Făget
| Făget | |||
| Facsád Fatschet | |||
| — oraș — | |||
 | |||
| |||
  Făget Făget (România) | |||
| Coordonate: 45°51′0″N 22°10′48″E / 45.85000°N 22.18000°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Județ |  Timiș | ||
| Atestare documentară | 1548 | ||
| Reședință | Făget[*] | ||
| Componență | |||
| Guvernare | |||
| - Primar | Marcel Avram[*][1][2] (PNL, ) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 150,87 km² | ||
| Altitudine | 145 m.d.m. | ||
| Populație (2021) | |||
| - Total | 6.595 locuitori | ||
| - Densitate | 44,81 loc./km² | ||
| Fus orar | EET (+2) | ||
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) | ||
| Cod poștal | 305300 | ||
| Localități înfrățite | |||
| - Szekszárd | Ungaria | ||
| - Comunitatea Comunelor din Mirebellois[*] | Franța | ||
| - Cervinara | Italia | ||
| - Bellevue-la-Montagne | Franța | ||
| Prezență online | |||
site web oficial  | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Făget (în maghiară Facsád, în germană Fatschet) este un oraș în județul Timiș, Banat, România, format din localitatea componentă Făget (reședința), și din satele Bătești, Begheiu Mic, Bichigi, Brănești, Bunea Mare, Bunea Mică, Colonia Mică, Jupânești, Povârgina și Temerești. Are o populație de 6.761 locuitori (2011).
Geografie[modificare | modificare sursă]
Orașul Făget este situat în vestul României, în zona de contact a Câmpiei Lugojului cu Dealurile Lugojului, pe cursul superior al râului Bega. În cadrul județului Timiș se află în partea de est, la o distanță de 98 km de Timișoara și 33 km de municipiul Lugoj, de care se leagă prin drumul național DN68A. Același drum spre est pune orașul în legătură cu municipiul Deva, aflat la o distanță de 68 km. Orașul este străbătut și de calea ferată Lugoj-Ilia.
Istorie[modificare | modificare sursă]
Cetatea Medievală a Făgetului este atestată documentar pentru prima dată în 1548, ca proprietate a lui Iacob Bekes și purtând numele Fagyath. Avea rol de târg și aici exista o cetate puternică.
Între 1594-1602 a fost proprietatea Banului de Lugoj. În 1602 a fost asediată și distrusă de turci, după care a căzut în ruină. A constituit timp de 150 de ani obiectul unor aprige confruntări între români, turci și austrieci, lucru confirmat și de către săpăturile arheologice.
Paralel cu cetatea militară a evoluat și așezarea civilă, devenind într-o perioadă relativ scurtă de timp, cea mai importantă localitate din zonă. Cetatea a fost demolată de către turci în 1699. Imediat după ce Banatul a fost cucerit de austrieci, la 1717, Făgetul mai avea doar 20 de case, dar era centrul unui district cu 42 de comune. După acest moment de decădere, localitatea începe să crească din nou și la 1787 primește dreptul de a ține opt târguri pe an.
În secolele XVII-XVIII se începe colonizarea cu muncitori de alte naționalități, care să muncească la exploatările de pădure, însă impactul este mic și Făgetul se păstrează un centru al românismului într-o perioadă în care vestul Banatului era intens colonizat. În 1900 se începe așezarea primelor familii de coloniști maghiari, la Colonia Mică.
La data de 5 iulie 1994 comuna a fost declarată oraș, având în subordine 10 sate.
Stema orașului[modificare | modificare sursă]
Stema oficială a orașului Făget a fost adoptată de Guvern prin Hotărârea nr. 792/1999.[3]
Aceasta se compune dintr-un scut tăiat în două. În prima parte, pe fond albastru, trei frunze, două de fag, interpuse de una de castan, toate de aur. În partea a doua, pe fond roșu, o troiță de argint însoțită de trei brâuri ondulate, din același metal. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, formată din trei turnuri crenelate.
Semnificația elementelor caracterizante
- frunza de fag, arborele cel mai frecvent întâlnit în zonă, constituie arme vorbitoare, făcând aluzie la denumirea așezării;
- frunza de castan evocă, de asemenea, flora locală, în oraș existând "Aleea castanilor";
- brâurile ondulate vorbesc despre apa care scaldă teritoriul așezării, favorizându-i dezvoltarea - Bega;
- troița simbolizează credința ortodoxă, păstrată de localnici secole de-a rândul, în ciuda tuturor vicisitudinilor vremurilor.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a orașului Făget
Români (86,49%)
Maghiari (2,23%)
Ucraineni (1,59%)
Romi (1,05%)
Alte etnii (0,47%)
Necunoscută (8,17%)
Componența confesională a orașului Făget
Ortodocși (63,34%)
Penticostali (19,68%)
Romano-catolici (2,62%)
Baptiști (2,03%)
Adventiști (2,02%)
Alte religii (1,5%)
Necunoscută (8,81%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Făget se ridică la 6.595 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 6.761 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (86,49%), cu minorități de maghiari (2,23%), ucraineni (1,59%) și romi (1,05%), iar pentru 8,17% nu se cunoaște apartenența etnică.[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (63,34%), cu minorități de penticostali (19,68%), romano-catolici (2,62%), baptiști (2,03%) și adventiști (2,02%), iar pentru 8,81% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]
Evoluție demografică[modificare | modificare sursă]
| Recensământul[7] | Structura etnică | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Populația | Români | Germani | Maghiari | Romi | Sârbi | Alte etnii | |
| 1880 | 6.516 | 5.576 | 401 | 482 | - | 24 | 33 | |
| 1900 | 7.642 | 6.217 | 468 | 900 | - | 10 | 47 | |
| 1930 | 8.024 | 6.290 | 265 | 1.343 | 32 | 2 | 92 (69 evrei) | |
| 1977 | 7.868 | 7.011 | 104 | 529 | 65 | 5 | 154 (138 ucrainieni) | |
| 1992 | 7.722 | 6.888 | 113 | 437 | 81 | 2 | 201 (186 ucrainieni) | |
| 2002 | 7.201 | 6.604 | 61 | 312 | 14 | 2 | 208 | |
Obiective turistice[modificare | modificare sursă]
- Cetatea medievală- sit arheologic aflat pe teritoriul orașului
- Cazinoul „Cassina”- monument istoric
Cultura[modificare | modificare sursă]
Instituții culturale
- Casa de Cultură Făget[8]
- Muzeul de Istorie și Etnografie Făget
- Cămine culturale: Begheiu Mic, Bătești, Bichigi, Brănești, Bunea Mare, Jupânești, Povârgina și Temerești
- Casa memorială „Traian Iancu“ Făget
- Muzeul „Traian Vuia“ Făget
- Galeria de artă contemporană Făget
- Biblioteca Făget
Biserici, mănăstiri și lăcașe de cult
- Biserici ortodoxe: Făget (două: 1889, alta în construcție), Bichigi (sec.XVII, demolată, în locul ei s-a zidit alta, la anul 1927), Povârgina (două, cea de lemn din anul 1784), Bătești (1700), Brănești (1853), Jupânești, Bunea Mare (cea veche, a doua jumătate a secolului al XIX-lea, cea nouă la anul 1979), Begheiu Mic (1805) și Temerești (1803)
- Biserica romano-catolică Făget (1849)
- Biserica reformată Făget (1998)
- Biserici baptiste: Făget, Jupânești și Bichigi
- Biserici penticostale: Făget, Bătești, Bichigi, Povârgina, Bunea Mare, Begheiu Mic și Temerești
- Biserici adventiste de ziua a șaptea: Făget (două)
Monumente[modificare | modificare sursă]
- Cruce comemorativă ridicată în memoria eroilor căzuți în Primul Război Mondial: Făget, Bătești și Begheiu Mic
- Cruce comemorativă ridicată în memoria eroilor căzuți în Al Doilea Război Mondial: Făget, Begheiu Mic
- Troița în cimitirul ortodox în memoria martirilor căzuți pe câmpul de luptă - în localitatea Făget
Alte manifestări cultural - religioase
- Ruga în localitățile: Făget și Brănești (15 august - Sf. Maria Mare); Temerești (29 iunie - Sf. Petru și Pavel); Bătești (14 iunie); Jupânești (29 august - Tăierea Capului Sf. Prooroc Ioan Botezătorul); Povârgina (20 iulie - Sf. Ilie); Bichigi și Begheiu Mic (8 septembrie - Sf. Maria Mică) și Bunea Mare (9 noiembrie)
- Zilele orașului Făget (15-17 august)
- Sărbătoarea olarilor din Jupânești (29 august)
Învățământ[modificare | modificare sursă]
Instituții școlare
- Liceul „Traian Vuia“ Făget
- Școli cu clasele I-VIII: Făget și Brănești
- Școli cu clasele I-IV: Făget, Bătești, Bichigi, Bunea Mare, Colonia Mică și Jupânești
- Grădinițe cu program normal: Făget, Bătești, Begheiu Mic, Bichigi, Bunea Mare, Brănești, Colonia Mică, Jupânești și Temerești
- Grădinița cu program prelungit Făget
Sănătate[modificare | modificare sursă]
Instituții sanitare
- Spitalul Făget
- Cabinete medicale: Făget (patru)
- Farmacii: Făget (trei)
- Cabinete sanitar-veterinare: Făget (două)
- Farmacii sanitar-veterinare: Făget (două)
Economie[modificare | modificare sursă]
Sectorul economic de producție este reprezentat de firme ce activează în domeniul prelucrării pielii în încălțăminte și obiecte de marochinărie, exploatarea și prelucrarea materialului lemnos de diferite esențe, de la cherestea până la mobilă, o secție de exploatare și prelucrare a nisipurilor cuarțoase și firme cu domeniu de activitate în industria alimentară de prelucrare a laptelui și produselor de patiserie.
În satul aparținător Jupânești există o tradiție în olărit, tot mai scăzută ca activitate economică, dar cu un potențial ridicat.
Agrement și sport[modificare | modificare sursă]
- Săli de sport: Făget (două)
- Ștrandul Făget
- Stadionul Făget
Politică[modificare | modificare sursă]
Orașul Făget este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Marcel Avram[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[9]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 8 | |||||||||
| Partidul Social Democrat | 6 | |||||||||
| Partidul Mișcarea Populară | 1 | |||||||||
2016: Consiliul Local al orașului Făget este compus din 15 consilieri, împărțiți astfel:
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 8 | |||||||||
| Partidul Social Democrat | 5 | |||||||||
| Partidul Alianța Liberalilor și Democraților | 2 | |||||||||
2012: Consiliul Local al orașului Făget este compus din 15 consilieri, împărțiți astfel:
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 6 | |||||||||||
| Partidul Democrat Liberal | 6 | |||||||||||
| Partidul Național Liberal | 2 | |||||||||||
| Partidul Poporului - Dan Diaconescu | 1 | |||||||||||
2008: Consiliul Local al orașului Făget era compus din 15 consilieri, împărțiți astfel:
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 7 | |||||||||||
| Partidul Democrat Liberal | 6 | |||||||||||
| Partidul Național Liberal | 2 | |||||||||||
Pesonalități născute aici[modificare | modificare sursă]
- Marius Martinescu (1951 - 2018), politician, primar al Lugojului.
Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]
Orașul Făget este înfrățit cu următoarele localități:
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Galerie[modificare | modificare sursă]
-
Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” din Bătești -
Cazinoul Cassina -
Biserica de lemn din Povergina -
Cetatea medievală -
Cetatea medievală - față -
Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” din Jupânești
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ „https://lege5.ro/Gratuit/giztamzy/hotararea-nr-792-1999-privind-aprobarea-stemelor-unor-orase”. Legătură externa în
|title=(ajutor) - ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă și naționalitate, jud. Timiș 1880 - 1992 (include localitățile componente administrativ)
- ^ „http://www.tion.ro/faget/casa-de-cultura-faget-imbraca-haina-noua/970589”. Arhivat din original la . Accesat în . Legătură externa în
|title=(ajutor) - ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Dumitru Tomoni, Făget. Monografie istorică, Editura Dacia Europa Nova, 1999, ISBN 973-9396-57-7
- Dumitru Tomoni, Ghidul Făgetului, Timișoara, Editura Eurostampa, 2011, ISBN 978-606-569-277-0
- Dumitru Tomoni, Ion Căliman, Monografia Făgetului, Timișoara, Editura Eurostampa, 2017, ISBN 978-606-32-0394-7
- Dumitru Tomoni, Gabriela Vidoni, Țara Făgetului. Istorie, Spiritualitate, Turism, Timișoara, Editura Eurostampa, 2022, ISBN 978-606-32-1277-2
Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]
- Învățământul făgețean: 1769-1998, Ioan Cipu, Editura Dacia Europa Nova, 1998
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Situl orașului
- Primăria Făget
- hu Ruinele cetății[nefuncțională]
- ro Anuarul Socec al României Mari, 1924-1925 - de la Biblioteca Congresului S.U.A.