Balatina, Glodeni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Balatina
—  Comună  —
Balatina0284.jpg
Stemă
Stemă
Balatina se află în Moldova
{{{alt}}}
Balatina
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 47°41′33″N 27°20′34″E / 47.6925°N 27.3427777778°E / 47.6925; 27.342777777847°41′33″N 27°20′34″E / 47.6925°N 27.3427777778°E / 47.6925; 27.3427777778

Țară  Republica Moldova
Raion Glodeni

Localități componente Tomeștii Noi, Tomeștii Vechi, Lipovăț și Clococenii Vechi

Guvernare
 - Primar Iatuc Dumitru (PL,02011)

Populație (2004)
 - Total 6.420 locuitori

Fus orar EET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)

Poziția localității Balatina
Primăria Balatina

Balatina este o comună în raionul Glodeni din Republica Moldova, situată în nord-vestul țării, pe malul rîului Prut, la cca 60 km vest de orașul Bălți. Are cca 6420 de locuitori (2004) dintre care cca 4740 locuesc în reședința de comună și 1680 în satele Tomeștii Noi, Tomeștii Vechi, Lipovăț și Clococenii Vechi (ca suprafata este cea mai mare comună din raionul Glodeni). Satul este situat în Valea Prutului pe râulețul Tîganca, la gura văii Camenca, la 25 km de orașul Glodeni, la 60 km de stația calea ferată Bălți și la 161 km de Chișinău. Localitatea se învecinează la nord cu satul Cobani, la sud cu satul Cuhnești și la est cu satul Cajba. Denumirea satului se presupune că provine de la slovonescul boloto (glod, mlaștină, baltă).

Monument sovietic în fața primăriei Balatina

La 19 iunie 2009 se împlinesc 580 de ani de la atestarea documentară a localității Balatina, ce încheagă frumoase tradiții și obiceiuri pe această vatră de dor și istorie.

Rezervația științifică Pădurea Domnească cea mai mare rezervație științifică din Moldova, în baza ocolului silvic Balatina o colonie de egrete (bâtlani) cuibăresc nu în stufării și tufișuri de rogoz, ci pe stejari, ocupînd o suprafață de citeva hectare. Localnicii numesc acest loc „Țara Bâtlanilor”, un adevărat paradis pentru aceste păsări, inclus în Cartea Roșie.

Istorie[modificare | modificare sursă]

Primii oameni s-au așezat cu traiul aici cu peste 14000 ani în urmă. Prima așezar sedentară datează din perioada romană. Casele erau construite din men uns cu lut, locuitorii cultivau pământul, creșteau vite, practicau diferite meșteșuguri. Satul a fost părăsit după invazia hunilor în 376 e.n. În secolele VIII-X e.n. a extistat un sătuc. Pe moșia satului s-au păstrat 4 movile funerare ale triburilor nomade.[1]

Educație[modificare | modificare sursă]

Școala din satul Balatina a fost înființată în anul 1869 din inițiativa sătenilor. Ea a fost numită școala parohială și se afla într-o casă particulară. Școala era compusă din 2 clase primare, unde studiau 22 băieți. Primul director a fost I. Malinovschii.

În 1922 în sat a fost înființată școala de meserii, între 1943 – 1944 funcționa aparte: de băieți și de fete condusă de directorul Florea Artemid. În luna mai 1944 în sat sa deschis școala de 7 ani. Din 1946 devine școala medie. În 1969 i s-a conferit numele lui Serghei Lazo. Statutul de liceu a fost primit în anul 1996.

Dinastii de profesori ce au activat și activează în liceu sunt:

  • Scobioală Pavel și Silvia;
  • Ciuriumov Vladimir și Eugenia;
  • Dușmăneanu Pavel și Alexandra;
  • Mihalaș Fiodor și Valentina;
  • Cucu Constantin și Mila;
  • Calistru Valeriu și Maria;
  • Ojog Boris și Zinaida;
  • Celpan Vladimir și Elena;
  • Jdovan Ion și Nina;
  • Sterpu Anatol și Maria;
  • Antoniuc Mihail și Lucia;
  • Gorodinschi Iurii și Lilia;
  • Gurămultă Ghenadie și Tatiana;
  • Cecoi Eugen și Elena;
  • Cechina Marcel su Elena;

Directori ai școlii din Balatina

  • I. Malinovschi 1869 – 1875
  • Florea Artamid 1907 – 1944
  • V. Vorobiei 1950 – 1952
  • Sor Marc 1952 – 1963
  • Danilov Vladimir 1963 – 1969
  • Șevciuc Vitalie 1969 – 1973
  • G. Baghic 1973 – 1980
  • C. Cucu 1980 – 1985
  • Antoniuc M. 1985 – 1988
  • Dușmăneanu P. 1988-1995
  • Celpan V. 1995-2002
  • Durughian C. 2002-2015
  • Cechina E. 2015-prezent

Personalități[modificare | modificare sursă]

  • Anatol Stati - om de afaceri președinte al "ASCOM-GROUP" cel mai bogat moldovean 500 mln $, afaceri cu petrol;
  • Vasile Grosu - La 2 septembrie 1994, colonelul a fost avansat de către președintele Mircea Snegur la gradul militar de general de brigadă. Din 9 aprilie 1992 –iulie 1997 a deținut funcția de șef al Direcție artilerie a Forțelor Armate ale Republicii Moldova.07.1997-02.2004 prim locțiitor al șefului Marelui Stat Major-comandant al Armatei Naționale(interimar șef 12.1997-07.1998). 03.2004-șef catedră pregătire a cadrelor în rezervă Institutul Militar al FA ale RM(prin cumul-șef secție studii a catedrei militare UTM).Din septembrie 2005 - șeful catedrei militare a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” or. Chișinău. Cavaler al ordinului "Ștefan cel Mare"; ordinului "Znac Pociota",medaliei "Meritul militar" și alte 15.

Nistor Dîrzu – președintele Cooperativei Agricole de Producție „La Fontan”. La 22.11.2007 pentru muncă îndelungată și prodigioasă în complexul agroindustrial, merite în sporirea eficienței producție agricole și contribuție la dezvoltarea infrastructurii social-economice a fost conferit Ordinul „Gloria Muncii”.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Hâncu, Ion. Vetre strămoșești din Republica Moldova. Material arheologic informativ-didactic. -Chi.: Editura Știința, 2003. - 508 p. ISBN 9975-67-297-3

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Balatina, Glodeni