Sari la conținut

Discuție Utilizator:Strainu/Arhiva 25

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
Adăugare subiect
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ultimul comentariu: acum 8 ani de Lydia Pintscher (WMDE) în subiectul Wikidata weekly summary #216


30 mai 2016 19:19 (EEST)

Wikidata weekly summary #211

[modificare sursă]

Discuție:Dan Zamfirache

[modificare sursă]

Ați șters astăzi pagina Dan Zamfirache la cererea mea, lucru pentru care vă mulțumesc, dar ați șters și Discuție:Dan Zamfirache. Politica oficială Wikipedia:Ștergere prevede (în secțiunea Rezumatul politicii) că „În cazul ștergerii unei pagini (din orice spațiu de nume) se șterge și pagina de discuție aferentă, cu excepția cazului în care aceasta conține vreunul din următoarele formate de întreținere: {{Bpv}}, {{constatare}}, {{Imagine liberă în viitor}}, {{IstoricArticol}}, {{Păstrat}}, {{Recuperat}}” (această regulă a fost introdusă chiar de dvs., în urma discuțiilor purtate). Vă solicit restaurarea paginii respective de discuție, deoarece constatarea pe care am pus-o acolo va servi în cazul rescrierii articolului respectiv. Mulțumesc, --Bătrânul (discuție) 31 mai 2016 13:03 (EEST)Răspunde

Posibile dubluri

[modificare sursă]

Ruinele bisericii „Sfântul Procopie-Milișăuți” e diferit de Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți sau se referă la același lucru? --Haptokar (discuție) 4 iunie 2016 05:38 (EEST)Răspunde

Catedrala Sfântul Alexandru din Alexandria și Catedrala Episcopală din Alexandria. --Haptokar (discuție) 4 iunie 2016 05:41 (EEST)Răspunde
Teoretic e alt cod, practic n-are sens să avem 2 articole la Sf. Procopie. Felicitări pentru vigilență, sunteți salvator!--Strainu (دسستي‎4 iunie 2016 09:35 (EEST)Răspunde

Biserica romano-catolică Sfânta Ecaterina din Timișoara și Biserica Sfânta Ecaterina din Timișoara. --Haptokar (discuție) 4 iunie 2016 17:23 (EEST)Răspunde

Fotografii de salvat

[modificare sursă]

Bună dimineața. Știu că vă dau iarăși ceva de lucru, dar v-aș ruga să vă uitați la fotografiile din Lista obiectivelor din Iași și să le transferați aici pentru că unele sunt în pericol să dispară de pe Commons. Printre ele se află două busturi monument istoric din Parcul Copou care au fost distruse în 2013. Presupun că acele căsuțe goale din acea listă conțineau deja fotografii care au fost deja șterse, deci nu știu dacă se mai pot recupera. Vă mulțumesc. --Haptokar (discuție) 4 iunie 2016 06:02 (EEST)Răspunde

În primul rând mă uit la ce mai există, apoi la ce s-a șters.--Strainu (دسستي‎4 iunie 2016 09:40 (EEST)Răspunde
Vă mulțumesc încă o dată. --Haptokar (discuție) 4 iunie 2016 13:02 (EEST)Răspunde

Wikidata weekly summary #212

[modificare sursă]

6 iunie 2016 23:51 (EEST)

Răspuns

[modificare sursă]
Bună ziua, Strainu. Aveți mesaje noi în pagina de discuție a lui Andrei Stroe. 9 iunie 2016 16:50 (EEST)Răspunde
Puteți șterge această notificare oricând doriți îndepărtând formatul {{Mesaj}}.

Julius Popper

[modificare sursă]

Vă salut, propunerea de reconsiderare este a colegului Romanichthys Valsanicola și, deoarece introducerea unui articol pe pg. de vot este extrem de laborioasă am dat o mână de ajutor - poate veți putea dv. să simplificați procedura? Articolul în sine, care merită să redevină AC - după umila mea parere - a tombat deoarece avea doar 4 surse, acuma are 46. O zi bună, Alex F. (discuție) 10 iunie 2016 13:00 (EEST)Răspunde

This Month in GLAM: May 2016

[modificare sursă]




Headlines
Read this edition in fullSingle-page

To assist with preparing the newsletter, please visit the newsroom. Past editions may be viewed here.

Modul:Location map

[modificare sursă]

Salut. Poți să te uiți la Campionatul_European_de_Fotbal_2016#Stadioane să vezi eroarea respectivă? Dacă îți dai seama de unde apare că eu nu reușesc.--MSClaudiu (discuție) 13 iunie 2016 17:08 (EEST)Răspunde

Wikidata weekly summary #213

[modificare sursă]

13 iunie 2016 21:41 (EEST)

Drughin

[modificare sursă]

Argumentati, va rog, fascismul lui Dughin, sau face'i afirmații defăimătoare și gratuite? Veți răspunde pentru toate acestea! Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Iona teascovin (discuție • contribuții).

Nu știu despre ce vorbiți.--Strainu (دسستي‎14 iunie 2016 14:50 (EEST)Răspunde
Mi-am amintit. Nu am ce să argumentez, articolul are surse, iar dumneavoastră ați șters conținutul deși era referențiat. Wikipedia dorește să scrie articole neutre, de aceea vă rog să discutați în pagina de discuții a articolului înainte de a șterge afirmații cu surse.--Strainu (دسستي‎14 iunie 2016 14:54 (EEST)Răspunde

Ziua fara datorii se incadra la G11

[modificare sursă]

Buna, Ai sters Pagina Ziua fara datorii pe motiv G11, dar acolo scrie clar "Note: Un articol despre o companie sau despre un produs scris în principal dintr-un punct de vedere neutru nu intră sub incidența acestui criteriu. " Nu sustinea un punct de vedere, ci prezenta o sarbatoare, asa cum sunt si alte sarbatori prezentate deja pe Wikipedia, asa cum sunt prezentate ziare, Exemplu: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ziua_Interna%C8%9Bional%C4%83_a_c%C4%83r%C8%9Bii_%C8%99i_a_drepturilor_de_autor Sunt o multime de publicatii romanesti care sunt prezentate aici fara a fi fost marcate ca reclama: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ziua_de_Constan%C8%9Ba https://ro.wikipedia.org/wiki/Bun%C4%83_Ziua_Ia%C8%99i Si ele nu au o descriere calitativa... Companii: https://ro.wikipedia.org/wiki/Pasmatex Rog re-evaluarea paginii Ziua fara Datorii. Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Socialmedia2016 (discuție • contribuții).

Neutru, zău? Ia să vedem:
  • „grupul KRUK”/„companiile Grupului KRUK” apare de vreo 20 de ori într-un articol de 7 paragrafe.
  • „Ziua fara Datorii este un moment semnificativ” - de ce și pentru cine?
  • „Este sarbatorita [...] in tarile unde Grupul desfasoara operatiuni” - deci în rest nu ai voie să o sărbătorești?
  • „Ziua fara Datorii s-a sarbatorit si in Romania, odata cu prima campanie de comunicare implementata de compania KRUK” - dovadă clară că e vorba de autopromovare
Articolul are și multe alte probleme: folosește ca sursă Wikipedia, notabilitatea subiectului nu e dovedită, nu v-ați făcut publice afilierile cu compania KRUK și tot așa. Puteți cere recuperarea paginii la Wikipedia:Pagini de recuperat, dar șansele dumneavoastră tind spre 0 și vor rămâne așa atâta timp cât vă veți încăpățâna să faceți copy-paste din materiale de promovare ale clienților dvs.--Strainu (دسستي‎15 iunie 2016 12:51 (EEST)Răspunde
În final vă invit să citiți descrierea acestei modificări, ca să înțelegeți cum și de ce au fost păstrate unele din paginile la care faceți referire.--Strainu (دسستي‎15 iunie 2016 12:57 (EEST)Răspunde

Am imbunatatit acest lucru - initial erau 7 mentiuni, acum sunt 2, dar tot a fost stearsa pagina, fara drept de imbunatatire (asa cum este procedura la Wikipedia in engleza, unde ti se spune ce anume trebuie imbunatatit si ti se da un anumit interval de timp ca s-o faci; daca nu o faci, de-abia atunci se sterge. 3. Din surse/citate reiese ca Ziua fara Datorii este sarbatorita si in tari in care Grupul KRUK nu exista - de ex. Moldova, ca aceasta varianta a Wikipediei este in romana, am ales un exemplu adecvat. 4. Am citat surse de incredere, ca in cazul Pasmatex: Wall Street, publicatie de renume,AMCC - membru cu drepturi FENCA Nu este o pagina comerciala. Daca mai trebuie sa ii fac imbunatatiri, va rog sa imi spuneti. --Rav016 (discuție) 16 iunie 2016 14:23 (EEST)Rav016Răspunde

Wikidata weekly summary #214

[modificare sursă]

20 iunie 2016 22:14 (EEST)

My discussion page

[modificare sursă]

Hi, its my own discussion-page, which got a lot text in a language, i dont understand. And I got notified my Wikimedia-Notification-System. So, i have the decison, to control MY OWN discussion-page, and it should be understandable, that I dont want to have text in a completly foreign language on my page. I'm sure, wont wont have text and notification in foreign languages on your disc-page, which you completely dont understand. --Nyks (discuție) 25 iunie 2016 12:53 (EEST)Răspunde

The Benutzer:Wintereu said, that the removal of the bot-message IS OK. That its NOT forbitten. But you began all these trouble. Can you understand, that all this trouble made me alot of "bad feeling"? --Nyks (discuție) 25 iunie 2016 21:52 (EEST)Răspunde

Its unbelieveable, how much trouble the removal of a bot-message can cause

[modificare sursă]

Please, RO-Wikipedia(-Bots), stop bugging me. I dont want messages by RO-Bots, which trigger Wikimedia-notifications to all WM-plattforms. Delete or archieve everything into the nirvana, and lock all related pages. Please I never visited that wikipedia. I even didnt know, what country or language "ro." is, before you and XXN-bot did all these. Keep in mind, that messages on disc-pages trigger notifications on all others mediawiki-sites. Thats the sense of triggering these notifications for users, who dont visit and use the "RO.", and cant speak that language? Its not polite.

What do you think about alot text on YOUR discussion in an language, you cant understand? I just edit MY OWN disc page, and remove text from which I dont understand a single word. Usually text on a disc page should be adressed to the owner of that page (me!). No other wikipedia did this, just the "ro." wikipedia.

Ganz genau das habe ich zwei mal getan: ich habe ausschließlich die Nachricht von XXN-bot gelöscht. Aber Benutzer:Strainu dieses Entfernen ebenso zweimal reverted, also die unlesbare Nachricht von XXN-Bot wiederhergestellt .. und dann diese sinnlose Diskussion angefangen. Ich verstehe kein Wort von "ro." (rumänisch ???). Warum schreibt mir der XXN-bot denn überhaupt Nachrichten? Man wird doch auf jeder Site von Wikimedia über neue Nachrichten informiert, auch wenn sie auf rumänisch geschrieben sind. Ich habe NIE RO gesprochen, habe nie die die ro.wikipedia besucht oder gar editiert; warum also die Nachricht durch den wildgewordenen rumänischen Bot? Und dann darf ich Nachrichten auf meiner Benutzer-Diskussionsseite nichtmal löschen? --Nyks (discuție) 25 iunie 2016 21:50 (EEST)Răspunde

It is also unbelieveable how much trouble can a user make around a bot message he received. User Nyks, you received enough explanations. Whether you understand them or not, it's your choice. You discussed your problem on too many pages. This is against common sense. For only one bot message, you started a whole wave of discussions. Please stop. --Wintereu 26 iunie 2016 01:20 (EEST)Răspunde
I just removed that bot-message. That was all. I really would be happy, when nothing else would have happend. --Nyks (discuție) 26 iunie 2016 12:04 (EEST)Răspunde

27 iunie 2016 18:42 (EEST)

Wikidata weekly summary #215

[modificare sursă]

Thanks

[modificare sursă]

Thank you for helping fix Vaccinul anti-polio.--2.43.190.174 (discuție) 29 iunie 2016 21:48 (EEST)Răspunde

No problem, anytime.--Strainu (دسستي‎29 iunie 2016 21:49 (EEST)Răspunde

in legatura cu articolul despre dr. G. M. Grigoriu

[modificare sursă]

Stimate Domn,

Întâi, vă mulțumesc pentru parcurgerea articolului despre medicul și cercetătorul G. M. Grigoriu; cu atât mai mult cu cât am înțeles că nu prea dispuneți de timp. Din același motiv, voi trece direct la nota dvs. referitoare la ștergerea textului (eventual), cu următoarea justificare: „Posibilă lipsă de notabilitate”.

Wikipedia arată – atunci când îi cere autorului să aprecieze însemnătatea textului propus, în speță articol biografic – deci arată că, evident, contează mult notorietatea persoanei/personalității în discuție, dacă este membru al Academiei Române, A.St.Med., ori senator/deputat, ori înalt funcționar etc.

Când am luat hotărârea să scriu despre domnul doctor și cercetător G. M. Grigoriu, am căutat pe Wikipedia, pentru model în redactare, câteva nume (re)cunoscute; bineînțeles, m-am orientat spre zona medicală. În continuare, mă voi referi la două dintre ele.

Chirurgul Constantin Andreoiu (1903 – 1982), din Mții Apuseni, despre care dr. Grigoriu își amintea și ne povestea câteodată, a condus un număr de ani spitalul din Abrud și până în zilele noastre a rămas, pentru acele locuri, un reper al valorii. Mai mult ca sigur, însă, n-a avut cum să mai vadă și această supremă declarație de prețuire (de obicei, acestea apar post-mortem): <„La el în sală puteau fi văzuți chirurgi bucureșteni ca T.Burghele, I. Juvara, D. Gerota, D. Gavriliu și D. Setlacec. A făcut o chirurgie de curaj și avangardă. ” – Prof. dr. docent Ion Chiricuță>. Al doilea text/reper ales pentru redactare a fost despre chirurgul și prof. dr. Dan Setlacec (1921-2009). Spre deosebire de dr. Andreoiu, la fel impecabil profesional și uman, dar mai puțin știut chiar de lumea medicală în general, pe prof. dr. Setlacec îl știa o lume întreagă, nu numai pentru că era desăvârșit în breasla domniei sale, dar avea și charismă, cum încă ne mai putem aminti cei care i-am fost contemporani, în binecunoscutul Fundeni. Nu știu dacă prof. dr. Setlacec a fost membru ASM (nu l-am găsit pe listele instituției) și, după cum îl cunoșteam toți, nici nu s-a străduit vreodată să primească onoruri; era mult deasupra prețuirilor formale (și dr. Andreoiu, de altfel).

Revenind la notorietate…

În domeniul medical, în legătură cu efortul profesional și prețuirea valorii lui, există asemănări și deosebiri între chirurgi și grupul cercetătorilor (evident, în ambele categorii considerându-i doar pe cei f. buni). Ceea ce îi apropie, de pildă, ar fi că se mai întâmplă ca întreaga lor activitate să fie recunoscută și, eventual, mult elogiată, odată cu… onorul suprem. Privitor la deosebiri, aprecierea este mai nuanțată. Întreaga activitate a unui cercetător (medic, biochimist, biolog etc.), de cele mai multe ori nu are ceva spectaculos pentru “opinia publică”. Dacă nu i se conferă un Premiu Nobel ori, cel puțin, <să lase posterității> un institut, de pildă, este posibil ca strădaniile să-i rămână între pereții unui laborator și între coperțile câtorva publicații de specialitate (pot fi date exemple, dacă trebuie, unele fiind chiar bine cunoscute). În privința chirurgilor, în schimb, este de neevitat răspândirea promptă, “în mase”, a primelor criterii de apreciere (operații reușite vs nereușite; intervenții <de excepție> și <de rutină>…), iar notorietatea poate căpăta contur înaintea normelor de certificare (aici, la chirurgi, nu Premiul Nobel aduce marea confirmare - în breaslă, dacă sunt doi-trei-cinci pe toată lista laureaților Nobel în medicină, dar, cine știe?, poate mă înșel...).

…și la domnul dr. G. M. Grigoriu, ca lectură suplimentară (pentru completarea portretului)

Înainte de a concepe articolul, nu întâmplător am ales acele câteva exemple de medici (pentru redactare, am mai parcurs și materialul despre prof. dr. Eugen Proca, mare chirurg și urolog, de asemenea plecat dintre noi). Între domnul dr. Grigoriu și medicii amintiți (din Fundeni, mă refer, deci sunt constatări nemijlocite) au existat, reciproc, simpatie colegială, prețuire și stimă deoarece, pe lângă pregătirea profesională recunoscută, aveau caracter. Din păcate, titlurile și onorurile, când există, nu prea au cum să dezvăluie și astfel de detalii… Poate că, la un moment dat, cineva dintre discipolii celor dispăruți va confirma cele ce arăt. Așadar, domnul dr. Grigoriu are (încă e viu) multe în comun cu exemplele date și anume: - pregătirea profesională de excepție, despre care am mai spus; - grija și apropierea de oameni și nevoile lor (fie că erau bolnavi, colegi, colaboratori, cursanți…); - informare la zi în specialitate – în cabinetul domniei sale, din Laboratorul de Hemato-poieză, pe care l-a creat, cine era interesat găsea literatură de specialitate de ultima oră, care-i sosea pe cheltuială proprie; - conjuncturile favorabile le-a folosit pentru a îmbunătăți câte ceva, de pildă, să mai introducă o metodă de investigare pentru necesitățile clinicii; a lucrat mult și eficient (cunoscând bine morfologie celulară, tehnicile aferente de colorații, nu de puține ori, în gărzi mai ales, rezolva singur prima etapă a diagnosticului și intervenea urgent și benefic, în cunoștință de cauză); - nu a căutat onoruri și, mai mult, a refuzat ori de câte ori era solicitat în funcții ce l-ar fi îndepărtat de clinică și de laboratorul de cercetare (i s-a propus să fie directorul spita-lului, la un moment dat, apoi conducătorul BOB (“ghinion, am dosar curat!”, mai glumea cu noi) – n-a acceptat decât funcția de director științific, iar în acel interval de timp (dinainte de 1989) spitalul a înregistrat un număr sporit de contracte și o activitate de cercetare cu aplicații clinice mai organizată. Apoi, bolnavii necăjiți, îndeosebi cațiva hemofilici și talasemici, mai veneau și-l rugau pentru “un mic ajutor, de bilet de tren…”. La începutul anilor 1980, Ministerul Sănătății, excedat de cererile de transplant în centre dinafară (deoarece nu se practica metoda în țară), a cerut să se înființeze, la Fundeni, o secție de transplant de celule stem din măduva hematogenă. Doctorul Grigoriu a fost trimis în America (Seattle și alte câteva centre de referință) pentru informare up to date în transplantul medular - în anii 1970, când a mai fost acolo, i-au fost apreciate rezultatele unor cercetări, efectuate la Centrul de Hematologie din București (pe atunci, se putea lucra în condiții destul de bune, directorul Centrului fiind profesorul Nicolau, medicul lui Gheorghiu Dej). Am indicat, în text, filmulețul de pe Youtube cu o parte din experimentele pe care le-a făcut împreună cu colectivul de cercetători de la Centrul de Hematologie, înainte de a se angaja la Fundeni, în Clinica de Hematologie. În fine, revenind în țară, a coordonat nucleul de transplant (pregătirea spațiului, a personalului, utilare, aprovizionare etc.). Pentru laboratorul nostru, au fost de mare folos materialele aduse (o geantă de voiaj cu materiale de laborator, caiete de tehnici, medii liofilizate în plicuri…). În condițiile modes-te de atunci (1984), am reușit, totuși, să punem la punct o tehnică laborioasă (și “în afară”, erau doar câteva laboratoare care o aplicau) de obținere a unor colonii (clone) de celule hematopoietice - pentru anumite substanțe, au contat și colaborările cu Inst. Cantacuzino, Inst. V. Babeș etc.); metoda s-a dovedit necesară atât în transplantul medular (pentru verificarea calității celulelor grefonului), cât și pentru diagnosticarea și prognosticul unor afecțiuni hematologice. Cât privea transplantul propriu-zis, acesta s-a limitat la câteva cazuri, deoarece ministerul a făcut, cum era de așteptat, investiții minime (considerând, poate, că un proiect de asemenea anvergură, f. costisitor, ar funcționa “și de la sine”).

Despre lumea cercetării și dinainte, și după 1989 - de la noi, dar și de pe la alții -, sunt atâtea neștiute de <marele public>. În condiții aproape imposibile pentru colegii din laboratoarele echivalente din afară, noi reușeam să obținem, de exemplu, colonii splendide de celule stem hematopoietice și să ajutăm la diagnosticare în cazurile critice, cu simptome de graniță. Pot afirma, din experiență îndelungată că, într-un CV, nu au cum să fie și lucrări multe, și f. valoroase, totodată. O lucrare serioasă, care să aducă într-adevăr ceva nou, rezultă din mulți ani de căutări, de experimente; un cercetător are mai multe sau mai puține lucrări și în funcție de colaborări la lucrările altora… Apoi, nu știu cât se cunoaște că, de pildă în ultimii ani, pe plan global, în cercetare rata de publicare a fost cam de 12%, iar a retragerii lucrărilor (și e vorba și de reviste de referință!) a fost de aprox 48%, dacă nu mă înșel. Aici se ajunge, dacă f. multe lucrări sunt încropite din literatură, nu lucrate cu adevărat, experimental.

Cer iertare pentru lungimea acestei… pledoarii; inițial, am gândit să prezint într-o formă cât mai restrânsă ce aveam de spus dar, pe parcurs, am socotit că în judecarea valorii unor oameni, în lumea medicală cel puțin, interpretările pot “suferi” de multe: necunoaștere, pur și simplu, a domeniului; uniformizare; subiectivitate șamd. 

Vă mulțumesc din nou și numai bine, Tatiana Pușcariu --TatianaPuscariu (discuție) 1 iulie 2016 11:47 (EEST)Răspunde

Pagina Zaconex

[modificare sursă]

Buna ziua,

Va deranjez cu scuzele de rigoare, dupa trei incercari esuate, cu rugamintea sa imi explicati motivul pentru care nu este aprobata pagina.

Lucrez pentru companie si as dori ca pentru aprofundarea informatiilor sa existe si o pagina de Wikipedia. Nu are scop comercial, deci va rog sa ma ajutati cu informatiile necesare pentru a putea lansa pe Wikipedia pagina oficiala Zaconex.

Multumesc.

O zi frumoasa! Cristina.moise (discuție) 1 iulie 2016 14:32 (EEST)Răspunde

Bună ziua. Simplu spus, compania nu îndeplinește criteriul de notabilitate - nu există surse de încredere (ziare centrale, lucrări științifice etc.) care să prezinte în detaliu compania. De asemenea, deoarece sunteți angajată a companiei, trebuie să respectați regulile cu privire la conflictul de interese: să vă declarați asocierea pe pagina de utilizator sau în descrierea modificărilor.--Strainu (دسستي‎1 iulie 2016 14:49 (EEST)Răspunde

Re

[modificare sursă]

Articolul acela propus pentru ștergere ar putea crea un precedent interesant. Cred că ar fi posibil să deschidă calea păstrării unor pagini care, din diverse motive, nu trec pragul de notabilitate, dar care merită totuși să existe la Wikipedia. Asta în măsura în care informațiile par totuși a fi totuși credibile. Cred că la en.wikipedia există ceva asemănător. Pagini care au fost șterse din spațiul de nume al articolelor dar care, prin consens, au fost totuși păstrate, ca un fel de „eseuri”. Mă refer aici la articole complete, nu la cioturi. --Wintereu 1 iulie 2016 21:20 (EEST)Răspunde

Cred că ceva de genul ăsta zce și Mihai aici--Strainu (دسستي‎1 iulie 2016 22:15 (EEST)Răspunde

Van der Bellen

[modificare sursă]

Salut! Poți remedia eroarea tehnică de la articolul Alexander Van der Bellen? Mulțumesc. --Mihai Andrei (discuție) 2 iulie 2016 22:14 (EEST)Răspunde

Rezolvat Rezolvat--Strainu (دسستي‎2 iulie 2016 22:40 (EEST)Răspunde

Wikidata weekly summary #216

[modificare sursă]