnă. Oaspete de vară, cuibărește Cuibăresc 80-150 de perechi. Efectivul oscilează Status iucn3.1 LC.svg
[292]

Common Redshank Tringa totanus.jpg

Xenus cinereus (Güldenstädt, 1775)[293][294] Fluierar sur - În pasaj[5] Specie foarte rară Status iucn3.1 LC.svg
[295]

Terek1.jpg

Familia Haematopodidae (scoicar)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Charadriiformes
Familia: Haematopodidae
Haematopus ostralegus Linnaeus, 1758[296][297] Scoicar Haematopus ostralegus longipes Buturlin, 1910 În pasaj Specie rară Status iucn3.1 NT.svg
[298]

Austernfischer Haematopus ostralegus Iceland RB zugeschnitten.jpg

Familia Recurvirostridae (piciorong, ciocîntors)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Charadriiformes
Familia: Recurvirostridae
Himantopus himantopus (Linnaeus, 1758)[299][300] Piciorong Himantopus himantopus himantopus (Linnaeus, 1758) În pasaj de primăvară și de toamnă. Oaspete de vară, cuibărește Cuibărește foarte rar Status iucn3.1 LC.svg
[301]

Black-winged Stilt (Himantopus himantopus) Photograph By Shantanu Kuveskar.jpg

Recurvirostra avosetta Linnaeus, 1758, sin. Recurvirostra avocetta Linnaeus, 1758[302][303] Ciocîntors - În pasaj de primăvară și de toamnă. Oaspete de vară, cuibărește Specie rară. Efectiv fluctuant Status iucn3.1 LC.svg
[304]

Pied Avocet Recurvirostra avosetta.jpg

Familia Laridae (pescăruș, chirghiță, pescăriță, chiră)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Charadriiformes
Familia: Laridae
Subfamilia: Larinae
Hydrocoloeus minutus Pallas, 1776, sin. Larus minutus Pallas, 1776[305][306] Pescăruș mic - În pasaj Specie foarte rară Status iucn3.1 LC.svg
[307]

Čajka malá (Larus minutus) a (4834254958).jpg

Larus argentatus Pontoppidan, 1763.[308][309] Pescăruș argintiu Larus argentatus argentatus Pontoppidan, 1763. În clasificările mai vechi această specie includea subspeciile Larus argentatus cachinnans și Larus argentatus michahellis care în prezent sunt ridicate în rang de specii: Larus cachinnans și Larus michahellis Accidentală? Prezență incertă[310] Specie foarte rară Status iucn3.1 LC.svg
[311]

Silbermöwe.jpg

Larus cachinnans Pallas, 1811, sin. Larus argentatus cachinnans Pallas, 1811[312][313] Pescăruș pontic - Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj Efectiv relativ scăzut Status iucn3.1 LC.svg
[314]

Larus cachinnans Crimea 2017.jpg

Larus canus Linnaeus, 1758[315][316] Pescăruș sur Larus canus heinei Homeyer, 1853 În pasaj de primăvară și de toamnă. Oaspete de iarnă. Colonii izolate și puțin numeroase. Efectiv redus, în descreștere Status iucn3.1 LC.svg
[317]

Larus canus1.jpg

Larus fuscus Linnaeus, 1758[318][319] Pescăruș negricios Larus fuscus fuscus Linnaeus, 1758 În pasaj de primăvară și de toamnă[5] Specie foarte rară Status iucn3.1 LC.svg
[320]

Larus-fuscus-taxbox.jpg

Larus genei Brème, 1839[321][322] Pescăruș rozalb - În pasaj. Prezență incertă.[3] Status iucn3.1 LC.svg
[323]

Larus genei.jpg

Larus glaucoides Meyer, 1822[324][325] Pescăruș cu aripi albe Larus glaucoides glaucoides B. Meyer, 1822 Accidentală Specie foarte rară Status iucn3.1 LC.svg
[326]

Larus-glaucoides-002.jpg

Larus hyperboreus Gunnerus, 1767[327][328] Pescăruș de ghețuri Larus hyperboreus hyperboreus Gunnerus, 1767 Accidentală Specie foarte rară Status iucn3.1 LC.svg
[329]

Wiki-shirokamome.jpg

Larus ichthyaetus Pallas, 1773[330][331] Pescăruș asiatic - În pasaj.[28] Probabil sedentară, cuibăritoare și oaspete de iarnă.[332][333] Specie foarte rară Status iucn3.1 LC.svg
[334]

Larus ichtyaetus 1.png

Larus marinus Linnaeus, 1758[335][336] Pescăruș negru - Accidentală Specie foarte rară Status iucn3.1 LC.svg
[337]

Great Black-backed Gull.jpg

Larus melanocephalus Temminck, 1820[338][339] Pescăruș cu cap negru - Accidentală[4][3] Specie foarte rară Status iucn3.1 LC.svg
[340]

Larus melanocephalus aka Mediterranean Gull rare guest in Sweden2.jpg

Larus michahellis J. F. Naumann, 1840, sin. Larus argentatus michahellis J. F. Naumann, 1840[341][342] Pescăruș cu picioare galbene Larus michahellis michahellis J. F. Naumann, 1840 În pasaj. Prezență incertă. Status iucn3.1 LC.svg
[343]

Larus michahellis LC0046.jpg

Larus ridibundus Linnaeus, 1766, sin. Chroicocephalus ridibundus (Linnaeus, 1766)[344][345] Pescăruș râzător - Oaspete de vară, cuibărește, o parte din păsări iernează. În pasaj. Oaspete de iarnă. Specie comună. Colonii din zeci de indivizi. Efectiv relativ constant Status iucn3.1 LC.svg
[346]

Chroicocephalus ridibundus (summer).jpg

Rissa tridactyla (Linnaeus, 1758)[347][348] Pescăruș cu trei degete Rissa tridactyla tridactyla (Linnaeus, 1758) Accidentală. Probabil iernează[4][3] Specie foarte rară Status iucn3.1 LC.svg
[349]

Rissa tridactyla Tegeler See 071222.jpg

Subfamilia: Sterninae
Chlidonias hybrida (Pallas, 1811), sin. Chlidonias hybridus Pallas, 1811[350][351] Chirghiță cu obraz alb Chlidonias hybrida hybrida (Pallas, 1811) Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj. Specie rară, populații în declin numeric Status iucn3.1 LC.svg
[352]

Whiskered tern2.jpg

Chlidonias leucopterus (Temminck, 1815), sin. Chlidonias leucoptera (Temminck, 1815)[353][354] Chirighiță cu aripi albe - Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj. Specie comună Status iucn3.1 LC.svg
[355]

White-winged Tern, Mścichy, Biebrzański Park Narodowy, Polska.jpg

Chlidonias niger (Linnaeus, 1758), sin. Chlidonias nigra (Linnaeus, 1758)[356][357] Chirighiță neagră Chlidonias niger niger (Linnaeus, 1758) Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj. Specie comună. Efectiv fluctuant, cu tendințe de descreștere Status iucn3.1 LC.svg
[358]

Black Tern RWD.jpg

Hydroprogne caspia (Pallas, 1770), sin. Sterna caspia Pallas, 1770, Hydroprogne tschegrava (Lepechin, 1770)[359][360] Pescăriță mare - În pasaj Accidentală. Specie foarte rară Status iucn3.1 LC.svg
[361]

Sterna-caspia-010.jpg

Sterna hirundo Linnaeus, 1758[362][363] Chiră de baltă Sterna hirundo hirundo Linnaeus, 1758 Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj. Specie comună. Colonii de sute de indivizi. Efectiv în descreștere Status iucn3.1 LC.svg
[364]

Sterna hirundo in Finland.jpg

Sternula albifrons (Pallas, 1764), sin. Sterna albifrons Pallas, 1764[365][366] Chiră mică Sternula albifrons albifrons (Pallas, 1764) În pasaj. Probabil oaspete de vară, cuibăritoare.[5] Specie foarte rară Status iucn3.1 LC.svg
[367]

Charrancito Sternula albifrons 8.jpg

Thalasseus sandvicensis (Latham, 1787)[368][369] Chiră de mare Thalasseus sandvicensis sandvicensis (Latham, 1787) În pasaj. Prezență incertă.[3] Status iucn3.1 LC.svg
[370]

Sterna sandvicensis Farnes.jpg

Ordinul Pteroclidiformes[modificare | modificare sursă]

Familia Pteroclididae (găinușa de stepă)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Pteroclidiformes
Familia: Pteroclididae
Syrrhaptes paradoxus (Palllas, 1773)[371] Găinușa de stepă - Accidentală? Prezență incertă[3] Status iucn3.1 LC.svg
[372]

Syrrhaptes paradoxus Stuffed specimen.jpg

Ordinul Gaviiformes[modificare | modificare sursă]

Familia Gaviidae (cufundar)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Gaviiformes
Familia: Gaviidae
Gavia stellata (Pontoppidan, 1763)[373][374] Cufundar mic, Fundac cu gușa roșie - În pasaj de toamnă Specie rară Status iucn3.1 LC.svg
[375]

Gavia stellata -Iceland -swimming-8.jpg

Gavia arctica (Linnaeus, 1758)[376][377] Cufundar polar, Fundac polar Gavia arctica arctica (Linnaeus, 1758) În pasaj de primăvară și de toamnă. Oaspete de iarnă Iernează într-un număr mic, în perechi sau în grupuri de 4-5 păsări. Status iucn3.1 LC.svg
[378]

Gavia arctica1.jpg

Ordinul Procellariiformes[modificare | modificare sursă]

Familia Procellariidae (ielcovan, furtunar)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Procellariiformes
Familia: Procellariidae
Puffinus yelkouan (Acerbi, 1827)[379][380] Ielcovan estic, Furtunar - Accidentală. Prezență incertă[3] Status iucn3.1 VU.svg
[381]

Ma - Puffinus yelkouan.jpg

Ordinul Ciconiiformes[modificare | modificare sursă]

Familia Ciconiidae (barză sau cocostârc)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Ciconiiformes
Familia: Ciconiidae
Ciconia nigra (Linnaeus, 1758)[382][383] Cocostârc negru, Barză neagră - Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj de primăvară și de toamnă Cuibăresc câteva perechi. Declinul numeric al populației. Inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Status iucn3.1 LC.svg
[384]

Ciconia nigra -Kruger National Park-8.jpg

Ciconia ciconia (Linnaeus, 1758)[385][386] Cocostârc alb, Barză albă Ciconia ciconia ciconia (Linnaeus, 1758) Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj de primăvară și de toamnă Câteva sute de perechi la cuibărit. Declinul numeric al populației Status iucn3.1 LC.svg
[387]

Ciconia ciconia 01.JPG

Ordinul Pelecaniformes[modificare | modificare sursă]

Familia Pelecanidae (pelican)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Pelecaniformes
Familia: Pelecanidae
Pelecanus onocrotalus Linnaeus, 1758[388][389] Pelican comun - Oaspete de vară, odinioară cuibărea. Specie în declin numeric. Formează stoluri din câteva sute de păsări. Specie critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Status iucn3.1 LC.svg
[390]

Pelecanus onocrotalus IMG 8445 Palmitos Park gran canaria.JPG

Pelecanus crispus Bruch, 1832[391][392] Pelican creț - Specie accidentală, care sosește vara din Delta Dunării. Specie critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Status iucn3.1 VU.svg
[393]

Pelecanus crispus-20030720.jpg

Familia Ardeidae (stârc, egretă, buhai de baltă)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Pelecaniformes
Familia: Ardeidae
Subfamilia: Ardeinae
Bubulcus ibis (Linnaeus, 1758)[394][395] Stârc de cireadă Bubulcus ibis ibis (Linnaeus, 1758) Accidentală. Prezență incertă[3] Status iucn3.1 LC.svg
[396]

Cattle Egret.jpg

Ardea cinerea Linnaeus, 1758[397][398] Stârc cenușiu Ardea cinerea cinerea Linnaeus, 1758 Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj. Specie comună. Cuibăresc câteva sute de perechi Status iucn3.1 LC.svg
[399]

Grey heron in Hyde Park (cropped).jpg

Ardea purpurea Linnaeus, 1766[400][401] Stârc roșu Ardea purpurea purpurea Linnaeus, 1766 Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj. Câteva perechi la cuibărit Status iucn3.1 LC.svg
[402]

Purple Heron (Ardea purpurea) - Flickr - Lip Kee (1).jpg

Ardeola ralloides (Scopoli, 1769)[403][404] Stârc galben Ardeola ralloides ralloides (Scopoli, 1769) Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj. Peste o sută de perechi cu efectiv în creștere. Specie critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Status iucn3.1 LC.svg
[405]

Squacco Heron, Ardeola ralloides at Marievale Nature Reserve, Gauteng, South Africa (15021917584).jpg

Ardea alba Linnaeus, 1758, sin. Casmerodius albus (Linnaeus, 1758), Egretta alba (Cramp and Simmons, 1977)[406][407] Egretă mare Ardea alba alba Linnaeus, 1758 Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj Specie rară, câteva perechi la cuibărit. Specie critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova Status iucn3.1 LC.svg
[408]

Your Majesty - Flickr - Andrea Westmoreland.jpg

Egretta garzetta (Linnaeus, 1766)[409][410] Egretă mică Egretta garzetta garzetta (Linnaeus, 1766) Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj. Peste o sută de perechi. Declinul numeric al populației Status iucn3.1 LC.svg
[411]

Egretta garzetta (Kafue).jpg

Subfamilia: Botaurinae
Botaurus stellaris (Linnaeus, 1758)[412][413] Buhai de baltă Botaurus stellaris stellaris (Linnaeus, 1758) Oaspete de vară, cuibărește foarte rar. În pasaj. Câteva zeci de perechi. Populația se află în declin numeric Status iucn3.1 LC.svg
[414]

Bittern - Botaurus stellaris.jpg

Ixobrychus minutus (Linnaeus, 1766)[415][416] Stârc pitic Ixobrychus minutus minutus (Linnaeus, 1766) Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj. Câteva sute de perechi la cuibărit Status iucn3.1 LC.svg
[417]

Little bittern, Ixobrychus minutus - - at Rietvlei Nature Reserve, Gauteng, South Africa (22094305940).jpg

Subfamilia: Nycticoracinae
Nycticorax nycticorax (Linnaeus, 1758)[418][419] Stârc de noapte Nycticorax nycticorax nycticorax (Linnaeus, 1758) Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj. Specie comună. Peste o sută de perechi Status iucn3.1 LC.svg
[420]

BlackCrownedNightHeron1.jpg

Familia Threskiornithidae (țigănuș, lopătar)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Pelecaniformes
Familia: Threskiornithidae
Plegadis falcinellus (Linnaeus, 1766)[421][422] Țigănuș - Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj. Câteva perechi la cuibărit. Declinul numeric al populației. Specie critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Status iucn3.1 LC.svg
[423]

Plegadis falcinellus Syracuse.jpg

Platalea leucorodia Linnaeus, 1758[424][425] Lopătar Platalea leucorodia leucorodia Linnaeus, 1758 Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj. Cuibăresc câteva zeci de perechi. Declinul numeric al populației. Specie critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Status iucn3.1 LC.svg
[426]

Loeffler.jpg

Ordinul Suliformes[modificare | modificare sursă]

Familia Phalacrocoracidae (cormoran)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Suliformes
Familia: Phalacrocoracidae
Phalacrocorax carbo (Linnaeus, 1758)[427][428] Cormoran mare Phalacrocorax carbo sinensis (Staunton, 1796) Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj. Cuibăresc câteva zeci de perechi Status iucn3.1 LC.svg
[429]

Cormorant (Phalacrocorax carbo) (17).jpg

Microcarbo pygmaeus (Pallas, 1773), sin. Microcarbo pygmeus (Pallas, 1773), Phalacrocorax pygmeus (Pallas, 1773), Phalacrocorax pygmaeus (Pallas, 1773)[430][431] Cormoran mic - Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj. Cuibăresc câteva perechi. Specie critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Status iucn3.1 LC.svg
[432]

Phalacrocorax pygmeus NEUMANN.jpg

Phalacrocorax aristotelis (Linnaeus, 1761)[433][434] Cormoran moțat Phalacrocorax aristotelis desmarestii (Payraudeau, 1826) Accidentală. Prezență incertă[3] Status iucn3.1 LC.svg
[435]

Shag Phalacrocorax aristotelis.jpg

Ordinul Phoenicopteriformes[modificare | modificare sursă]

Familia Phoenicopteridae (flaming)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Phoenicopteriformes
Familia: Phoenicopteridae
Phoenicopterus roseus Pallas, 1811[3][436][437]Averin și Ganea îl menționează ca Phoenicopterus ruber[6][7] (probabil subspecia Phoenicopterus ruber roseus care este ridicată în prezent în rang de specie Phoenicopterus roseus) Flaming roz - Accidentală Specie foarte rară Status iucn3.1 LC.svg
[438]

Flamant rose Salines de Thyna.jpg

Ordinul Podicipediformes[modificare | modificare sursă]

Familia Podicipedidae (corcodel)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Podicipediformes
Familia: Podicipedidae
Podiceps auritus (Linnaeus, 1758)[439][440] Corcodel de iarnă Podiceps auritus auritus (Linnaeus, 1758) În pasaj.[4][3] Specie foarte rară în pasaj Status iucn3.1 VU.svg
[441]

Podiceps auritus -Scotland-8a (2).jpg

Podiceps cristatus (Linnaeus, 1758)[442][443] Corcodel mare Podiceps cristatus cristatus (Linnaeus, 1758) Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj. Este frecvent întâlnit la cuibărit. Specie aflată în declin numeric Status iucn3.1 LC.svg
[444]

Podiceps cristatus 2 - Lake Dulverton.jpg

Podiceps grisegena (Boddaert, 1783), sin. Podiceps griseigena (Boddaert, 1783)[445][446] Corcodel cu gât roșu Podiceps grisegena grisegena (Boddaert, 1783) Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj. Specie cu o frecvență redusă. Cuibăresc câteva perechi Status iucn3.1 LC.svg
[447]

Podiceps grisegena, Upton Warren 2.jpg

Podiceps nigricollis Brehm, 1831, sin. Podiceps caspicus (Hablizl, 1783)[448][449] Corcodel cu gât negru Podiceps nigricollis nigricollis C. L. Brehm, 1831 Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj. Specie rară Status iucn3.1 LC.svg
[450]

Black-necked Grebe Schwarzhalstaucher.jpg

Tachybaptus ruficollis (Pallas, 1764), sin. Podiceps ruficollis Pallas, 1764[451][452] Corcodel mic Tachybaptus ruficollis ruficollis (Pallas, 1764) Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj. Rar la cuibărit. Efectiv în descreștere. Status iucn3.1 LC.svg
[453]

Tachybaptus ruficollis ruficollis.jpg

Ordinul Falconiformes[modificare | modificare sursă]

Familia Falconidae (șoim, vânturel)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Falconiformes
Familia: Falconidae
Falco cherrug Gray, 1834[454][455] Șoim dunărean Falco cherrug cherrug J. E. Gray, 1834 Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj. Cuibăresc 5-7 perechi. Specie critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Status iucn3.1 EN.svg
[456]

Sakerfalcon.JPG

Falco columbarius Linnaeus, 1758[457][458] Șoim de iarnă Falco columbarius aesalon Tunstall, 1771 Oaspete de iarnă. În pasaj. În Moldova iernează între 10 și 30 de indivizi Status iucn3.1 LC.svg
[459]

Merlin prey fencepost Cochrane cropped.jpg

Falco naumanni Fleischer, 1818[460][461] Vânturel mic, Vinderel mic - Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj. Cuibăresc 3-6 prechi. Specie critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Status iucn3.1 LC.svg
[462]

Falco naumanni, Israel 02.jpg

Falco peregrinus Tunstall, 1771[463][464] Șoim călător Falco peregrinus peregrinus Tunstall, 1771, Falco peregrinus brookei Sharpe, 1873(?) Oaspete de vară, cuibărește. Iarna pot fi întâlniți indivizi solitari. În pasaj. Specie cu efectiv scăzut, iernează 5-20 de indivizi Status iucn3.1 LC.svg
[465]

Peregrine Falcon with Kill.jpg

Falco subbuteo Linnaeus, 1758[466][467] Șoimul rândunelelor Falco subbuteo subbuteo Linnaeus, 1758 Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj. Cuibăresc 50-70 de perechi. Efectiv redus Status iucn3.1 LC.svg
[468]

Falco subbuteo NAUMANN.jpg

Falco tinnunculus Linnaeus, 1758[469][470] Vânturel roșu Falco tinnunculus tinnunculus Linnaeus, 1758 Oaspete de vară, rar iernează. În pasaj. Specie comună. Cuibăresc 250-350 de perechi. Efectivul oscilează. Status iucn3.1 LC.svg
[471]

Common kestrel falco tinnunculus.jpg

Falco vespertinus Linnaeus, 1766[472][473] Vânturel de seară - Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj Cuibăresc 70-90 de perechi. Efectiv redus Status iucn3.1 NT.svg
[474]

Red-footed Falcon.jpg

Ordinul Accipitriformes[modificare | modificare sursă]

Familia Pandionidae (uligan)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Accipitriformes
Familia: Pandionidae
Pandion haliaetus (Linnaeus, 1758)[475][476] Uligan pescar Pandion haliaetus haliaetus (Linnaeus, 1758) Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj de primăvară și de toamnă. Cuibăresc circa 2 perechi. Specie critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Status iucn3.1 LC.svg
[477]

2010-kabini-osprey.jpg

Familia Accipitridae (codalb, vultur, hoitar, acvilă, șerpar, gaie, erete, șorecar, viespar, uliu)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Accipitriformes
Familia: Accipitridae
Subfamilia: Haliaeetinae
Haliaeetus albicilla (Linnaeus, 1758)[478][479] Codalb - Sedentară cuibăritoare. Specie foarte rară, critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova.[480][481] Status iucn3.1 LC.svg
[482]

White tailed eagle.jpg

Subfamilia: Aegypiinae
Aegypius monachus (Linnaeus, 1766)[483][484] Vultur pleșuv negru - Accidentală Specie foarte rară Status iucn3.1 NT.svg
[485]

Cinereous.vulture1.jpg

Gyps fulvus (Hablizl, 1783)[486][487] Vultur pleșuv sur Gyps fulvus fulvus (Hablizl, 1783) Accidentală. Odinioară cuibărea. Specie foarte rară Status iucn3.1 LC.svg
[488]

Gyps fulvus - 01.jpg

Subfamilia: Gypaetinae
Neophron percnopterus (Linnaeus, 1758)[489][490] Hoitar Neophron percnopterus percnopterus (Linnaeus, 1758) În trecut era oaspete de vară și cuibărea. În prezent apariție accidentală. La începutul secolului al XX-lea cuibăreau 12-15 perechi, iar spre finele secolului XX efectivul hoitarului a scăzut până la 3 perechi. În ultimii ani nu cuibărește. Specie critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Status iucn3.1 EN.svg
[491]

Egyptian vulture.jpg

Subfamilia: Aquilinae
Clanga pomarina (Brehm, 1831), sin. Aquila pomarina (Brehm, 1831)[492][493] Acvilă țipătoare mică - Oaspete de vară. În pasaj. Actualmente în Moldova cuibăresc circa 2-5 perechi. Specie critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Status iucn3.1 LC.svg
[494]

Aquila pomarina.jpg

Clanga clanga (Pallas, 1811), sin. Aquila clanga Pallas, 1811[495][496] Acvilă țipătoare mare - Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj. Specie foarte rară, critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Status iucn3.1 VU.svg
[497]

Aquila clanga from Tal Chapar Wildlife Sanctuary.jpg

Aquila chrysaetos (Linnaeus, 1758)[498][499] Acvilă de munte Aquila chrysaetos chrysaetos (Linnaeus, 1758) În pasaj, mai rar iernează. În trecut era sedentară și cuibărea. Specie foarte rară, critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Status iucn3.1 LC.svg
[500]

Беркут (Aquila chrysaetos).jpg

Aquila heliaca Savigny, 1809[501][502] Acvilă de câmp - În pasaj de primăvară și de toamnă. În trecut era oaspete de vară și cuibărea. Specie foarte rară, critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Status iucn3.1 VU.svg
[503]

Eastern Imperial Eagle cr.jpg

Aquila nipalensis Hodgson, 1833, sin. Aquila rapax nipalensis Hodgson, 1833[504][505] Acvilă de stepă Aquila nipalensis orientalis Cabanis, 1854 În pasaj Specie foarte rară, critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Status iucn3.1 EN.svg
[506]

Aquila nipalensis - 20100905.jpg

Hieraaetus pennatus (Gmelin, 1788), sin. Aquila pennata Gmelin, 1788[507][508] Acvilă pitică, Acvilă mică - Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj Cuibăresc 15-25 de perechi. Specie critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Status iucn3.1 LC.svg
[509]

Booted Eagle1.jpg

Aquila fasciata (Vieillot, 1822), sin. Hieraaetus fasciatus (Vieillot, 1822)[510][511] Acvilă porumbacă Aquila fasciata fasciata Vieillot, 1822 Accidentală. Prezență incertă[3] Status iucn3.1 LC.svg
[512]

Aguila perdicera.jpg

Subfamilia: Circaetinae
Circaetus gallicus (Gmelin, 1788), sin. Circaetus ferox (Gmelin, 1788)[513][514] Șerpar - În pasaj de primăvară și de toamnă. Oaspete de vară cuibăritoare?[7] În timpul migrațiilor se întâlnesc indivizi solitari. Specie critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Status iucn3.1 LC.svg
[515]

Circaetus gallicus 01.JPG

Subfamilia: Milvinae
Milvus migrans (Boddaert, 1783), sin. Milvus korschun Gmelin 1891[516][517] Gaie neagră Milvus migrans migrans (Boddaert, 1783) Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj. Cuibăresc 35-60 de perechi. Status iucn3.1 LC.svg
[518]

Milvus migrans govinda.jpg

Milvus milvus (Linnaeus, 1758)[519][520] Gaie roșie Milvus milvus milvus (Linnaeus, 1758) În pasaj. Oaspete de vară cuibăritoare?[7] Specie foarte rară Status iucn3.1 NT.svg
[521]

Milvus milvus R(ThKraft).jpg

Subfamilia: Circinae
Circus aeruginosus (Linnaeus, 1758)[522][523] Erete de stuf Circus aeruginosus aeruginosus (Linnaeus, 1758) Oaspete de vară, cuibărește, o parte din păsări rămân și iarna. În pasaj. Cuibăresc circa 50-70 de perechi. Efectivul numeric oscilează Status iucn3.1 LC.svg
[524]

Western Marsh Harrier- Bangalore, India.jpg

Circus cyaneus (Linnaeus, 1766)[525][526] Erete vânăt - Oaspete de vară, cuibărește, o parte din păsări se întâlnesc și iarna. În pasaj. Specie rară, critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Status iucn3.1 LC.svg
[527]

Northern (Hen) Harrier.jpg

Circus pygargus (Linnaeus, 1758)[528][529] Erete sur - Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj. Cuibăresc 4-6 perechi. Specie critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Status iucn3.1 LC.svg
[530]

Montagu's harrier (Circus pygargus) grounded.jpg

Circus macrourus S. G. Gmelin, 1770[531][532] Erete alb - Oaspete de vară, cuibărește rar, o parte din păsări se întâlnesc și iarna. În pasaj. Specie foarte rară, critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Status iucn3.1 NT.svg
[533]

Circus macrourus.jpg

Subfamilia: Buteoninae
Buteo rufinus Cretzschmar, 1827)[534][535] Șorecar mare Buteo rufinus rufinus (Cretzschmar, 1829) Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj.[536][28] Specie rară Status iucn3.1 LC.svg
[537]

Buteo rufinus.jpg

Buteo buteo (Linnaeus, 1758)[538][539] Șorecar comun Buteo buteo vulpinus (Gloger, 1833) Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj. Cuibăresc cca 200-300 de perechi. Efectivul variază Status iucn3.1 LC.svg
[540]

Buteo buteo (5571928172).jpg

Buteo lagopus (Pontoppidan, 1763)[541][542] Șorecar încălțat Buteo lagopus lagopus (Pontoppidan, 1763) Oaspete de iarnă. În pasaj. Iernează cca 150- 250 de indivizi. Efectivul oscilează. Status iucn3.1 LC.svg
[543]

Buteo lagopus 29283.JPG

Subfamilia: Perninae
Pernis apivorus (Linnaeus, 1758)[544][545] Viespar - Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj. Densitatea de cuibărire: 10-15 perechi/100 km2 de pădure. Numărul de indivizi oscilează Status iucn3.1 LC.svg
[546]

Wespenbussard European honey buzzard Pernis apivorus, crop.jpg

Subfamilia: Accipitrinae
Accipiter nisus (Linnaeus, 1758)[547][548] Uliu păsărar Accipiter nisus nisus (Linnaeus, 1758) Sedentară Cuibăresc 80-120 de perechi. Status iucn3.1 LC.svg
[549]

Accipiter nisus kill.jpg

Accipiter gentilis (Linnaeus, 1758)[550][551] Uliu porumbar Accipiter gentilis gentilis (Linnaeus, 1758) Sedentară. Cuibăresc 40-70 de perechi Status iucn3.1 LC.svg
[552]

Northern Goshawk ad M2.jpg

Accipiter brevipes (Severtsov, 1850), sin. Accipiter badius brevipes Severtsov, 1850[553][554] Uliu cu picioare scurte - Oaspete de iarnă. În pasaj. Cuibăritoare (oaspete de vară)[555] Specie rară Status iucn3.1 LC.svg
[556]

Accipiter brevipes 1.jpg

Ordinul Strigiformes[modificare | modificare sursă]

Familia Strigidae (ciuf, cucuvea, buhă, bufniță, ciuș, huhurez)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Strigiformes
Familia: Strigidae
Asio flammeus (Pontoppidan, 1763)[557][558] Ciuf de câmp, Ciuf de baltă Asio flammeus flammeus (Pontoppidan, 1763) Sedentară și în pasaj Cuibăresc 8-15 perechi. Efectiv redus. Inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova Status iucn3.1 LC.svg
[559]

Short-eared owl (Asio flammeus) Photograph By Shantanu Kuveskar.jpg

Asio otus (Linnaeus, 1758)[560][561] Ciuf de pădure Asio otus otus (Linnaeus, 1758) Sedentară Cuibăresc 1.300-2.600 de perechi. Efectivul oscilează Status iucn3.1 LC.svg
[562]

Asio otus -Battlefield Falconry Centre, Shrewsbury, Shropshire, England-8a.jpg

Athene noctua (Scopoli, 1769)[563][564] Cucuvea, Cucuvaie, Cucuvaie balcanică Athene noctua noctua (Scopoli, 1769),
Athene noctua indigena C. L. Brehm, 1855
Sedentară Cuibăresc 3.200-4.200 de perechi. Efectiv instabil Status iucn3.1 LC.svg
[565]

Steinkauz (27236511852).jpg

Bubo bubo (Linnaeus, 1758)[566][567] Buhă, Buhă mare, Bufnă, Buhnă, Bufniță, Bufniță mare Bubo bubo bubo (Linnaeus, 1758),
Bubo bubo interpositus Rothschild & E. J. O. Hartert, 1910[568]
Sedentară și în pasaj Cuibăresc 5-10 perechi. Efectiv scăzut. Inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova Status iucn3.1 LC.svg
[569]

Uhu-muc.jpg

Otus scops (Linnaeus, 1758)[570][571] Ciuș, Ciuf pitic Otus scops scops (Linnaeus, 1758) Migratoare. Oaspete de vară Cuibăresc 280-340 de perechi. Efectiv instabil Status iucn3.1 LC.svg
[572]

Otus scops 2 (Bohuš Číčel).jpg

Strix aluco Linnaeus, 1758[573][574] Huhurez mic, Huhurez de pădure Strix aluco aluco Linnaeus, 1758 Sedentară Cuibăresc 220-380 de perechi. Efectivul oscilează Status iucn3.1 LC.svg
[575]

Tawny wiki edit1.jpg

Strix uralensis Pallas, 1771[576][577] Huhurez mare Strix uralensis liturata Lindroth, 1788,
?Strix uralensis macroura Wolf, 1810[578]
Accidentală Specie rară Status iucn3.1 LC.svg
[579]

Ural Owl.jpg

Familia Tytonidae (strigă)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Strigiformes
Familia: Tytonidae
Tyto alba (Scopoli, 1769)[580][581] Strigă Tyto alba guttata (C. L. Brehm, 1831) Sedentară Cuibăresc câteva zeci perechi. Efectiv redus. Inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Status iucn3.1 LC.svg
[582]

Tyto alba -British Wildlife Centre, Surrey, England-8a (1).jpg

Ordinul Cuculiformes[modificare | modificare sursă]

Familia Cuculidae (cuc)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Cuculiformes
Familia: Cuculidae
Cuculus canorus Linnaeus, 1758[583][584] Cuc Cuculus canorus canorus Linnaeus, 1758 Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj Specie comună, cu efectiv relativ constant Status iucn3.1 LC.svg
[585]

Cuculus canorus vogelartinfo chris romeiks CHR0791 cropped.jpg

Clamator glandarius (Linnaeus, 1758)[586][587] Cuc pestriț - Accidentală Specie foarte rară Status iucn3.1 LC.svg
[588]

Clamator glandarius - Great Spotted Cuckoo.jpg

Ordinul Caprimulgiformes[modificare | modificare sursă]

Familia Caprimulgidae (caprimulg)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Caprimulgiformes
Familia: Caprimulgidae
Caprimulgus europaeus Linnaeus, 1758[589][590] Caprimulg Caprimulgus europaeus meridionalis E. J. O. Hartert, 1896 (cuibărește); Caprimulgus europaeus europaeus Linnaeus, 1758 (în pasaj) Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj. Specie comună cu efectiv variabil în descreștere: 4-5 perechi la 100 ha. Status iucn3.1 LC.svg
[591]

Caprimulgus europaeus 1200x855.jpg

Ordinul Coraciiformes[modificare | modificare sursă]

Familia Alcedinidae (pescăraș albastru)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Coraciiformes
Familia: Alcedinidae
Alcedo atthis (Linnaeus, 1758)[592][593] Pescăraș albastru Alcedo atthis atthis (Linnaeus, 1758) Oaspete de vară, cuibărește, o parte din păsări iernează. În pasaj. Specie comună: 1,5 ex. la 1 km de mal. Efectiv în continuă descreștere Status iucn3.1 LC.svg
[594]

Common Kingfisher Alcedo atthis.jpg

Familia Meropidae (prigorie)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Coraciiformes
Familia: Meropidae
Merops apiaster Linnaeus, 1758[595][596] Prigorie - Oaspete de vară. În pasaj. Specie comună. Efectiv fluctuant Status iucn3.1 LC.svg
[597]

Şahlûr-33.jpg

Familia Coraciidae (dumbrăveancă)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Coraciiformes
Familia: Coraciidae
Coracias garrulus Linnaeus, 1758[598][599] Dumbrăveancă Coracias garrulus garrulus Linnaeus, 1758 Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj. Se întâlnește într-un număr mic: 2-3 perechi la 10 km2. Status iucn3.1 LC.svg
[600]

European roller.jpg

Ordinul Bucerotiformes[modificare | modificare sursă]

Familia Upupidae (pupăză)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Bucerotiformes
Familia: Upupidae
Upupa epops Linnaeus, 1758[601][602] Pupăză Upupa epops epops Linnaeus, 1758 Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj. Specie comună cu efectiv variabil, în medie 1-2 perechi/1 km2. Status iucn3.1 LC.svg
[603]

Common Hoopoe Photograph By Shantanu Kuveskar.jpg

Ordinul Piciformes[modificare | modificare sursă]

Familia Picidae (capîntortură, ghionoaie, ciocănitoare)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Piciformes
Familia: Picidae
Subfamilia: Jynginae
Jynx torquilla Linnaeus, 1758[604][605] Capîntortură Jynx torquilla torquilla Linnaeus, 1758 Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj Specie comună. Cuibăresc 1.900-2.300 de perechi. Efectivul oscilează Status iucn3.1 LC.svg
[606]

Jinxtorquilla.jpg

Subfamilia: Picinae
Picus canus Gmelin, 1788[607][608] Ghionoaie sură Picus canus canus J. F. Gmelin, 1788 Sedentară Cuibăresc 700-900 de perechi. Efectivul oscilează Status iucn3.1 LC.svg
[609]

Harmaapäätikka koiras.jpg

Picus viridis Linnaeus, 1758[610][611] Ghionoaie verde Picus viridis karelini J. F. Brandt, 1841 (= Picus viridis romaniae Stresemann 1919) Sedentară. Cuibăresc 4-8 perechi. Specie periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Status iucn3.1 LC.svg
[612]

European green woodpecker (Picus viridis) female Barnes.jpg

Dryobates minor (Linnaeus, 1758), sin. Dendrocopos minor (Linnaeus, 1758)[613][614] Ciocănitoare pestriță mică Dryobates minor hortorum (C. L. Brehm, 1831), Dryobates minor buturlini E. J. O. Hartert, 1912? Sedentară Cuibăresc 210-290 de perechi Status iucn3.1 LC.svg
[615]

Dendrocopos minor 291108.jpg

Dendrocopos major (Linnaeus, 1758)[616][617] Ciocănitoare pestriță mare Dendrocopos major candidus (Stresemann, 1919), unii autori includ această subspecie în subspecia Dendrocopos major pinetorum (C. L. Brehm, 1831) Sedentară Specie comună, larg răspândită. Cuibăresc 3.100-3.900 de perechi. Efectivul oscilează Status iucn3.1 LC.svg
[618]

Grote bonte specht.JPG

Dendrocopos leucotos (Bechstein, 1803)[619][620] Ciocănitoare cu spate alb Dendrocopos leucotos carpathicus Buturlin, 1907, unii autori includ această subspecie în subspecia Dendrocopos leucotos leucotos (Bechstein, 1802) Se întâlnește în perioada de iarnă. Sedentară?[7] Este una dintre cele mai puțin numeroase specii de ciocănitori din Moldova Status iucn3.1 LC.svg
[621]

Weißrückenspecht in den Chiemgauer Alpen.JPG

Dendrocopos syriacus (Ehrenberg, 1833)[622][623] Ciocănitoare de grădini Dendrocopos syriacus balcanicus (Gengler et Stresemann, 1920) Sedentară Specie comună. Cuibăresc 3.200-3.800 de perechi. Efectivul oscilează Status iucn3.1 LC.svg
[624]

Dendrocopos syriacus.jpg

Dryocopus martius (Linnaeus, 1758)[625][626] Ciocănitoare neagră Dryocopus martius martius (Linnaeus, 1758) Sedentară. În Moldova a apărut prin anii '80 ai secolului al XX-lea.[5] Cuibăresc 2-6 perechi. Efectivul oscilează. Specie periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Status iucn3.1 LC.svg
[627]

Dryocopus martius, Perersberg, Brasov, Romania 0 (cropped).jpg

Leiopicus medius (Linnaeus, 1758), sin. Dendrocopos medius (Linnaeus, 1758)[628][629] Ciocănitoare de stejar Leiopicus medius medius (Linnaeus, 1758) Sedentară Cuibăresc 50-80 de perechi. Efectivul scade Status iucn3.1 LC.svg
[630]

Middle-spotted Woodpecker - HungaryCS4E4424 (16224259449) (cropped).jpg

Ordinul Apodiformes[modificare | modificare sursă]

Familia Apodidae (drepnea)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Apodiformes
Familia: Apodidae
Apus apus (Linnaeus, 1758)[631][632] Drepnea neagră Apus apus apus (Linnaeus, 1758) Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj de primăvară și de toamnă Specie comună, cu efectiv relativ constant Status iucn3.1 LC.svg
[633]

Apus apus -Barcelona, Spain-8 (1).jpg

Tachymarptis melba (Linnaeus, 1758), sin. Apus melba (Linnaeus, 1758)[634][635] Drepnea mare Tachymarptis melba melba (Linnaeus, 1758) În pasaj. Prezență incertă[3] Status iucn3.1 LC.svg
[636]

Tachymarptis melba -Barcelona, Spain -flying-8 (3).jpg

Ordinul Passeriformes[modificare | modificare sursă]

Familia Alaudidae (ciocârlie, ciocârlan)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Passeriformes
Familia: Alaudidae
Alauda arvensis Linnaeus, 1758[637][638] Ciocârlie de câmp Alauda arvensis arvensis Linnaeus, 1758 (în pasaj de primăvară și de toamnă), Alauda arvensis cantarella Bonaparte, 1850 (oaspete de vară cuibăritoare) Oaspete de vară, cuibărește, o parte din păsări iernează. În pasaj de primăvară și de toamnă Specie comună. Efectivul oscilează Status iucn3.1 LC.svg
[639]

Skylark 2, Lake District, England - June 2009.jpg

Alauda leucoptera (Pallas, 1811), sin. Melanocorypha leucoptera (Pallas, 1811)[640][641] Ciocârlie cu aripi albe - Accidentală, oaspete de iarnă. Specie foarte rară Status iucn3.1 LC.svg
[642]

Melanocorypha leucoptera2.jpg

Alaudala rufescens (Vieillot, 1820), sin. Calandrella rufescens (Vieillot, 1820)[643][644] Ciocârlie mică ? Accidentală. Prezență incertă[3] Status iucn3.1 LC.svg
[645]

Terrera Marismeña, Calandrella rufescens (5824822243).jpg

Calandrella brachydactyla (Leisler, 1814)[646][647] Ciocârlie de stol Calandrella brachydactyla brachydactyla (Leisler, 1814), sin. Calandrella cinerea brachydactyla (Leisler, 1814) Parțial sedentară, cuibăritoare, unele iernează, altele migrează spre țările calde. În pasaj. Specie foarte rară Status iucn3.1 LC.svg
[648]

Alondra.jpg

Lullula arborea (Linnaeus, 1758)[649][650] Ciocârlie de pădure Lullula arborea pallida Zarudny, 1902 Oaspete de vară, cuibărește, o parte din păsări iernează. În pasaj. Specie comună. Efectivul speciei în Codri constituie 10-20 de perechi/100 ha de pădure. Status iucn3.1 LC.svg
[651]

Lullula arborea (Ján Svetlík).jpg

Galerida cristata (Linnaeus, 1758)[652][653] Ciocârlan Galerida cristata tenuirostris C. L. Brehm, 1858 Sedentară. Specie comună. Efectivul este constant. Densitatea păsărilor variază între 20 și 40 perechi la 100 ha. Status iucn3.1 LC.svg
[654]

Crested lark 1.jpg

Eremophila alpestris (Linnaeus, 1758)[655][656] Ciocârlie urecheată Eremophila alpestris flava (J. F. Gmelin, 1789) Accidentală, oaspete de iarnă. Specie foarte rară Status iucn3.1 LC.svg
[657]

Eremophila alpestris flava, Blyth 4.jpg

Melanocorypha calandra (Linnaeus, 1766)[658][659] Ciocârlie de Bărăgan, Ciocârlie de stepă Melanocorypha calandra calandra (Linnaeus, 1766) Parțial sedentară, în iernile fără zăpadă sau cu puțină zăpadă iernează; o parte migrează spre țările calde. În pasaj. Cuibăresc 15-25 de perechi. Efectiv în descreștere Status iucn3.1 LC.svg
[660]

Berese.jpg

Melanocorypha yeltoniensis (Forster, 1767)[661][662][663] Ciocârlie neagră - Accidentală, oaspete de iarnă. Specie foarte rară Status iucn3.1 LC.svg
[664]

Zwarte leeuwerik.jpg

Familia Hirundinidae (rândunică, lăstun)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Passeriformes
Familia: Hirundinidae
Hirundo rustica Linnaeus, 1758[665][666] Rândunică Hirundo rustica rustica Linnaeus, 1758 Oaspete de vară, cuibărește. Specie comună. Efectiv relativ constant. Status iucn3.1 LC.svg
[667]

2013.06.23.-11-Wesenberg-Rauchschwalbe.jpg

Delichon urbicum (Linnaeus, 1758), sin. Delichon urbica (Linnaeus, 1758)[668][669] Lăstun de casă Delichon urbicum urbicum (Linnaeus, 1758) Oaspete de vară, cuibărește Specie cu un efectiv relativ mare, mai mic ca al rândunicii, cu fluctuații în anii nefavorabili. Status iucn3.1 LC.svg
[670]

Delichon urbica NRM.jpg

Riparia riparia (Linnaeus, 1758)[671][672] Lăstun de mal Riparia riparia riparia (Linnaeus, 1758) Oaspete de vară, cuibărește Specie comună, cu efectiv variabil, aflat în ușoară descreștere. Status iucn3.1 LC.svg
[673]

Sîvanok.jpg

Familia Motacillidae (codobatură, fâsă)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Passeriformes
Familia: Motacillidae
Motacilla alba Linnaeus, 1758[674][675] Codobatură albă Motacilla alba alba Linnaeus, 1758 Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj. Specie comună, cu efectiv constant Status iucn3.1 LC.svg
[676]

Motacilla alba alba cropped.JPG

Motacilla cinerea Tunstall, 1771[677][678] Codobatură de munte Motacilla cinerea cinerea Tunstall, 1771 Accidentală. Oaspete de iarnă.[679][680][681][682][683][684] Specie foarte rară Status iucn3.1 LC.svg
[685]

Grey Wagtail 160504W.jpg

Motacilla citreola Pallas, 1776[686][687] Codobatură cu cap galben Motacilla citreola werae (Buturlin, 1907) În pasaj de primăvară[688][28] Specie foarte rară Status iucn3.1 LC.svg
[689]

Citrine Wagtail (Moticilla citreola) 12-10-2006 1-29-57 PM.JPG

Motacilla flava Linnaeus, 1758[690][691] Codobatură galbenă Motacilla flava feldegg Michahelles, 1830 (cuibărește; unii autori o ridică în rang de specie Motacilla feldegg[692]); Motacilla flava flava Linnaeus, 1758 (cuibărește); Motacilla flava thunbergi Billberg, 1828 (în pasaj); Motacilla flava dombrowskii (Tschusi, 1903), cu prezență incertă, aceasta din urmă este considerată în prezent că reprezintă un hibrid interrasial. Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj. Specie comună, cu efectiv redus Status iucn3.1 LC.svg
[693]

Wiesenschafstelze.JPG

Anthus campestris (Linnaeus, 1758)[694][695] Fâsă de câmp Anthus campestris campestris (Linnaeus, 1758) Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj Efectiv redus (1-2 perechi la 10 km traseu), aflat în descreștere Status iucn3.1 LC.svg
[696]

Anthus campestris-3.jpg

Anthus cervinus (Pallas, 1811), sin. Anthus cervina (Pallas, 1811)[697][698] Fâsă roșiatică - În pasaj de primăvară și de toamnă Specie rară Status iucn3.1 LC.svg
[699]

Red-throated Pipit.jpg

Anthus pratensis (Linnaeus, 1758)[700][701] Fâsă de luncă - Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj Specie rară Status iucn3.1 NT.svg
[702]

Wiesenpieper Meadow pipit.jpg

Anthus spinoletta (Linnaeus, 1758)[703][704] Fâsă de munte Anthus spinoletta spinoletta (Linnaeus, 1758) Oaspete de iarnă. Prezență incertă[3] Status iucn3.1 LC.svg
[705]

Anthus spinoletta - Water Pipit, Kahramanmaraş 2016-11-18 01-10.jpg

Anthus trivialis (Linnaeus, 1758)[706][707] Fâsă de pădure Anthus trivialis trivialis (Linnaeus, 1758) Oaspete de vară, cuibărește. Specie în declin numeric cu densitate mică și care în Codrii Centrali nu depășește 1-2 perechi la 10 ha suprafață. Status iucn3.1 LC.svg
[708]

2015-04-21 Anthus trivialis, Abernethy Forest 1.jpg

Familia Laniidae (sfrâncioc)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Passeriformes
Familia: Laniidae
Lanius senator Linnaeus, 1758[709][710] Sfrâncioc cu cap roșu Lanius senator senator Linnaeus, 1758 Accidentală Specie foarte rară[711] Status iucn3.1 LC.svg
[712]

Alcaudón común (Lanius senator) (8587246504) (2).jpg

Lanius collurio Linnaeus, 1758, sin. Lanius cristatus collurio Linnaeus, 1758[713][714] Sfrâncioc roșiatic - Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj Specie comună la cuibărit. Populația în dezvoltare[711] Status iucn3.1 LC.svg
[715]

Neuntöter16Männchen2.jpg

Lanius excubitor Linnaeus, 1758[716][717] Sfrâncioc mare
  • Lanius excubitor excubitor Linnaeus, 1758
  • Lanius excubitor homeyeri Cabanis, 1873
  • Lanius excubitor excubitor - oaspete de iarnă.
  • Lanius excubitor homeyeri - sedentară, cuibăritoare.[28]
În 2015 au fost identificate 31 de perechi cuibăritoare[711] Status iucn3.1 LC.svg
[718]

Lanius excubitor 1 (Marek Szczepanek).jpg

Lanius minor Gmelin, 1788[719][720] Sfrâncioc cu fruntea neagră Lanius minor minor J. F. Gmelin, 1788 Oaspete de vară, cuibărește Specie comună în pădurile de luncă. Populație constanta[711] Status iucn3.1 LC.svg
[721]

Lanîûs mînor.jpg

Lanius nubicus Lichtenstein, 1823[722] Sfrâncioc cu mască - Accidentală. Prezență incertă[3] Status iucn3.1 LC.svg
[723]

Lanius nubicus (unmirrored).jpg

Familia Bombycillidae (mătăsar)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Passeriformes
Familia: Bombycillidae
Bombycilla garrulus (Linnaeus, 1758)[724][725] Mătăsar Bombycilla garrulus garrulus (Linnaeus, 1758) Oaspete de iarnă Specie comună, întâlnită doar iarna, cu efectiv variabil. Status iucn3.1 LC.svg
[726]

Bombycilla garrulus, Sweden 2015 01.jpg

Familia Cinclidae (pescărel negru)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Passeriformes
Familia: Cinclidae
Cinclus cinclus (Linnaeus, 1758)[727][728] Pescărel negru ? Accidentală[681][729] Specie foarte rară Status iucn3.1 LC.svg
[730]

Cinclus cinclus R(ThKraft).jpg

Familia Troglodytidae (ochiuboului)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Passeriformes
Familia:Troglodytidae
Troglodytes troglodytes (Linnaeus, 1758)[731][732] Ochiuboului, Ochiul boului, Pănțăruș Troglodytes troglodytes troglodytes (Linnaeus, 1758) Sedentară Specie comună. Efectiv variabil Status iucn3.1 LC.svg
[733]

Ein neugieriger Zaunkönig.jpg

Familia Turdidae (cocoșar, sturz, mierlă)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Passeriformes
Familia:Turdidae
Turdus pilaris Linnaeus, 1758[734][735] Cocoșar, Sturz de iarnă Turdus pilaris pilaris Linnaeus, 1758 (iernează și în pasaj); Turdus pilaris subpilaris Brehm, 1831 (în pasaj). În prezent această specie este considerată monotipică. Oaspete de iarnă. În pasaj Specie comună Status iucn3.1 LC.svg
[736]

Turdus pilaris2.jpg

Turdus iliacus Linnaeus, 1766, sin. Turdus musicus Linnaeus, 1758[737][738] Sturzul viilor Turdus iliacus iliacus Linnaeus, 1758 (sin. Turdus musicus musicus) În pasaj de primăvară și de toamnă. Mai rar oaspete de iarnă. Specie comună în timpul pasajului. Status iucn3.1 NT.svg
[739]

Redwing Turdus iliacus.jpg

Turdus philomelos Brehm, 1831[740][741] Sturz cântător Turdus philomelos philomelos C. L. Brehm, 1831 Oaspete de vară, cuibărește. Specie comună, 20 perechi /100 ha. Efectiv în descreștere Status iucn3.1 LC.svg
[742]

Song thrush.jpg

Turdus viscivorus Linnaeus, 1758[743][744] Sturz de vâsc Turdus viscivorus viscivorus Linnaeus, 1758 Oaspete de iarnă. În pasaj de primăvară și de toamnă Specie comună în pasaj. În iernile blânde iernează un număr mic de păsări. Efectiv variabil, aflat în descreștere. Status iucn3.1 LC.svg
[745]

Деряба Turdus viscivorus.jpg

Turdus merula Linnaeus, 1758[746][747] Mierlă Turdus merula merula Linnaeus, 1758 Oaspete de vară cuibăritoare, o parte din păsări iernează. În pasaj. Specie comună, în zonele de centru și de nord ale Moldovei relativ numeroasă, în Codri efectivul ei actual atinge 15 perechi/100 ha; în parcurile municipiului Chișinău - 5 perechi/100 ha. Status iucn3.1 LC.svg
[748]

Blackbird (male).jpg

Turdus torquatus Linnaeus, 1758[749][750] Mierlă gulerată Turdus torquatus alpestris (C. L. Brehm, 1831) Accidentală. Prezență incertă[3] Status iucn3.1 LC.svg
[751]

Ring Ouzel.jpg

Familia Muscicapidae (măcăleandru, privighetoare, gușă vânătă, mierlă, codroș, pietrar, mărăcinar, muscar)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Passeriformes
Familia: Muscicapidae
Erithacus rubecula (Linnaeus, 1758)[752][753] Măcăleandru Erithacus rubecula rubecula (Linnaeus, 1758) Oaspete de vară cuibăritoare, o parte din păsări iernează. În pasaj. Specie comună, în Codrii Centrali circa 2-3 perechi la 1 ha. Status iucn3.1 LC.svg
[754]

European-Robin.jpg

Luscinia luscinia (Linnaeus, 1758)[755][756] Privighetoare de zăvoi - Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj. Specie comună. Efectiv optim, aflat în afara pericolului diminuării Status iucn3.1 LC.svg
[757]

Thrush Nightingale by Daniel Bastaja.jpg

Luscinia megarhynchos (Brehm, 1831)[758][759] Privighetoare roșcată Luscinia megarhynchos megarhynchos C. L. Brehm, 1831 Oaspete de vară, cuibărește. Specie comună. Status iucn3.1 LC.svg
[760]

Rossinyol 03 (Luscinia megarhynchos).jpg

Cyanecula svecica (Linnaeus, 1758), sin. Luscinia svecica (Linnaeus, 1758)[761][762] Gușă vânătă Cyanecula svecica cyanecula (Meisner, 1804)? În pasaj de toamnă. Oaspete de vară, cuibărește rar[28] Specie rară Status iucn3.1 LC.svg
[763]

Luscinia svecica volgae.jpg

Monticola saxatilis (Linnaeus, 1766)[764][765] Mierlă de piatră - Oaspete de vară, cuibărește Efectiv redus, aflat în continuă descreștere. Specie periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Status iucn3.1 LC.svg
[766]

Common rock thrush.jpg

Monticola solitarius (Linnaeus, 1758)[767][768] Mierlă albastră Monticola solitarius solitarius (Linnaeus, 1758) Prezență dubioasă[3] Status iucn3.1 LC.svg
[769]

Monticola solitarius -ground-8.jpg

Phoenicurus phoenicurus (Linnaeus, 1758)[770][771] Codroș de pădure Phoenicurus phoenicurus phoenicurus (Linnaeus, 1758) Oaspete de vară, cuibărește Specie comună Status iucn3.1 LC.svg
[772]

Phoenicurus phoenicurus male(js) (cropped).jpg

Phoenicurus ochruros (Gmelin, 1774)[773][774] Codroș de munte Phoenicurus ochruros gibraltariensis (J. F. Gmelin, 1789) Oaspete de vară, cuibărește În Republica Moldova are un efectiv în creștere estimat la câteva mii de indivizi. Status iucn3.1 LC.svg
[775]

Männlicher Hausrotschwanz by Mag. Christian Bechter, Vorarlberg.jpg

Oenanthe pleschanka (Lepechin, 1770)[776][777] Pietrar negru - Oaspete de vară, cuibărește.[5] Specie foarte rară Status iucn3.1 LC.svg
[778]

Pied Wheatear - Tanzania 2008-02-29 0225 (19406836875).jpg

Oenanthe oenanthe (Linnaeus, 1758)[779][780] Pietrar sur Oenanthe oenanthe oenanthe (Linnaeus, 1758) Oaspete de vară, cuibărește Specie comună, cu un efectiv numeric în descreștere de 2-3 perechi / km2. Status iucn3.1 LC.svg
[781]

Steinschmaetzer Northern wheatear male.jpg

Oenanthe hispanica (Linnaeus, 1758)[782][783] Pietrar mediteranean Oenanthe hispanica melanoleuca (Güldenstädt, 1775), sin. Oenanthe melanoleuca Prezență dubioasă[3] Status iucn3.1 LC.svg
[784]

45-090506-black-eared-wheatear-at-Ipsilou-Monastery-.jpg

Oenanthe isabellina (Temminck, 1829)[785][786] Pietrar răsăritean - Prezență incertă[3] Status iucn3.1 LC.svg
[787]

Oenanthe isabellina 1838.jpg

Saxicola rubetra (Linnaeus, 1758)[788][789] Mărăcinar mare - Oaspete de vară, cuibărește Specie comună, cu o densitate de 1-3 perechi / km2. Declinul numeric al populației. Status iucn3.1 LC.svg
[790]

Saxicola rubetra -Belgium -male-8-cropped.jpeg

Saxicola torquatus (Linnaeus, 1766), sin. Saxicola torquata (Linnaeus, 1766)[791][792] Mărăcinar negru Saxicola torquatus rubicola (Linnaeus, 1766), unii autori o ridică în rang de specie Saxicola rubicola (Linnaeus, 1766). Oaspete de vară, cuibărește Specie comună, cu efectiv în descreștere Status iucn3.1 LC.svg
[793]

Saxicola torquatus -South Africa -male-8 (3).jpg

Muscicapa striata (Pallas, 1764)[794][795] Muscar sur Muscicapa striata striata (Pallas, 1764) Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj de primăvară și de toamnă Specie comună. Efectiv relativ constant, 11-30 de perechi / km2. Status iucn3.1 LC.svg
[796]

Muscicapa striata on waste bin.JPG

Ficedula parva (Bechstein, 1792), sin. Muscicapa parva Bechstein, 1792[797][798] Muscar mic Ficedula parva parva (Bechstein, 1792). În prezent această specie este considerată monotipică. Oaspete de vară, cuibărește. Specie comună. Efectiv fluctuant. Status iucn3.1 LC.svg
[799]

Ficedula parva.jpg

Ficedula albicollis (Temminck, 1815), sin. Muscicapa albicollis Temminck, 1815[800][801] Muscar gulerat - Oaspete de vară, cuibărește. Specie comună cu o densitate în pădurile seculare de stejar și cele de plop de 20-50 de perechi la 100 ha. Efectiv fluctuant Status iucn3.1 LC.svg
[802]

Ficedula albicollis, Białowieża 1.jpg

Ficedula hypoleuca (Pallas, 1764), sin. Muscicapa hypoleuca Pallas, 1764[803][804] Muscar negru Ficedula hypoleuca hypoleuca (Pallas, 1764) Oaspete de vară, cuibărește. În secolul trecut era o specie comună pe teritoriul Moldovei, apoi efectivul a început să scadă, în prezent cuibăresc 350-500 de perechi. Status iucn3.1 LC.svg
[805]

Ficedula hypoleuca Smedjebacken 2.jpg

Familia Panuridae (pițigoi de stuf)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Passeriformes
Familia: Panuridae
Panurus biarmicus (Linnaeus, 1758)[806][807] Pițigoi de stuf Panurus biarmicus russicus (C. L. Brehm, 1831) Sedentară, cuibărește. Specie comună. În perioada vernală efectivul speciei în bălțile Prutului și Nistrului este de 1,7 perechi / ha. Efectiv în continuă descreștere. Status iucn3.1 LC.svg
[808]

Bearded Tit - Newquay Zoo (15481826926).jpg

Familia Aegithalidae (pițigoi codat)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Passeriformes
Familia: Aegithalidae
Aegithalos caudatus (Linnaeus, 1758)[809][810] Pițigoi codat Aegithalos caudatus caudatus (Linnaeus, 1758), Aegithalos caudatus europaeus (Hermann, 1804) Sedentară, cuibărește. Cuibăresc 450-550 de perechi. Numărul indivizilor variază Status iucn3.1 LC.svg
[811]

Длиннохвостая синица (Aegithalos caudatus).jpg

Familia Phylloscopidae (pitulice)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Passeriformes
Familia: Phylloscopidae
Phylloscopus trochilus (Linnaeus, 1758)[812][813] Pitulice fluierătoare Phylloscopus trochilus acredula (Linnaeus, 1758) Oaspete de vară cuibăritoare. Specie cu efectiv redus. Status iucn3.1 LC.svg
[814]

Willow Warbler (Phylloscopus trochilus), Skaw - geograph.org.uk - 1311678.jpg

Phylloscopus collybita (Vieillot, 1817), sin. Phylloscopus collybitus (Vieillot, 1817)[815][816] Pitulice mică Phylloscopus collybita abietinus (Nilsson, 1819) - cuibărește; Phylloscopus collybita collybita (Vieillot, 1817) - în pasaj Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj Specie comună. Efectiv relativ mare în Codrii Centrali, cu o densitate de 10-13 perechi /10 ha. Status iucn3.1 LC.svg
[817]

Chiffchaff - Phylloscopus collybita (cropped).jpg

Phylloscopus sibilatrix (Bechstein, 1793), sin. Phylloscopus sibilator (Bechstein, 1793)[818][819] Pitulice sfârâitoare - Oaspete de vară, cuibărește Specie comună cu efectiv moderat, constant, estimat la 8-12 perechi /10 ha. Status iucn3.1 LC.svg
[820]

Flickr - Rainbirder - Wood Warbler (Phylloscopus sibilatrix).jpg

Phylloscopus trochiloides (Sundevall, 1837)[821][822] Pitulice verzuie Phylloscopus trochiloides viridanus Blyth, 1843 Accidentală Specie foarte rară Status iucn3.1 LC.svg
[823]

Greenish Warbler Phylloscopus trochiloides DSCN1768-1.jpg

Phylloscopus orientalis (Brehm, 1855)[824] Pitulice orientală - Prezență dubioasă[3] Status iucn3.1 LC.svg
[825]

Naturalis Biodiversity Center - RMNH.AVES.137900 1 - Phylloscopus bonelli orientalis (Brehm, 1855) - Sylviidae - bird skin specimen.jpeg

Familia Cisticolidae (stufârică pătată)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Passeriformes
Familia: Cisticolidae
Cisticola juncidis (Rafinesque, 1810)[826] Stufârică pătată Cisticola juncidis juncidis (Rafinesque, 1810) Accidentală. Prezență dubioasă[3] Status iucn3.1 LC.svg
[827]

Zitting Cisticola - Cisticola juncidis.JPG

Familia Cettiidae (stufărică)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Passeriformes
Familia: Cettiidae (Scotocercidae)
Cettia cetti (Temminck, 1820)[828][829] Stufărică Cettia cetti cetti (Temminck, 1820) Accidentală. Prezență incertă[3] Status iucn3.1 LC.svg
[830]

37-090505-cettis-warbler-at-Kalloni-east-river.jpg

Familia Locustellidae (grelușel)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Passeriformes
Familia: Locustellidae
Locustella luscinioides (Savi, 1824)[831][832] Grelușel de stuf Locustella luscinioides luscinioides (Savi, 1824) Oaspete de vară, cuibărește Specie comună Status iucn3.1 LC.svg
[833]

Locustellaluscinioides.jpg

Locustella fluviatilis (Wolf, 1810)[834][835] Grelușel de zăvoi - Oaspete de vară, cuibărește Specie comună cu efectiv în descreștere, circa 1-2 perechi la 20 ha. Status iucn3.1 LC.svg
[836]

Flodsangare.jpg

Locustella naevia (Boddaert, 1783)[837][838] Grelușel pătat Locustella naevia naevia (Boddaert, 1783) Oaspete de vară, cuibărește. În pasaj. Specie rară Status iucn3.1 LC.svg
[839]

Grashoppsangare-070512.jpg

Locustella lanceolata (Temminck, 1840)[840] Grelușel pătat mic Locustella lanceolata lanceolata (Temminck, 1840) Prezență dubioasă[3] Status iucn3.1 LC.svg
[841]

Locustella lanceolata photo.jpg

Familia Acrocephalidae (lăcar, privighetoare de baltă, frunzăriță)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Passeriformes
Familia: Acrocephalidae
Acrocephalus palustris (Bechstein, 1798)[842][843] Lăcar de mlaștină - Oaspete de vară, cuibărește Specie comună Status iucn3.1 LC.svg
[844]

Acrocephalus palustris Irpin4.JPG

Acrocephalus scirpaceus (Hermann, 1804)[845][846] Lăcar de stuf Acrocephalus scirpaceus scirpaceus (Hermann, 1804) Oaspete de vară, cuibărește Specie comună Status iucn3.1 LC.svg
[847]

2016.07.13.-01-Westensee Felde--Teichrohrsaenger.jpg

Acrocephalus arundinaceus Temminck & Schlegel, 1847)[848][849] Lăcar mare Acrocephalus arundinaceus arundinaceus (Linnaeus, 1758) Oaspete de vară, cuibărește Specie comună. Este cea mai răspândită specie de lăcari din republică cu un efectiv de 1,5-2 perechi/ha în sudul și sud-estul țării. Efectiv în descreștere. Status iucn3.1 LC.svg
[850]

Carricero tordal.jpg

Acrocephalus schoenobaenus (Linnaeus, 1758)[851][852] Lăcar mic - Oaspete de vară, cuibărește Specie comună cu o densitate de 7-9 exemplare/ha. Efectiv în descreștere. Status iucn3.1 LC.svg
[853]

Acrocephalus schoenobaenus 1 (Marek Szczepanek)-2.jpg

Acrocephalus agricola (Jerdon, 1845)[854][855] Lăcar cafeniu Acrocephalus agricola septimus Gavrilenko, 1954 Accidentală Specie foarte rară Status iucn3.1 LC.svg
[856]

Paddyfied warbler inhand blacksea.jpg

Acrocephalus paludicola (Vieillot, 1817)[857][858] Lăcar de pipirig - În pasaj Specie rară Status iucn3.1 VU.svg
[859]

Acrocephalus paludicola 5 by-dpc.jpg

Acrocephalus melanopogon (Temminck, 1823), sin. Lusciniola melanopogon Temminck, 1823[860][861] Privighetoare de baltă Acrocephalus melanopogon melanopogon (Temminck, 1823)? Oaspete de vară, cuibărește? În pasaj.[3] Specie rară Status iucn3.1 LC.svg
[862]

Acrocephalus melanopogon ad06 CB.jpg

Acrocephalus dumetorum Blyth, 1849[863][864] Lăcar nordic - Prezență incertă[3][865] Status iucn3.1 LC.svg
[866]

Blyth's Reed Warbler I2 IMG 9417.jpg

Hippolais icterina (Vieillot, 1817)[867][868] Frunzăriță galbenă - Oaspete de vară, cuibărește Specie comună Status iucn3.1 LC.svg
[869]

Hippolais icterina vogelartinfo chris romeiks R7F2916.jpg

Hippolais olivetorum (Strickland, 1837)[870] Frunzăriță balcanică - Prezență dubioasă[3] Status iucn3.1 LC.svg
[871]

Hypolais olivetorum.jpg

Iduna pallida (Ehrenberg, 1833), sin. Hippolais pallida Hemprich & Ehrenberg, 1833[872][873] Frunzăriță cenușie Iduna pallida elaeica (Lindermayer, 1843) Oaspete de vară, cuibărește Specie rară Status iucn3.1 LC.svg
[874]

Hippolais pallida (Ján Svetlík).jpg

Familia Sylviidae (silvie)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Passeriformes
Familia: Sylviidae
Sylvia communis Latham, 1787[875][876] Silvie de câmp Sylvia communis communis Latham, 1787 Oaspete de vară, cuibărește Specie comună. Efectiv variabil, în Codrii Centrali 6-8 perechi / 10 ha, în sudul republicii 2-3 perechi / 10 ha). Status iucn3.1 LC.svg
[877]

Dorngrasmücke - Auenlandschaft Hohenrode HA 222 Landkreis Schaumburg.jpg

Sylvia atricapilla (Linnaeus, 1758)[878][879] Silvie cu cap negru Sylvia atricapilla atricapilla (Linnaeus, 1758) Oaspete de vară, cuibărește Specie comună, în Codrii Centrali densitatea ei ajunge la 6-8 perechi / ha. Efectiv în descreștere. Status iucn3.1 LC.svg
[880]

Blackcap - sylvia atricapilla by Tony Smith (small).jpg

Sylvia nisoria (Bechstein, 1795)[881][882] Silvie porumbacă Sylvia nisoria nisoria (Bechstein, 1792) Oaspete de vară, cuibărește Specie comună, cu efectiv moderat (2-4 perechi /10 ha) aflat în scădere. Status iucn3.1 LC.svg
[883]

Sylvia nisoria.jpg

Sylvia curruca (Linnaeus, 1758)[884][885] Silvie mică Sylvia curruca curruca (Linnaeus, 1758) Oaspete de vară, cuibărește Specie comună. Densitatea speciei nu depășește 0,1-0,5 perechi / 10 ha, aflându-se în descreștere. Status iucn3.1 LC.svg
[886]

Lesser Whitethroat (Sylvia curruca) (2).jpg

Sylvia borin (Boddaert, 1783)[887][888] Silvie de zăvoi Sylvia borin borin (Boddaert, 1783) Oaspete de vară, cuibărește Specie comună. Efectiv în continuă descreștere, densitatea speciei nu depășește 0,5-1,2 perechi / 10 ha. Status iucn3.1 LC.svg
[889]

Sylvia borin (Örebro County).jpg

Sylvia crassirostris Cretzschmar,1827[890] Silvie estică de grădină Sylvia crassirostris crassirostris Cretzschmar, 1830 Prezență incertă[3] Status iucn3.1 LC.svg
[891]

Eastern Orphean Warbler 03.jpg

Sylvia cantillans (Pallas, 1764)[892][893] Silvie roșcată ? Prezență dubioasă[3] Status iucn3.1 LC.svg
[894]

Subalpine warbler (F).jpg

Sylvia melanocephala (Gmelin, 1789)[895][896] Silvie mediteraneană Sylvia melanocephala melanocephala (J. F. Gmelin, 1789) Prezență dubioasă[3] Status iucn3.1 LC.svg
[897]

Sardinian Warbler.jpg

Familia Regulidae (aușel)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Passeriformes
Familia: Regulidae
Regulus regulus (Linnaeus, 1758)[898][899] Aușel cu cap galben Regulus regulus regulus (Linnaeus, 1758) Oaspete de iarnă Specie comună, formând în timpul iernii stoluri de până la 30 de indivizi. Status iucn3.1 LC.svg
[900]

Regulus regulus 60North cropped.jpg Mai multe imagini pe oiseaux.net

Regulus ignicapilla (Temminck, 1820), sin. Regulus ignicapillus (Temminck, 1820)[901][902] Aușel sprâncenat Regulus ignicapilla ignicapilla (Temminck, 1820) Accidentală[679][903][904] Specie foarte rară Status iucn3.1 LC.svg
[905]

Sommergoldhähnchen (Regulus ignicapilla).jpg Mai multe imagini pe oiseaux.net

Familia Paridae (pițigoi)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Passeriformes
Familia: Paridae
Parus major Linnaeus, 1758[906][907] Pițigoi mare Parus major major Linnaeus, 1758 Sedentară, cuibăritoare Specie comună, cu un efectiv numeros, estimat în pădurile seculare cu arbori găunoși la 12-15 perechi/ 10 ha. Status iucn3.1 LC.svg
[908]

Parus major Luc Viatour.jpg

Periparus ater (Linnaeus, 1758), sin. Parus ater Linnaeus, 1758[909][910] Pițigoi de brădet Periparus ater ater (Linnaeus, 1758) În pasaj de toamnă, o parte din păsări iernează Specie rară Status iucn3.1 LC.svg
[911]

Coal Tit 4a.jpg

Cyanistes caeruleus (Linnaeus, 1758), sin. Parus coeruleus Linnaeus, 1758, Parus caeruleus Linnaeus, 1758[912][913] Pițigoi albastru Cyanistes caeruleus caeruleus (Linnaeus, 1758) Sedentară, cuibăritoare. Specie comună cu un efectiv în păduri de 4-8 perechi /10 ha. Status iucn3.1 LC.svg
[914]

ParusCaeruleus.jpg

Poecile palustris (Linnaeus, 1758), sin. Parus palustris Linnaeus, 1758[915][916] Pițigoi sur Poecile palustris palustris (Linnaeus, 1758) Specie sedentară. Oaspete de iarnă Specie comună. Vara în pădurile din lunca Prutului densitatea speciei constituie circa 4-5 perechi la 10 ha. Iarna efectivul ei sporește datorită păsărilor ce vin în Moldova din regiunile nordice ale arealului. Status iucn3.1 LC.svg
[917]

Parus palustris02.jpg

Poecile montanus (Conrad von Baldenstein, 1827), sin. Parus montanus Conrad von Baldenstein, 1827[918][919] Pițigoi de munte Poecile montanus montanus (Conrad, 1827) (sin. Poecile atricapillus montanus)?, Poecile montanus borealis (Sélys-Longchamps, 1843)? Sedentară. Oaspete de iarnă. Specie rară Status iucn3.1 LC.svg
[920]

Poecile montanus kleinschmidti.jpg

Lophophanes cristatus (Linnaeus, 1758), sin. Parus cristatus Linnaeus, 1758[921][922] Pițigoi moțat Lophophanes cristatus cristatus (Linnaeus, 1758)? Lophophanes cristatus mitratus (C. L. Brehm, 1831)? Sedentară. Oaspete de iarnă. Specie rară Status iucn3.1 LC.svg
[923]

Lophophanes cristatus - 01.jpg

Poecile lugubris (Temminck, 1820), sin. Parus lugubris Temminck, 1820[924][925] Pițigoi de livadă Poecile lugubris lugubris (Temminck, 1820) Prezență dubioasă[3] Status iucn3.1 LC.svg
[926]

Poecile lugubris, Bulgaria 1.jpg

Familia Remizidae (boicuș)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Passeriformes
Familia: Remizidae
Remiz pendulinus (Linaeus, 1758)[927][928] Boicuș, Aușel, Pițigoi pungar, Pițigoi pungaș. Remiz pendulinus pendulinus (Linnaeus, 1758) Oaspete de vară, cuibărește, o parte din păsări iernează Specie rară, cu un număr redus de indivizi Status iucn3.1 LC.svg
[929]

Remiz pendulinus -Estonia -singing by partly built nest-8 cropped.jpg

Familia Sittidae (țiclean)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Passeriformes
Familia: Sittidae
Sitta europaea Linnaeus, 1758[930][931] Țiclean Sitta europaea caesia Wolf, 1810 (oaspete de iarnă), Sitta europaea homeyeri Seebohm, 1890 (cuibărește), Sitta europaea sordida Reichenow, 1907? Sedentară, cuibăritoare Specie comună, populație în ușor declin numeric Status iucn3.1 LC.svg
[932]

Eurasian Nuthatch.jpg

Sitta neumayer Michahelles, 1830[933] Țiclean de stâncă Sitta neumayer neumayer Michahelles, 1830 Prezență dubioasă[3] Status iucn3.1 LC.svg
[934]

Westernrocknuthatch Sitta neumayer.jpg

Familia Tichodromidae (fluturaș de stâncă)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Passeriformes
Familia: Tichodromidae
Tichodroma muraria (Linnaeus, 1766)[935][936] Fluturaș de stâncă Tichodroma muraria muraria (Linnaeus, 1766) Accidentală. Prezență dubioasă[3] Status iucn3.1 LC.svg
[937]

Tichodroma muraria02 cropped.jpg

Familia Certhiidae (cojoaică)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Passeriformes
Familia: Certhiidae
Certhia familiaris Linnaeus, 1758[938][939] Cojoaică de pădure Certhia familiaris familiaris Linnaeus, 1758 Sedentară, cuibăritoare Specie cu un efectiv redus. Populații în declin numeric Status iucn3.1 LC.svg
[940]

Certhia familiaris familiaris, Göteborg, Sweden 1.jpg

Certhia brachydactyla Brehm, 1820[941][942] Cojoaică cu degete scurte Certhia brachydactyla brachydactyla C. L. Brehm, 1820 Prezență dubioasă[3] Status iucn3.1 LC.svg
[943]

Short-toed Treecreeper (Certhia brachydactyla) (cropped version).jpg

Familia Prunellidae (brumăriță de pădure)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Passeriformes
Familia: Prunellidae
Prunella modularis (Linnaeus, 1758)[944][945] Brumăriță de pădure Prunella modularis modularis (Linnaeus, 1758) Oaspete de iarnă. În pasaj Specie rară, cu efectiv redus, efectivul ei nu depășește 4 perechi la 100 ha Status iucn3.1 LC.svg
[946]

Dunnock (5636073724).jpg

Familia Emberizidae (presură)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Passeriformes
Familia: Emberizidae
Emberiza citrinella Linnaeus, 1758[947][948] Presură galbenă Emberiza citrinella erythrogenys C. L. Brehm (sedentară), 1855, Emberiza citrinella citrinella Linnaeus, 1758 (oaspete de iarnă) Sedentară, cuibăritoare. Oaspete de iarnă Specie comună, frecvent întâlnită în cursul anului întreg, cu densitatea de circa 4-8 perechi / 10 ha. Efectiv în creștere Status iucn3.1 LC.svg
[949]

Emberiza citrinella 1 (Martin Mecnarowski).jpg

Emberiza cirlus Linnaeus, 1766[950][951] Presură bărboasă - Accidentală[679] Specie foarte rară Status iucn3.1 LC.svg
[952]

Cirl bunting cropped.jpg

Emberiza calandra Linnaeus, 1758, sin. Miliaria calandra Linnaeus, 1758[953][954] Presură sură Emberiza calandra calandra Linnaeus, 1758 Parțial sedentară, cuibăritoare, o parte din populația rămâne și iarna, iar alta migrează spre sud spre cartierele de iernat în sudul Europei, sud-estul Africii și peninsula Arabia. Efectiv scăzut și variabil aflat în descreștere, cu o densitatea de circa 0,5-4 ex. / 10 ha Status iucn3.1 LC.svg
[955]

Triguero, Miliaria calandria. (7136637133).jpg

Emberiza hortulana Linnaeus, 1758[956][957] Presură de grădină - Oaspete de vară, cuibărește Specie comună. Densitatea speciei în habitatele de câmpie din centrul și nordul republicii constituie circa 2-3 perechi /10 ha. Efectiv aflat în descreștere. Status iucn3.1 LC.svg
[958]

Strnádka záhradná (Emberiza hortulana).jpg

Emberiza schoeniclus (Linnaeus, 1758)[959][960] Presură de stuf Emberiza schoeniclus schoeniclus (Linnaeus, 1758) (oaspete de iarnă, în pasaj), Emberiza schoeniclus ukrainae (Zarudny, 1917) (oaspete de vară, cuibărește), Emberiza schoeniclus intermedia Degland, 1849 (oaspete de vară, cuibărește) Oaspete de vară, cuibărește. Oaspete de iarnă. În pasaj. Specie comună, destul de frecvent întâlnită. Densitatea în habitatele optime din luncile cursului inferior al Nistrului și Prutului ajunge la 8-12 ex. /10 ha. Efectiv în descreștere. Status iucn3.1 LC.svg
[961]

Emberiza schoeniclus M.jpg

Emberiza melanocephala Scopoli, 1769, sin. Granativora melanocephala (Scopoli, 1769)[962][963] Presură cu cap negru - Oaspete de vară, cuibărește[28] Specie foarte rară Status iucn3.1 LC.svg
[964]

28-090504-black-headed-bunting-at-first-layby edit.jpg

Emberiza pusilla Pallas, 1776[965][966] Presură mică - Accidentală Specie foarte rară Status iucn3.1 LC.svg
[967]

Emberiza pusilla (cropped).jpg

Emberiza aureola Pallas, 1773[968] Presură cu piept galben Emberiza aureola aureola Pallas, 1773 Accidentală Specie foarte rară Status iucn3.1 EN.svg
[969]

EmberizaAureolaF.jpg

Familia Calcariidae (pasărea omătului, presură de tundră)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Passeriformes
Familia: Calcariidae
Plectrophenax nivalis (Linnaeus, 1758)[970][971] Pasărea omătului Plectrophenax nivalis nivalis (Linnaeus, 1758) Oaspete de iarnă[904][972] Specie rară Status iucn3.1 LC.svg
[973]

Plectrophenax nivalis1.jpg

Calcarius lapponicus (Linnaeus, 1758)[974][975] Presură de tundră Calcarius lapponicus lapponicus (Linnaeus, 1758) Accidentală Specie foarte rară Status iucn3.1 LC.svg
[976]

Calcarius lapponicus (female) 1996-07-25.jpg

Familia Fringillidae (cinteză, mugurar, florinte, sticlete, cânepar, inăriță, scatiu, cănăraș, botgros, forfecuță)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Passeriformes
Familia: Fringillidae
Fringilla coelebs Linnaeus, 1758[977][978] Cinteză Fringilla coelebs coelebs Linnaeus, 1758 Parțial sedentară, parțial migratoare: femelele și tineretul, sunt obișnuit oaspeți de vară și migrează toamna spre ținuturile nord-estice ale Africii și spre sud-vestul Asiei; masculii, sunt în general sedentari, se întâlnesc mai frecvent și iarna. Specie numeroasă. Densitatea variază de la 8,8 până la 74 de perechi / km2. Populație constantă Status iucn3.1 LC.svg
[979]

Chaffinch (Fringilla coelebs).jpg

Fringilla montifringilla Linnaeus, 1758[980][981] Cinteză de iarnă - Oaspete de iarnă Specie comună, frecvent întâlnită în timpul iernii Status iucn3.1 LC.svg
[982]

Brambling - Hungary S4E0169 (22418846563).jpg

Pyrrhula pyrrhula (Linnaeus, 1758)[983][984] Mugurar, Botroș Pyrrhula pyrrhula pyrrhula (Linnaeus, 1758) Oaspete de iarnă Specie comună, frecvent întâlnită în timpul iernii Status iucn3.1 LC.svg
[985]

Pyrrhula Pyrrhula Kittila 20120305.JPG

Chloris chloris (Linnaeus, 1758), sin. Carduelis chloris (Linnaeus, 1758)[986][987] Florinte Chloris chloris chloris (Linnaeus, 1758), Chloris chloris muehlei Parrot, 1905 Parțial sedentară, parțial migratoare (oaspete de vară), cuibărește. Specie comună, populație constantă. Status iucn3.1 LC.svg
[988]

Carduelis chloris (male) 2013-04-02 CZ 01.JPG

Carduelis carduelis (Linnaeus, 1758)[989][990] Sticlete Carduelis carduelis carduelis (Linnaeus, 1758) Sedentară, cuibăritoare Specie comună Status iucn3.1 LC.svg
[991]

Carduelis carduelis -Quinton, Birmingham, England-8.jpg

Linaria cannabina (Linnaeus, 1758), sin. Carduelis cannabina (Linnaeus, 1758), Acanthis cannabina (Linnaeus, 1758)[992][993] Cânepar Linaria cannabina cannabina (Linnaeus, 1758) Sedentară, cuibăritoare Specie comună. Populație constantă Status iucn3.1 LC.svg
[994]

Carduelis cannabina 1 (Martin Mecnarowski).jpg

Acanthis flammea (Linnaeus, 1758), sin. Carduelis flammea (Linnaeus, 1758)[995][996] Inăriță Acanthis flammea flammea (Linnaeus, 1758) Oaspete de iarnă Specie rară, întâlnită în timpul iernii Status iucn3.1 LC.svg
[997]

Acanthis flammea, Kotka, Finland 3.jpg

Spinus spinus (Linnaeus, 1758), sin. Carduelis spinus (Linnaeus, 1758)[998][999] Scatiu - Oaspete de iarnă Specie comună, frecvent întâlnită iarna. Status iucn3.1 LC.svg
[1.000]

Carduelis spinus male.jpg

Serinus serinus (Linnaeus, 1766), sin. Serinus canaria serinus (Linnaeus, 1766)[1.001][1.002] Cănăraș - Oaspete de vară, cuibărește Specie rară, critic periclitată, inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Status iucn3.1 LC.svg
[1.003]

Girlitz Serinus serinus.jpg

Carpodacus erythrinus (Pallas, 1770), sin. Erythrina erythrina Pallas, 1770[1.004][1.005] Mugurar roșu Carpodacus erythrinus erythrinus (Pallas, 1770) Accidentală. cuibăritoare?[904] Specie foarte rară Status iucn3.1 LC.svg
[1.006]

Dziwonia(Carpodacus erythrinus)cropped.jpg

Coccothraustes coccothraustes (Linnaeus, 1758)[1.007][1.008] Botgros Coccothraustes coccothraustes coccothraustes (Linnaeus, 1758), Coccothraustes coccothraustes nigricans Buturlin, 1908? Sedentară Specie comună în păduri, livezi, parcuri. Populație constantă. Status iucn3.1 LC.svg
[1.009]

Coccothraustes coccothraustes 1 (Marek Szczepanek).jpg

Loxia curvirostra Linnaeus, 1758[1.010][1.011] Forfecuță Loxia curvirostra curvirostra Linnaeus, 1758 Accidentală[681][903][904][972] Specie rară Status iucn3.1 LC.svg
[1.012]

Loxia curvirostra NRM2.jpg

Familia Passeridae (vrabie)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Passeriformes
Familia: Passeridae
Passer domesticus (Linnaeus, 1758)[1.013][1.014] Vrabie de casă Passer domesticus domesticus (Linnaeus, 1758) Sedentară Specie numeroasă în așezările umane cu un efectiv de zeci de mii de păsări. Status iucn3.1 LC.svg
[1.015]

House sparrowII.jpg

Passer montanus (Linnaeus, 1758)[1.016][1.017] Vrabie de câmp Passer montanus montanus (Linnaeus, 1758) Sedentară Specie numeroasă, uneori depășește efectivul vrabiei de casă. Efectiv în creștere. Populație constantă Status iucn3.1 LC.svg
[1.018]

Tree Sparrow August 2007 Osaka Japan.jpg

Passer hispaniolensis (Temminck, 1820)[1.019][1.020] Vrabie negricioasă, Vrabie spaniolă. Passer hispaniolensis hispaniolensis (Temminck, 1820) Oaspete de vară, cuibărește[28] Specie rară Status iucn3.1 LC.svg
[1.021]

Passer hispaniolensis -Canary Islands, Spain -female-8.jpg

Carpospiza brachydactyla (Bonaparte, 1850)[1.022] Vrabie de stâncă caucasiană - Prezență dubioasă[3] Status iucn3.1 LC.svg
[1.023]

Carpospiza brachydactyla.jpg

Familia Sturnidae (graur, lăcustar)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Passeriformes
Familia: Sturnidae
Sturnus vulgaris Linnaeus, 1758[1.024][1.025] Graur Sturnus vulgaris vulgaris Linnaeus, 1758 (rară); Sturnus vulgaris purpurascens Gould, 1868 (numeroasă) Oaspete de vară, rar sedentară; cuibărește Specie numeroasă în păduri și în așezări umane, cu o densitatea de 15 perechi / 100 ha. Status iucn3.1 LC.svg
[1.026]

European Startling (Sturnus vulgaris) RWD.jpg

Pastor roseus (Linnaeus, 1758), sin. Sturnus roseus (Linnaeus, 1758)[1.027][1.028] Lăcustar - Oaspete de vară, cuibărește Specie rară Status iucn3.1 LC.svg
[1.029]

Pastor roseus by Koshy Koshy.jpg

Familia Oriolidae (grangur)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Passeriformes
Familia: Oriolidae
Oriolus oriolus (Linnaeus, 1758)[1.030][1.031] Grangur - Oaspete de vară, cuibărește. Specie comună în pădurile de luncă, în parcuri. Populație constantă. Status iucn3.1 LC.svg
[1.032]

Oriole 2.jpg

Familia Corvidae (gaiță, coțofană, stăncuță, cioară, corb, alunar)[modificare | modificare sursă]

Denumirea științifică latină Denumirea română Subspecii
[6][7]
Categorie fenologică
[6][7][19]
Populația estimată din Republica Moldova[6][7][19] Statul IUCN, Imaginea
Ordinul: Passeriformes
Familia: Corvidae
Garrulus glandarius (Linnaeus, 1758)[1.033][1.034] Gaiță Garrulus glandarius glandarius (Linnaeus, 1758) Sedentară, cuibăritoare Specie comună. Populație în creștere Status iucn3.1 LC.svg
[1.035]

Garrulus glandarius -Eurasian Jay on lawn.jpg

Pica pica (Linnaeus, 1758)[1.036][1.037] Coțofană Pica pica fennorum Lönnberg, 1927 Sedentară, cuibăritoare Specie comună. Populație în creștere Status iucn3.1 LC.svg
[1.038]

Sroka Pica Pica II.jpg

Corvus monedula Linnaeus, 1758[1.039][1.040] Stăncuță Corvus monedula monedula Linnaeus, 1758 Sedentară, cuibăritoare Specie comună. Efectiv redus în ultimele decenii Status iucn3.1 LC.svg
[1.041]

Corvus monedula -Bushy Park, Richmond upon Thames, London-8.jpg

Corvus frugilegus Linnaeus, 1758[1.042][1.043] Cioară de semănătură Corvus frugilegus frugilegus Linnaeus, 1758 Sedentară, cuibăritoare Specie comună. Efectiv în creștere în ultimele decenii Status iucn3.1 LC.svg
[1.044]

Corvus frugilegus -Cookridge, Leeds, England-8 (1).jpg

Corvus corax Linnaeus, 1758[1.045][1.046] Corb Corvus corax corax Linnaeus, 1758 Sedentară, cuibăritoare Specie comună. Efectiv de câteva mii de păsări. Populație în creștere Status iucn3.1 LC.svg
[1.047]

Corvus corax ad berlin 090516.jpg

Corvus cornix (Linnaeus, 1758)[1.048][1.049][1.050] Cioară grivă Corvus cornix cornix Linnaeus, 1758. Unii autori consideră că cioara grivă este o subspecie (Corvus corone cornix Linnaeus, 1758) a speciei Corvus corone. Sedentară, cuibăritoare Specie numeroasă. Este o pasăre frecvent întâlnită atât în landșaftul agrar, cât și în localități. Status iucn3.1 LC.svg
[1.051]

Corvus cornix -Egypt-8.jpg

Corvus corone Linnaeus, 1758[1.052] Cioară neagră ? Prezență incertă[3] Status iucn3.1 LC.svg
[1.053]

Corvus corone Rabenkrähe 1.jpg

Nucifraga caryocatactes (Linnaeus, 1758)[1.054][1.055] Alunar Nucifraga caryocatactes caryocatactes (Linnaeus, 1758) Accidentală[681][903][729] Specie foarte rară Status iucn3.1 LC.svg
[1.056]

Orzechówka, orzechówka zwyczajna (Nucifraga caryocatactes).jpg

Lista păsărilor după denumirea română[modificare | modificare sursă]

Lista conține numai speciile cu prezență certă.