Discuție:Moldova

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare

Turism[modificare sursă]

Limitele regiunii[modificare sursă]

Poate cineva să verifice modificarea aceasta? Eu am anulat o parte, dar bănuiesc că sînt probleme și la restul. Articolul nu are bibliografie și mi-e greu să verific cum e corect. Mulțumesc. — AdiJapan 3 iulie 2010 05:03 (EEST)[răspunde]

Restul modificării pare corectă după mine. Avem harta Fișier:Ardeal si Bucovina.JPG, unde se vede clar că acele localități au fost incluse în Ducatul Bucovinei, la fel și limitele de sud ale acestei regiuni, care nu includea orașul Fălticeni și localitățile din jur. —Andreidiscuție 3 iulie 2010 12:04 (EEST)[răspunde]

Moldova si Bucovina[modificare sursă]

Diferenta asta care se face pe harta intre Moldova si Bucovina este o prostie, deoarece aceasta diferenta exista numai verbal si nu administrativ si nici cultural. Bucovina este o parte integrala din regiunea Moldovei; numele de Bucovina a fost aplicat pe cai superficiale de Imperiul Austriac dupa ce turcii le-au facut-o cadou. Bucovina nu este o regiune istorica din Romania, in sensul ca nu a existat vreodata ca stat independent, precum Oltenia (Wallachia Minor), Dobrogea etc. Bucovina face parte din Moldova. Eu nu contest ca nu trebuie specificat istoria Bucovinei, dar e o prostie si o eroare sa desparti Bucovina de Moldova. Doar in Bucovina (care facea parte de Tara de Sus) a fost descalecarea si tot in Bucovina au fost intemeiate primele doua capitale. Vreun copil muntean ar crede ca bucovinenii nu sunt moldoveni, iar asta ar fi o minciuna! Rog ca acest lucru sa fie specificat. --Anittas (discuție) 25 noiembrie 2010 23:20 (EET)[răspunde]

Nu vad nici eu sensul separarii Bucovinei de restul Moldovei in acest articol. Exista probabil, in alte articole, poate chiar cel despre Romania interbelica, necesitatea unei distinctii intre teritoriile fostului ducat al Bucovinei si restul dar aici mi se pare nepotrivit. --Plinul cel tanar (discuție) 26 noiembrie 2010 07:57 (EET)[răspunde]
Imi pare bine ca mi-ai confirmat ingrijorarile fata de acest subiect. Din pacate, eu nu pot sa-mi permit sa fac schimbari in acest articol (sau mai bine spus: in orice articol), dar sper ca tu, Plinul; sau altcineva care ii pasa de a mentine un context corect, sa faca aceste schimbare care sunt necesare. --Anittas (discuție) 26 noiembrie 2010 16:54 (EET)[răspunde]

Bibliografie[modificare sursă]

  • Cartea „Arhondologie a Moldovei”, de Constandin Sion, publicată la jumătatea veacului XIX - [1] [2]
  • „Vidomostie de boierii Moldovei aflați in țară la 1829” - [3]
  • „Repertoriu bibliografic al localităților și monumentelor medievale din Moldova”, Direcția Patrimoniului Cultural Național, Nicolae Stoicescu, 1974 - [4] [5]
    Bibliografie foarte amplă în THE ORTHODOX PRIESTHOOD OF BUKOVINA DURING THE HABSBURGIC OCCUPANCY (1775 - 1918), PR. PROF. UNIV. DR. ALEXANDRU MORARU, IOAN PAUL VALENCIUC, Cluj-Napoca

Republica Moldova[modificare sursă]

Mai Romanilor, vouă nu va pare nimic? De când o regiune dintr-o Tara e mai importanta decât o Tara? Puneți Republica Moldova in prim si dezambiguati regiunea Moldovei in omonime! Serhio (discuție) 4 ianuarie 2013 18:19 (EET)[răspunde]

Moldova nedivizată[modificare sursă]

Articolul ăsta ori e o bazaconie ori asta e viziunea rusească a ceea ce înseamnă Moldova. Moldova e spațiul geografic locuit de moldoveni. Moldovenii sunt acei români care folosesc graiul moldovenesc, au tradiții comune și sunt continuatorii populației băștinașe care a stăpânit acest teriotoriu de la descălecatul Moldovei încoace și poate chiar dinaintea lui. Această hartă, împărțită astfel e o invenție, România nu e împărțită ca Spania în regiuni istorice autonome, iar aceste regiuni românești și-au schimbat forma de mai multe ori de-a lungul istoriei. Regiunea etnografică, lingvistică, istorică și din oricare alt punct de vedere e doar una, cea nefărâmițată.--Bogdan Muraru (discuție) 29 octombrie 2014 16:06 (EET)[răspunde]

Doar între anii 1812 și 1856, a existat, concret, un stat cu forma asta, atât de ciunțită.--Bogdan Muraru (discuție) 29 octombrie 2014 16:32 (EET)[răspunde]

Moldova și împărțirile sale succesive.

Infracționalitate?[modificare sursă]

Acesta este un domeniu consacrat al studiilor etnografice? --Pafsanias (discuție) 5 mai 2015 13:17 (EEST)[răspunde]

Din aceste două definiții cam rezultă că ar putea fi:

  • ETNOGRAFÍE s. f. Știință care clasifică popoarele lumii, studiază compoziția, originea și răspândirea lor, urmărește evoluția culturii lor materiale și spirituale, MORAVURILE și particularitățile felului lor de viață, legăturile cultural-istorice reciproce
  • MORÁVURI s. n. pl. Totalitatea obiceiurilor și deprinderilor unui popor, ale unui grup social sau ale unei persoane; conduită morală, moralitate. ◊ Bunele moravuri = decență în comportare.

Cred că în studiile privind populația romă, afro-americană sau hispano-americană se precizează, indicând sursele, că infracționalitatea e mult crescută față de populații cu care conviețuiesc. Și în acest caz, faptul că în județele din Moldova infracționalitatea e și de peste 2 ori mai scăzută decât în județele fruntașe poate indica un lucru, mai ales că județele din Moldova formează aproape un pluton compact--Bogdan Muraru (discuție) 5 mai 2015 20:11 (EEST)[răspunde]

Infracționalitatea este un parametru statistic. Prin definiție, infracțiunea este o faptă care prezintă pericol social, constând în încălcarea unei legi penale, în săvârșirea, cu vinovăție, a unei abateri de la legea penală, și care este sancționată de lege (DEX 2009). În consecință infracțiunea se definește în raport cu legea, care este o regulă scrisă de conduită ce descrie sau reglează relații specifice între persoane și organizații.
Unde se includ aceste chestiuni în etnografie ? --Accipiter Q. Gentilis(D) 5 mai 2015 20:23 (EEST) P.S. În ceea ce privește studiile privind populația romă, afro-americană sau hispano-americană, parametrul infracționalitate cred că se folosește asociat analizelor sociologice, economice, etc....[răspunde]
Și eu cred că studiile privind populația romă, afro-americană sau hispano-americană la care vă referiți sunt probabil de natură sociologică și nu etnografică. Să înțelegem că prin tradiție moldovenii au o infracționalitate redusă în sânul poporului român din care fac parte, iar celelalte zone etnografice sunt predispuse la infracțiuni? --Pafsanias (discuție) 5 mai 2015 20:26 (EEST)[răspunde]
Poate mâine vine un dictator și legiferează cine știe ce parascovenie, drept care cei din zona X fiind - să zicem, mai slobozi de gură intră la mititica pe capete. Brusc infracționalitatea crește datorită unei legi idioate... Asta nu are nimic de-a face cu etnografia...--Accipiter Q. Gentilis(D) 5 mai 2015 20:31 (EEST) P.S. Nu înțelegem nici în plus nici în minus nimic...[răspunde]

Cu infracționalitatea, ne-am lămurit. Dar și turismul face parte din arta populară a Moldovei? --Pafsanias (discuție) 8 mai 2015 12:32 (EEST)[răspunde]

Nu. Problema se poate corecta ușor: nivelul secțiunii „Arta populară” este greșit. Am vrut să corectez mai demult, dar am sperat că o va face inițiatorul articolului. --Bătrânul (discuție) 8 mai 2015 18:26 (EEST)[răspunde]

Nume articol[modificare sursă]

Ca să nu mai trunchiem acest articol, mai bine îl denumim Moldova (regiune istorică). Ideea mea inițială era de a scrie un articol amplu care să cuprindă tot ceea ce e moldovenesc, spiritul Moldovei și a tuturor moldovenilor. Nu putem vorbi despre Moldova fără așa-numita Bucovină care este însăși leagănul Moldovei, e țara lui Ștefan, al bisericilor pictate, erau moldovenești nu austriece, austriecii au venit au plecat, au rămas moldovenii cu același grai, cu aceleași datini, la fel și în așa numită de voi Basarabie. Cuvintele astea au fost create de opresori ptr a diviza, pentru a dezbina și au reușit f tare la români. Luați exemplul articolului englezesc en:Moldavia și dați-i un titlu acestui articol. Despre Moldova avem deja prea multe articole divizate, facem unul unitar să cuprindă toate aptectele trecute și prezente--Bogdan Muraru (discuție) 8 mai 2015 21:51 (EEST)[răspunde]

Dar limba română al cui este? --Pafsanias (discuție) 8 mai 2015 22:41 (EEST)[răspunde]
Fac apel la maturitate și seriozitate, discutați la obiect fără replici de genul celei de mai sus, nu aduc nimic constructiv articolului în discuție--Bogdan Muraru (discuție) 8 mai 2015 23:19 (EEST)[răspunde]
Dumneavoastră sunteți serios? Ne spuneți că spiritul este a tuturor moldovenilor, că Bucovina este însăși leagănul Moldovei, că țara e al bisericilor pictate și că trebuie cuprinse toate aptectele trecute și prezente, iar noi trebuie să apreciem contribuția constructivă la dezvoltarea etnografiei? --Pafsanias (discuție) 8 mai 2015 23:54 (EEST)[răspunde]
E chiar pueril să atacați o persoană pentru că bătut greșit un cuvânt (aptectele), probabil trebuia să revizuiesc textul înainte de a-l salva, dar asta nu dovedește nimic altceva decât grabă. Haideți să nu schimbăm firul discuției cu astfel de lucruri.--Bogdan Muraru (discuție) 9 mai 2015 06:52 (EEST)[răspunde]

Am tradus un format din engleză, care respectă mai mult adevărul istoric:

Părerea mea este că proiectul acestui articol are chiar în el însuși germenii dezastrului. Din prea multe bune intenții poate rezulta un ghiveci inutil. Însuși Moldova (zonă etnografică) este un titlu pretențios, bun pentru o carte în mai multe volume. Dacă mai băgăm și istoria aici...--Accipiter Q. Gentilis(D) 8 mai 2015 23:39 (EEST) P.S. Dacă tot vreți să brodați pe o temă mai largă, ați putea da articolului numele de Moldova (spațiu cultural), dar nu știu ce relevanță ar avea un asemenea articol. Bunele intenții nu sunt de ajuns.[răspunde]
Eu cred că Moldova (regiune istorică) e cel mai potrivit. Și ar fi frumos să avem articole pentru fiecare regiune a țării, fiecare zonă are specificul ei, dată de datini, grai, arhitectură (moldovenească, brâncovenească, etc), port popular și sunt aspecte foarte slab regăsite atât pe wikipedia cât și pe internet. Articolul din limba engleză mi se pare un exemplu bun, dar aș pune amprenta mai mult pe partea etnografică pentru că pe istorie avem articolele despre Principatul Moldovei, Ducatul Bucovinei, Basarabia, Principatele Unite, pe carte le putem trece ca articole principale. --Bogdan Muraru (discuție) 9 mai 2015 07:15 (EEST)[răspunde]

În privința secțiunii infracționalitate, nu am nimic împotrivă de a o păstra aici (dacă deranjează sau pare nepotrivită) la discuția articolului ca o curiozitate, pentru că aceste cifre pot varia de la an la an și probabil nu e o trăsătură specifică a unei regiuni.--Bogdan Muraru (discuție) 9 mai 2015 07:22 (EEST)[răspunde]

Există articolul Principatul Moldovei care acoperă (sau ar trebui să acopere) aspectele unui eventual articol Moldova (regiune istorică).--Accipiter Q. Gentilis(D) 9 mai 2015 08:55 (EEST)[răspunde]
Acel articol este strict istoric, se termină odată cu încetarea existenței acelui principat, dar Moldova are istorie ulterioară, unirea, etc. În actualitate nu mai există nici un Principat al Moldovei iar multe tradiții sau evenimente sunt mai recente. Cum ar fi să pui imagini cu Palas Mall, la articolul despre Principatul Moldovei? Chiar și Palatul Culturii e clădit după încetarea existenței Principatului Moldovei--Bogdan Muraru (discuție) 9 mai 2015 09:07 (EEST)[răspunde]
Centrul comercial Palas este reprezentativ pentru specificul moldovenesc, expresia unității cultural-istorice a tuturor moldovenilor? Mi se pare că subiectul este prost definit iar articolul nu și-a găsit încă identitatea, ci este o însăilare superficială de date disparate și eterogene. --Pafsanias (discuție) 9 mai 2015 14:49 (EEST)[răspunde]
Chestia asta cu mutatul secțiunilor la Principatul Moldovei nu prea mă convinge, Turismul în Principatul Moldovei e cam greuț, am avea nevoie de o mașină a timpului ceva.--Bogdan Muraru (discuție) 10 mai 2015 13:21 (EEST)[răspunde]
Nu trebuie privită intenția mea ca dezbinatoare, ca ultranaționalism moldovenesc ci doar că trebuie să avem niște articole cu specificul fiecărei regiuni dat de moștenirea primită de la străbuni și de adevărurile istorice.--Bogdan Muraru (discuție) 10 mai 2015 13:32 (EEST)[răspunde]
Nu vă acuză nimeni de „ultranaționalism moldovenesc”, ci cel mult de o superficialitate inacceptabilă în tratarea subiectului. S-au depus eforturi mari pe acest proiect pentru a argumenta împotriva ideii unei „limbi moldovenești” (și a unui proiect separat în această limbă) și nu cred că e cazul să le compromitem acum dezvoltând ideea bizară a specificului etnografic al „infracționalității moldovenești”! Și în formula în care propuneți dumneavoastră tratarea lui integrată, „turismul moldovenesc” e la fel de „greuț”: în realitate, aceste activități se desfășoară pe teritoriul mai multor state, fiecare cu caracteristicile sale economice, socio-culturale, de gestionare și valorificare a patrimoniului, etc. Dacă articolul se referă la unitatea etnografică, sau mai larg, istorico-culturală, a moldovenilor, după cum sugerează introducerea, el trebuie să se bazeze pe studiile etnografice și de istoria culturii care o argumentează și nu tratată „după ureche”. Altfel, chiar dacă inițiativa este lăudabilă, realizarea concretă nu îi aduce, după părerea mea, decât deservicii. --Pafsanias (discuție) 10 mai 2015 15:16 (EEST)[răspunde]
Am menționat și mai sus că secțiunea Infracționalitate o putem păstra aici la pagina de discuții ca o simplă curiozitate, în ceea ce privește turismul cred că e bine să rămână, avem cetățile de apărare ale lui Ștefan împărțite între 3 state dar toate moldovenești, avem mănăstirile moldave, având același stil arhitectonic, biserica mănăstirii Căpriana și cele din Moldova românească, Orheiul Vechi tot 100% moldovenesc, au un numitor comun și trebuie expuse într-un articol comun și nu fracționate.--Bogdan Muraru (discuție) 10 mai 2015 18:49 (EEST)[răspunde]

Titlul articolului[modificare sursă]

Un utilizator a redenumit acest articol, Moldova, în Moldova (regiune interbelică). Tema articolului este însă mult mai amplă, ea nu tratează doar perioada interbelică. Am revenit la vechiul titlu. Aștept și alte opinii. --Bătrânul (discuție) 9 mai 2015 07:58 (EEST)[răspunde]

Același utilizator a redenumit această pagină Moldova interbelică, am dat revenire și am șters redirecționarea. Nu îi înțeleg demersul. Un articol Moldova interbelică nu are sens. Să sperăm că ne va lămuri, dacă nu, trebuie avertizat ca atare, deoarece redenumiri care nu sunt evidente fără explicații nu se fac și constat că insistă. --Silenzio (discuție) 9 mai 2015 08:08 (EEST)[răspunde]
Din punct de vedere al politicilor Wikipedia este corect ceea ce ați făcut. Numai că acum, respectivul poate să facă din nou aceeași redenumire; dacă rămânea însă Moldova (regiune interbelică) ca redirect spre Moldova, nu mai avea posibilitatea tehnică de a reveni asupra ultimei redenumiri (doar cei cu drepturi de administrator o pot face). Sper totuși că nu se va intra într-un „război de reverturi”. --Bătrânul (discuție) 9 mai 2015 08:14 (EEST)[răspunde]
Moldova înseamnă mult mai mult decât această regiune trunchiată, cred că avem nevoie de opinia unui istoric și a unui etnograf. Moldova ar trebui să fie pagină de dezambiguizare, Moldova înseamnă și totalitatea teritoriului locuit de moldoveni și Principatul Moldovei și Republica Moldova. Sau cel puțin numele articolului ar trebui dezbătut de comunitatea de pe wikipedia și nu luată o hotărâre unilaterală, din partea voastră sau a mea. --Bogdan Muraru (discuție) 9 mai 2015 10:05 (EEST)[răspunde]
Corect, trebuie dezbătut. Acesta este și motivul pentru care am inițiat această discuție: dvs. ați redenumit în mod „unilateral” Moldova în Moldova (regiune interbelică). --Bătrânul (discuție) 9 mai 2015 15:15 (EEST)[răspunde]
Avem alte opinii mai sus, foarte bine argumentate care vă contrazic și totuși dumneavoastră redenumiți iar și iar acest articol fără a ține seama de nici o părere. Decizia mea nu a fost unilaterală ci e împărtășită de utilizatorii care au participat la discuție. Din punct de vedere etnografic, istoric și lingvistic Moldova e numai una, cea nedivizată, restul sunt diviziunile ei, în cea mai mare parte dictate de asupritorii străini, nu de dorința moldovenilor.--Bogdan Muraru (discuție) 10 mai 2015 07:46 (EEST)[răspunde]
În afară de mine și de dvs. la această discuție a mai participat un singur utilizator: Silenzio76. Mie nu mi se pare de loc că opinia dânsului m-ar contrazice, cum susțineți dvs., ci dimpotrivă, este pentru păstrarea titlului inițial (și actual) al articolului: Moldova. --Bătrânul (discuție) 10 mai 2015 08:05 (EEST)[răspunde]
Priviți mai sus, și-au dat părerea Anittas, Plinus cel tanar, Serhio sau Spiridon Ion Cepleanu. Părerile lor nu contează doar din simplu fapt de a-și fi spus părerea înainte de a se crea secțiunea titlul articolului? --Bogdan Muraru (discuție) 10 mai 2015 08:18 (EEST)[răspunde]
Priviți și dvs., dar mai atent: niciunul dintre cei enumerați de dvs. nu a susținut modificarea titlului articolului Moldova în Moldova (regiune interbelică); dvs. sunteți singurul care susțineți acest lucru. --Bătrânul (discuție) 10 mai 2015 08:26 (EEST)[răspunde]
Eu consider că acest articol s-a născut din simplu fapt că trebuia umplut un gol și s-a creat un articol despre Moldova ciunțită pentru a nu se suprapune peste articolele Bucovina sau Basarabia. E firesc să se suprapună, pentru că acestea din urmă sunt doar diviziunile Moldovei. De asemenea, Moldova sub nici o formă teritorială nu există ca formă de împărțire administrativă actuală ci e doar o regiune istorică, etnografică și lingvistică, iar extinderea teritorială din acest articol este doar o etapă în istoria Moldovei (etapa cea mai nefericită).--Bogdan Muraru (discuție) 10 mai 2015 08:33 (EEST)[răspunde]
Nu au afirmat că ar susține varianta mea, dar toți și-au manifestat revolta despre titlul și conținutul articolului.--Bogdan Muraru (discuție) 10 mai 2015 08:33 (EEST)[răspunde]
"Revolta despre titlul articolului"?!? Unde vedeți dvs. așa ceva? În afară de dvs. nimeni nu a mai cerut schimbarea titlului. --Bătrânul (discuție) 10 mai 2015 10:06 (EEST)[răspunde]
Pentru a vorbi fiecare în numele lui, am invitat acei utilizatori la această discuție. Apropo, dvs ce înțelegi din mesajele postate de ei? Înțelegeți că sunt de acord cu această viziune asupra Moldovei? Asta ca să nu mă repet la nesfârșit cu aceleași argumente.--Bogdan Muraru (discuție) 10 mai 2015 12:21 (EEST)[răspunde]
Mă faceți să mă îndoiesc de capacitatea dvs. de a înțelege sensul și rostul acestei discuții. Ce legătură are cu „viziunea asupra Moldovei”? Discuția a fost deschisă despre titlul nu despre conținutul articolului. Citez din prima frază a acestei discuții: „Un utilizator a redenumit acest articol, Moldova, în Moldova (regiune interbelică)...” Repet, despre titlu se discută în această secțiune; la celelalte secțiuni ale acestei pagini de discuții s-a discutat despre alte aspecte ale articolului. --Bătrânul (discuție) 10 mai 2015 12:36 (EEST)[răspunde]
Atunci dacă aveți altă viziune de ce apărați cu atâta înverșunare această idee? Titlul trebuie să fie în conformitate cu conținutul articolului.--Bogdan Muraru (discuție) 10 mai 2015 12:42 (EEST)[răspunde]
Chiar trebuie să repet a treia oară că scopul acestei discuții este aprobarea, sau nu, a redenumirii acestui articol, Moldova, în Moldova (regiune interbelică)? Ce importanță are „viziunea” mea asupra articolului? Desigur, conținutul articolului poate fi completat, modificat, îmbunătățit de oricine (la fel ca orice alt articol al Wikipediei). Important este să rămână un articol cu titlul Moldova. --Bătrânul (discuție) 10 mai 2015 19:38 (EEST)[răspunde]
Bogdan redenumirea pe care ați făcut-o are legătură cu viziunea proprie și personală a dv., viziune cu care eu nu sunt de acord. Cred că intrăm de aici încolo în în domeniul a ceea ce NU este Wikipedia. (pentru ceilalți, vă rog să citiți discuțile de la Discuție:Moldova (zonă istorică și etnografică)#Nume articol).--Accipiter Q. Gentilis(D) 10 mai 2015 12:49 (EEST)[răspunde]
Trebuie clarificate niște lucruri, să înțeleg că din punctul vostru de vedere, există o țară pe nume Republica Moldova care nu se află în regiunea istorică Moldova, ci într-o regiune vecină sau că Dragoș I și Bogdan I au venit din Maramureș în Bucovina și au creat un o țară nouă, care apoi a fost condusă de Ștefan cel Mare care a domnit în Bucovina (Suceava) și s-a bătut cu turcii, că cetatea dec scaun a Moldovei e în Bucovina cum de altfel sunt și mănăstirile pictate patrimoniu UNESCO? Oare din punct de vedere istoric, etnografic și lingvistic e corect ce apărați și afirmați voi? --Bogdan Muraru (discuție) 10 mai 2015 13:02 (EEST)[răspunde]
Hai s-o redenumim Fosta Republică Sovietică a Moldovei după exemplul, Fostei Republici Iugoslave A Macedoniei, apărați-vă ideile!--Bogdan Muraru (discuție) 10 mai 2015 13:12 (EEST)[răspunde]
Domnul Bogdan Muraru m-a invitat să-mi exprim părerea. Ce pot să vă spun este că au fost aceleași discuții pe Wikipedia franceză unde colaborez mult mai des de vre-o zece ani.
Părerea mea ar fi să transformăm titlul conform expresiei din introducere : Moldova din România, cu definiția următoare : „Moldova din România este partea de vest, care se află în cadrul României, a fostului voievodat istoric al Moldovei și a regiunii istorice și geografice corespunzătoare”. Mi se pare neutru și conform faptelor, indiferent de complexitatea lor.
Dar o părere se argumentează : a)- a avea un articol denumit simplu Moldova dar care se referă explicit și excluziv la „regiunea Moldova din România” înseamnă a adera la ideia (predată în învățământul românesc la generații întregi de școlari și studenți) că Bucovina și Basarabia NU sunt Moldova. Ori această ideie, chiar dacă Regatul României a preluat-o și predat-o, este de origine austriacă (privind Bucovina) și rusă (privind Basarabia), în legătură directă cu politica acestor „împărății” în regiunile anexate de ele. b)- totuși nu merge nici „Moldova antebelică” deoarece în România au existat județe, apoi regiuni după mai multe chenare administrativ-teritoriale (precum azi regiunea de dezvoltare Nord-Est) dar niciuna nu s-a numit „Moldova” (deși denumirea figura pe hărțile școlare) și nici nu acoperea exact întinderea părții românești din vechiul Principat. c)- n-ar merge nici „Moldova românească” deoarece ar însemna că negăm caracterul etno-lingvistic-cultural româneasc al Republicii Moldova. d)- n-ar merge nici „Moldova de vest” deoarece nici-o sursă nu folosește această denumire.
Să nu pierdem din vedere nici lupta din Republica Moldova dintre moldovenism : postură cultural-politică ruso-sovietică, dar adoptată de o bună parte dintre băștinași, și „românism”, care pare „evident” văzut din România, dar nu dinafară, unde pe lângă „moldovenism” mai există și „machedonismul” (printre Aromâni) și „vlahismul” (mai ales în Sêrbia și Bulgaria) ca posturi ale vorbitorilor de „limbi romane orientale” care NU vor să fie socotiți Români ca să nu aibă probleme cu autoritățile.
Privind Moldova, la începutul Wikipediei, „moldoveniștii”, susținuți de web-brigadele ruse și desigur de PCRM, au făcut un PoV-pushing intens pentru a crea o Wikipedie în „limba moldovenească” scrisă chirilic, dar au pierdut partida ; au câștigat însă altele : definiția lor a limbii și „grupului etnic moldovenesc” a fost adoptată în Wikipediile engleză și germană odată cu horonimele (numele de țări) Moldova și Moldawien pentru Republică, diferite de formele istorice din aceste limbi Moldavia și Moldau, de atunci încoace rezervate regiunii românești și principatului istoric (denumirea de „principat” fiind o convenție istorică modernă, nu o denumire medievală, dar nu ne putem ține servil de denumirile medievale, în general exonime adică străine, deoarece în acest caz adio Iași, Suceava, Hotin și Lăpușna, trăiască Jassy, Suczawa, Chocym și Lopuszno).
Astăzi, în limba noastră cea frumoasă, „moldoveniștii” se luptă pentru a rezerva titlul Moldova republicii (un stat, argumentând dânșii, fiind mai important decât o regiune), astfel încât Moldova din România să aibă un complement oarecare precum „(regiune)”. Presupun că acesta este motivul domnului Bogdan Muraru pentru a propune articolul și noțiunea de Moldova (zonă istorică și etnografică) pentru ansmblul geografic corespunzător cu fostul Principat.
Pe Wikipedia franceză această discuție s-a rezolvat și încheiat astfel (pacea durează de câțiva ani buni) : avem un articol Moldova (dezambiguizare) care seamănă mult cu introducerea articolului românesc Moldova aici ; acest articol trimite la Principatul istoric, la Regiunea geografică și etnografică (i.e. Moldova românească plus fosta Basarabie și fosta Bucovină) și la Republică (plus râul Moldova, câteva nave, ș.a.m.d.). Cu bine, --Spiridon Ion Cepleanu (discuție) 10 mai 2015 14:28 (EEST)[răspunde]
Domnule Cepleanu, ideea e să revenim puțin cu picioarele pe pământ, chiar dacă Dl. Bogdan Muraru insistă să-și promoveze viziunea proprie, o viziune în care neagă individualitate unor noțiuni ca Bucovina, Basarabia, etc... Dat că nimeni de aici nu cred ca vrea ca totul să se transforme într-un ghiveci, a apărut această discuție. Să privim puțin în jur la realitatea socială, politică, geografică, etnografică și culturală și să o luăm ca atare. Vremea lui Ștefan cel Mare a trecut de mult și contextul este altul Numai cine refuză să deschidă ochii vede altfel. --Accipiter Q. Gentilis(D) 10 mai 2015 21:50 (EEST)[răspunde]

Ok, treaba stă în felul următor: aspectul numărul unu, de la care a a început această discuție, redenumirea Moldova și cu orice forme de interbelic în titlu este ceva fără noimă, considerând că articolul pomenește ani precum 1774, 1812 etc. Perioada interbelică, din câte știu, desemnează perioada dintre cele două războaie mondiale, 1918 - 1939. Deci, acțiunile de redenumire ale lui Bogdan Muraru nu au nicio bază rațională, iar dacă dorește să ne explice că atunci a fost Moldova întregită sub România, voi întreba de ce nu Moldova lui Ștefan cel Mare, când țara a cunoscut practic aceași întindere? Aspectul numărul doi este că acest articol se dorește a fi ceva similar cu articolul Transilvania, care Transilvanie cuprinde mai multe regiuni, de asemenea (Țara Făgărașului, Țara Bârsei, administraticv vorbind, de-a lungul secolelor este unanim acceptat că Crișana, Banatul, Maramureșul etc sunt parte din Transilvania). Din punctul meu de vedere articolul Moldova (zonă istorică și etnografică) este o creație neinspirată, iar conținutul acestuia trebuie inclus sub acest titlu de Moldova. Moldova reprezintă regiunea geografică, istoria, cultura, etnografia, etc a moldovenilor dezvoltate de la Dragoș I încoace, indiferent sub ce ocupații sau forme administrative se află aceste teritorii astăzi. Restul, discuții de genul cei Bugeac, cei Basarabie sau Bucovină se poate explica argumentat în conținutul articolului, dar toate acestea nu sunt entități separate de noțiunea Moldova. --Silenzio (discuție) 10 mai 2015 22:40 (EEST)[răspunde]

Domnule Accipiter, cum adică viziunea mea proprie? Vă invit să citiți articolele corespondente în italiană, franceză, engleză chiar și ungară. Viziunea dvs e singura care e întocmai cu cea rusească. Eu tocmai pentru a descâlci ghiveciul din mintea unora am tradus din engleză formatul Format:Regiuni istorice românești, cu regiunile istorice mari și subdiviziunile lor.--Bogdan Muraru (discuție) 10 mai 2015 22:48 (EEST)[răspunde]
Ok, pentru a fi mai precis:
  1. Este evident că Basarabia, Bugeac, Bucovina, Herța sunt diviziuni geografice ale Moldovei, dar – în timp populația din teritoriile respective a ajuns să aibă unele particularități proprii (motivele sunt știute), deși trunchiul principal – comun din punct de vedere indentitar se menține.
  2. Probabil că un bun punct de pornire este cea ce a spus dl. Cepleanu sugerând titlul Moldova (regiune istorică).--Accipiter Q. Gentilis(D) 11 mai 2015 22:29 (EEST)[răspunde]
Nu văd absolut niciun motiv pentru astfel de clarificări (regiune istorică) în titlu. De ce nu geografică? Moldova nu este istorie, încă există. Eu chiar nu înțeleg această discuție, creată, parcă, de dragul discuției. Mă văd obligat să repet, conținutul de la Moldova (zonă istorică și etnografică) trebuie mutat sub acest titlu. Cele bune, --Silenzio (discuție) 12 mai 2015 02:33 (EEST)[răspunde]

Această discuție nu a fost „creată, parcă, de dragul discuției”, ci din dorința mea de a respecta normele ro.Wiki. La 9 mai, dimineața, am observat că dl. Bogdan Muraru redenumise articolul Moldova în Moldova (regiune interbelică), anulând astfel revertul d.lui Silenzio76. Am făcut și eu un revert, revenind la titlul inițial (Moldova), cu justificarea: a se vedea pagina de discuții. Am considerat deci că este necesară deschiderea acestei discuții pentru a nu fi acuzat că fac reverturi fără justificare. Că discuția a degenerat, discutându-se alte probleme, nu este vina mea - eu am intervenit de mai multe ori subliniind că discuția este despre titlul, nu despre conținutul articolului. Susțin în continuare păstrarea unui articol cu acest nume, Moldova, indiferent de conținutul lui (care poate fi modificat sau îmbunătățit ca orice alt articol), dar nu ca pagină de dezambiguizare sau pagină de redirecționare. --Bătrânul (discuție) 12 mai 2015 07:55 (EEST)[răspunde]

Domnule, vă rog, frumos să nu mai fiți așa sensibil (orice spun, îmi săriți în cap, mai nou). Eu nu m-am referit la dumneavoastră. Vedeți toată pagina asta de discuție și pagina de discuție de la Moldova (zonă istorică și etnografică), discuții generate de actele utilizatorului Bogdan Muraru, iar toate aceste discuții sunt generate de dragul discuției deoarece baza rațională cam lipsește. Eu nu m-am adresat dumneavoastră, ci lui Accipiter care a fost parte în aceste discuții. --Silenzio (discuție) 12 mai 2015 08:10 (EEST)[răspunde]
Scuze, am crezut că v-ați referit la mine, deoarece eu am creat această discuție. --Bătrânul (discuție) 12 mai 2015 09:24 (EEST)[răspunde]
P.S. Cât despre problema cu „săritul în cap”, regret că v-ați format această părere despre mine. Poate că începe să mă lase memoria, dar de la disputa (civilizată) din urmă cu doi ani, de la Discuție:Noua metodă austriacă de construcție a tunelurilor, nu-mi aduc aminte să mai fi avut vreo controversă cu dvs. (faptul că am considerat intervenția dvs. de la Wikipedia:Pagini de șters/Nawaf Salameh ca o ironie, nu văd de ce v-ar fi deranjat - a fost o interpretare greșită din partea mea). --Bătrânul (discuție) 12 mai 2015 09:28 (EEST)[răspunde]
În conformitate cu cele părerile majoritare și mai bine argumentate, am să fac eu modificările, mut conținutul articolului Moldova (zonă istorică și etnografică) la articolul Moldova și un administrator să șteargă pagina Moldova (zonă istorică și etnografică). Așteptam ca altcineva să ia această inițiativă pentru că văd că actele mele sunt mereu controversate dar această discuție trebuie să se și concretizeze la un moment dat.--Bogdan Muraru (discuție) 12 mai 2015 19:46 (EEST)[răspunde]
Încercând să fac modificările menționate mai sus, a ieșit alt bâlci ..gen Zâvoranca, cu un utilizator (Discuție Utilizator:Dan Mihai Pitea) care nu a dorit să ia parte la această discuție ci a decis că e mai bine să-și impună punctul de vedere ignorând toți participanții la discuție. Modificările, bineînțeles, au fost anulate, așa că rog alt utilizator să ia decizia finală.--Bogdan Muraru (discuție) 12 mai 2015 21:07 (EEST)[răspunde]
Dacă doriți ștergerea articolului Moldova (zonă istorică și etnografică), trebuie să o solicitați folosind formatul adecvat (eventual {{șr-a10}} sau {{șr-același}}, în cazul în care subiectul este deja tratat în altă parte). Dacă doriți menținerea textului în vederea unor îmbunătățiri, faceți o copie a acestuia într-o subpagină din spațiul dumneavoastră de utilizator. --Pafsanias (discuție) 12 mai 2015 22:46 (EEST)[răspunde]
Propun să facem o unire, astfel vom păstra și istoricul. Textele contestate de Mihai se vor putea corecta sau șterge, după caz. Ce spuneți? Voi face unirea dacă-mi dați acceptul și vom șterge celălalt articol după. --Silenzio (discuție) 12 mai 2015 23:17 (EEST)[răspunde]
De acord cu unirea. Cred că Mihai a contestat mai ales copierea textelor cu etichetele lor cu tot și fără rezolvarea problemelor semnalate. --Pafsanias (discuție) 12 mai 2015 23:21 (EEST)[răspunde]
Rezolvat Rezolvat Din fosta pagină nu am readus textul, deoarece nu am considerat că merită a fi salvat ceva. Dacă cineva consideră că este ceva demn de semnalat, versiunile anterioare se pot găsi în istoric.--Silenzio (discuție) 13 mai 2015 04:15 (EEST)[răspunde]
Nu prea înțeleg nici sensul articolului(fiind deja tone de articole), nici acest general total. Moldova fiind ce actual? Fiindcă a avut zeci de forme și cel puțin 4 nume oficiale. Eu cred că ar trebui păstrate articolele specifice, iar articolul ar trebui să se denumească Moldova regiune istorică românească, ar trebui să se axeze în special pe teritoriu statului România, cu istoricul specific, inclusiv cel interbelic și pre interbelic, cu hărți specifice până la Nistru și Bug(cu mențiunea că nu-s hărți etnice, fiindcă un ungur nu înțelegea de ce Crișana ține până pe la Tisa, chiar dacă românii locuiau munții și doar mergeau cu oile până la Tisa, este ca și cum ai spune că debaraua nu face parte din casă).

În rest, ucrainienii și moldovenii au articole precum Republica Moldova, Bukovina, Bugeac, unde pot scrie tone de ce vor. De-asemenea, aici utilizatorul are dreptate în privința Bucovinei, ea nu a fost provincie istorică românească, fiind o provincie istorică austrică, locuită de români și ucrainieni(dar promteristele sunt greu de urnit) care se sprapune în zona de sud peste inima Moldovei. În ce privește apariția Moldovei, Dragoș a fondat țara și a colonizat-o cu români în nord(posibil să fi fost ceva români și înainte, dar clar mai puțini și nu putem să știm ce fel de români erau), sudul vorbind deja un grai sudic românesc, fiind deja ucrainieni în nord. În privința culturii, ea este un melanj de tradiții românești și ucrainiene(aici este o problemă, limba slavă nu dă etnia garantat slavă, vedem și huțulii care sunt mai speciali, puteau fi de la daci, sarmați, până la avari, maghiari și alte nații), nu cred că are ceva unic, doar din privința melanjului, cred că poate fi tratată la nivelul României și Ucrainei. Apoi sunt și chestii specifice, graiul din maramureș puțin rusinizat, cu forme unice, niște sărbători, niște sfinți, un stil arhitectural unic, niște vinuri etc. Provincia nu ar trebui românizată total(ar mai trebui spus că au trăit și alții, surse există), fiindcă nu a fost niciodată pur românească etnic(aici este un tabu la nivel național), altfel dăm apă la moară revizionismului și opresării unor cetățeni români aflați în state vecine (o dăm în Trianoane). A fost românească, dar și alții au avut un loc pe scenă. Apoi ca limbă, nu denumirea limbii contează, dar mi se pare fără sens discuția, ar fi ciudat ca un popor să vorbească 8 limbi rumânești sau românești, dar să nu dăm cu bâta total, este improbabil dar se poate(asta nu înseamnă că acuma nu suntem același popor). Exista imperiul Bizantin care se numea România, deci cetățenii se numeau români, fie cei români, fie cei greci, se poate ca mai multe populații latine să fii fugit cândva la nord și să fi devenit un singur popor(dar aici deja este SF, pur teoretic)unit de denumirea și istoria Romei și COnstantinopolului. Deci eu sunt pentru un articol mai redus, fiindcă avem deja principatul, avem deja destule articole, iar moldovenii nu sunt kurzi, sunt români, au două state, nu au nevoie de țări ipotetice precum Rumânia lui Boliac. Dar dacă vreți să arătați un pic de naționalism sănătos, eu nu o să fiu împotrivă, Moldova este numai una, nu există Bucovine, dar asta doar pentru mine la nivel personal. Deci, cred că m-am lăbărțat destul și trebuie să termin, nu-s împotriva inițiativei cât timp nu se transform în micul dicționar al propagandei de tip kolkhoz, dar nu recomand. Numele în formatul actual poate fi doar Moldova, dacă nu se poate „Moldova regiune istorică românească”. Viuser (discuție) 1 noiembrie 2015 01:53 (EET)[răspunde]

Moldova (termen)[modificare sursă]

Secțiune nepotrivită , avem deja Moldova (dezambiguizare). Nu văd de ce am avea în interiorul acestui articol o pagină de dezambiguizare.--Bogdan Muraru (discuție) 23 mai 2015 20:50 (EEST)[răspunde]

Mie mi se pare potrivit deoarece există pretenții din mai multe părți pentru a atribui numele unui anumit areal geografic/ istoric sau altuia. Pe acest aspect se centrează capitolul, nu pe dezambiguizare. Dacă observați, există un mic text în introducere despre această problemă, text care introduce capitolul respectiv. --Accipiter Q. Gentilis(D) 23 mai 2015 20:55 (EEST) P.S. Intenția este de a dezvolta oarecum acest capitol, chit că numele actual ales (potrivit întradevăr unei pagini de dezambiguizare), este discutabil.[răspunde]
Eu consider că nu, deja în antetul articolului avem trimiterile spre alte pagini relaționate. Articolul trebuie să vorbească despre conceptul de Moldova care este descris în prezentare, iar aceasta e o secțiune de dezambiguizare în toată puterea cuvântului.--Bogdan Muraru (discuție) 23 mai 2015 21:36 (EEST)[răspunde]
Nu știu dacă dv. realizați, dar conceptul de Moldova în acest moment are mai multe sensuri, fiecare susținut de agumente:
  1. Moldova în sensul de stat medieval (Principatul Moldovei)
  2. Moldova în sens de stat actual și subiect de drept internațional (apropo, există opinii argumentate care susțin că este singurul stat succesor al Moldovei medievale ...) Republica Moldova
  3. Moldova în sens de teritoriu al statului Român, care stat și el se revendică drept succesor al drepturilor statului feudal Moldova (Moldova occidentală sau de vest)
  4. Moldova în sens actual de teritoriu etnic, lingvistic și cultural de sine stătător, sens pe care politicienii sovietici l-au folosit pentru a argumenta ideea că România este stat "cotropitor" și că "poporul moldovean" își poate găsi "aspirațiile" naționale numai sub oblăduirea rusească, sau - mai nou, ca "națiune indpendentă".
  5. Moldova în sens de spațiu geografic împărțit între mai multe state (Moldova – regiune geografică și istorică)

Chiar zilele astea citesc o carte despre Kutuzov și Napoleon (Kutuzov și Napoleon:Mari comandanți de oști ISBN 978-5-373-03493-7) publicată în limba "moldovenească" de Olma Media Grup în 2013, tipărită în China, scrisă și redactată de către L. Cuzimina și T. Hrâceva. De exemplu la paginile 32-33 a părții de carte despre Kutuzov, armata rusă de la frontiera "de sud" a Imperiului Rus este intitulată "armata molodovenească"...

Dacă ar fi să ne luăm după ceea ce există ca subiect de drept, denumirea de Moldova ar trebui să se refere exclusiv la teritoriul Republicii Moldova și la nimic altceva. Literatura geografică actuală din România (de aceea v-am și oferit niște cărți să le studiați) nu definește stricto-sens ce înseamnă Moldova, dar situează spațial formele de relief corespunzătoare exclusiv în teritoriul actual restant al statului medieval - deținut de România. O definiție clară am găsit numai în perioada interbelică

„Moldova f. partea de N.-V. a regatului României, despărțită prin Prut de Basarabia; coprinde 13 districte cu cap. Iași și e împărțită în Moldova muntoasă, ce se întinde dela Carpați până la Siret, și Moldova șeasă, dela Siret până la Prut. [Numită astfel după apa Moldovei, care udă partea nord-vestică a țării].”
—Șăineanu, ed. a VI-a (1929)

. Acum ce să înțeleg - de exemplu, că dv. susțineți varianta sovietică ?

Mă rog, ceea ce vreau să vă spun este că varianta de concept reprezentată de ideea "un teritoriu - 3 state", corespunde situației politice și juridice actuale și la ea trebuie să ne raportăm, alături de celelalte de la numerele 1,2,3 de mai sus. --Accipiter Q. Gentilis(D) 23 mai 2015 22:58 (EEST)[răspunde]

Nu o mai luăm iar de la capăt această discuție, că s-a dezbătut deja, doar că articolul are în antet o dezambiguizare, o secțiune de dezambiguizare (aceasta) plus că mai există o pagină separartă Moldova (deuambiguizare), ceea ce e prea mult. --Bogdan Muraru (discuție) 24 mai 2015 11:00 (EEST)[răspunde]

Accipiter Q. Gentilis, ceva mai sus ați menționat cinci „Moldove” diferite. Aș vrea să vă întreb: la care dintre cele cinci Moldove ar trebui să se refere acest articol în viziunea Dvs.? E clar că nu e despre Principatul Moldovei, că acesta își are artocolul său. La fel și Republica Moldova, și Moldova Occidentală sunt descrise în articole separate. Rămân două Moldove: (1) Moldova ca spațiu actual (subliniat de Dvs.) etno-lingvo-cultural și (2) ca spațiu geografic și istoric. Care dintre acestea trebuie descrisă în acest articol: 1, 2 sau 1+2? Dacă nu 1+2, atunci cum le separați Dvs.? Pe unde trece hotarul dintre istoricul și actualul, sau dintre culturalul și geograficul? Îl invit și pe domnul Bogdan Muraru să-și exprime viziunea. Vă mulțumesc. --Vitalie Ciubotaru (discuție) 30 mai 2015 10:29 (EEST) P.S.: Mă interesează soarta articolului, dar înainte de a mă implica vreau să știu părerea editorilor activi.[răspunde]

Eu de la bun început am fost de părere că această secțiune nu își are rostul aici, articolul se referă la ceea ce se descrie în prezentare. În prezent, nu vorbim despre vreo formațiune administrativă numită Moldova ci de spațiul unde trăiesc moldovenii, ca subgrup românesc, cu tot ceea ce au ei în comun: grai, istorie, cultură, artă populară, arhitectură. Eu cred că există persoane rău-voitoare care din orgoiliu sau din cauza unei viziuni diferite încearcă să saboteze sau să distrugă articolul.--Bogdan Muraru (discuție) 30 mai 2015 15:41 (EEST)[răspunde]
Mai întîi de toate, vă mulțumesc pentru răspuns. Nu am înțeles la ce secțiune vă referiți, dar sper să înțeleg din context. Ați putea să explicați mai clar: despre ce, după părerea Dvs., ar trebui să fie acest articol? Ce teritoriu trebuie să cuprindă? Ce perioadă istorică trebuie să acopere? Ce secțiuni trebuie (și ce secțiuni nu trebuie) să conțină?
Eu m-aș abține de la expresii de genul „persoane rău-voitoare” în contextul dat. Fiecare utilizator are vizunea sa asupra conceptului articolului și e firesc ca aceste viziuni să difere. Mai mult, eu cred că nu există „viziune corectă” asupra Moldovei: fiecare are Moldova sa. --Vitalie Ciubotaru (discuție) 30 mai 2015 17:43 (EEST)[răspunde]
Odată ce ați trimis comentariul la secțiunea Moldova (termen), devenită acum Moldova (termen politic și de drept). am crezut că la aceasta vă referiți. Iar la celelalte întrebări v-am răspuns mai sus:de spațiul unde trăiesc moldovenii, ca subgrup românesc, cu tot ceea ce au ei în comun: grai, istorie, cultură, artă populară, arhitectură.--Bogdan Muraru (discuție) 30 mai 2015 17:59 (EEST)[răspunde]
Vitalie Ciubotaru, în viziunea mea ar fi potrivit pentru articolul Moldova sensul de regiune geografică și istorică (de fapt asta se regăsește actual și în frazele introductive). Deocamdată însă sunt convins că treaba asta nu este neapărat bătută în cuie, mai important fiind deocamdată - în opinia mea, identificarea clară a arealelor de care trebuie să se ocupe fiecare dintre articole. Aceasta este necesar pentru a nu duce o muncă de dezvoltare inutila a unui articol sau altul într-o direcție, sau a expune de 2-3-4 ori acceași informație în articole diferite. Datele despre particularitățile lingvistice ale limbii române vorbite în teritoriul respectiv sau despre aspectele culturale pot fi tratate mulțumitor într-un asemenea articol. La fel pot fi tratate și datele despre celelalte etnii (ruși, polonezi, etc...), elementele lor culturale specifice de pe plan local, etc... sau despre controversa limbă română/ etnici români vorbitori de grai moldovenesc versus limba „moldovenească”/ etnici „moldoveni”
Bogdan Muraru, realist vorbind nimeni cu bună intenție nu cred că vrea să saboteze articolul, deși privind ce s-a întâmplat în ultimele săptămâni mai că îmi vine să zic și eu exact invers. Problema este - din câte presupun eu, faptul că teritoriul - recte spațiul geo-politic în cauză este încă supus unor influențe contrare pe principiul fluxului și refluxului. În plus, nu există o viziune unitară în ceea ce privește abordarea globală a problemei nici măcar în România. Pentru a fi mai explicit, voi da un citat
„Se duce în prezent o întreagă bătălie între adepții configurării Europei regiunilor pe structura provinciilor istorice pe de o parte și, respectiv adepții definirii regionale pe principii de funcționalitate social-economică actuală. Primii își sprijină argumentația pe faptul că regiunile istorice se bucură de atașament popular. Există un sentiment public de apartenență la acestea, deci și un potențial de coeziune socială și de posibil angajament social. Consolidarea lor excesivă poate duce la slăbirea statelor naționale și chiar la destrămarea lor, dorită mai ales de regiunile performante. Adepții regiunilor funcționale actuale, pornesc de la principiile de eficiență economică, de echilibru regional și de agregare ierarhică a acestora în spațiile naționale, apoi în cele supranaționale. Principalul lor atu, coerența de ansamblu și stabilitatea politică. Argument suplimentar, sentimentul de apartenență se poate dezvolta în timp, antrenând apoi coeziunea și angajamentul social”
Regiunile de cooperare trasnfrontalieră, surse de stabilitate sau conflict ?, Nicolae Popa, Geopolitica, Anul IV, nr. 20 (4 / 2006), vezi p. 25-26
Singura viziune unitară a Românilor în ceea ce privește spațiul de care vorbim este limitată la abordarea politică și - în mare parte economică, motiv pentru care toată granița româno-ucraineano-moldovenească este acoperită de formațiuni transfrontaliere de cooperare care au în comun un singur lucru: etnicii români de-o parte și de alta a granițelor. Este corect cum spuneți dv. Bogdan că Moldova este
„spațiul unde trăiesc moldovenii, ca subgrup românesc, cu tot ceea ce au ei în comun: grai, istorie, cultură, artă populară, arhitectură.”
, dar nu numai asta au în comun și în plus mai au elemente care face termenul „unitate în diversitate” să descrie confident subiectul în cauză.--Accipiter Q. Gentilis(D) 30 mai 2015 17:56 (EEST)[răspunde]
<în viziunea mea ar fi potrivit pentru articolul Moldova sensul de regiune geografică și istorică (de fapt asta se regăsește actual și în frazele introductive)> OK. În așa caz trecem la discutarea geografiei Moldovei.--Vitalie Ciubotaru (discuție) 30 mai 2015 18:48 (EEST)[răspunde]

Moldova[modificare sursă]

[text adus de la Wikipedia:Cafenea]

Deși, acest articol a fost articolul săptămânii, perioadă în care s-a dat o formă și s-a dezbătut conceptul de Moldova, în urma căruia s-a ajuns la un consens, utilizatorul Accipiter Q. Gentilis a considerat că e bine să înlăture toate informația din articol, care se baza pe referințe cu o altă informație fără surse, un tip de cercetare originală ce îi dă articolului un aer de teză de doctorat cu pretenții academice și formulare greoaie. De asemenea, contest adăugarea unei secțiuni, care nu se referă la conceptul de Moldova descris în prerzentare ci nu e decât o altă secțiune de dezambiguizare. --Bogdan Muraru (discuție) 28 mai 2015 12:37 (EEST)[răspunde]

Când veți binevoi să fiți rațional, poate veți accepta faptul că tema este foarte vastă și că merită o tratare pe măsură. Chiar nu înțeleg modul în care ați abordat articolele despre subiectul Moldova și nici dorința de a intra repetat în conflict evident cu cerințe de lucru justificate ...
Eu cred că în timp, articolul poate ajunge un articol bun, dar asta depășește pe timp mediu capacitatea unui singur om. E nevoie de mai mulți interesați în dezvoltarea lui. În contextul dat, naționalismul moldovenistic cu parfum de scandal și aere de ebrietate nu este cea mai bună alternativă... --Accipiter Q. Gentilis(D) 28 mai 2015 12:43 (EEST) P.S. Sincer, nu înțeleg exact ce doriți: fie vreți să mă reclamați (dar locul potrivit este la Reclamații), fie intenționați să discutați modificările aduse articolului (dar locul potrivit este pe pagina de discuții).P.P.S. Am explicat că ar fi oportună formarea unei echipe pentru articolul în cauză, dar văd că nu doriți să vă alăturați ei....[răspunde]
Lăsați și alți utilizatori să ajute la înghegarea articolului, consider că actele dvs. sunt destructive articolului prin înlăturarea informațiilor cu referință și adăugarea unora fără. Și vă rog, fără atacuri la persoană. În primul rând: nu ștergeți, apoi, nu adăugați informație fără referințe, trei: respectați consensul și nu încercați să vă impuneți decât prin argumente, cu cu forța, participați la discuții --Bogdan Muraru (discuție) 28 mai 2015 12:51 (EEST)[răspunde]

Plus, că în prezent vorbim despre Moldova ca un spațiu istoric, etnografic, cultural, lingvistic, astea dau identitate zonei, iar dumneavostră ați înlăturat aceste secțiuni și vorbiți despre Rețeaua de transport, economie, etc. Șoselele sau făbricile nu sunt chiar elemente pur moldovenești, pot fi menționate dar trebuie dezbătute pe larg în regiunile economice, NE, SE, economia Republicii Moldova. Consider firesc să se dezvolte secțiunile: tradiții, artă populară, arhitectură; nu astea să fie șterse.--Bogdan Muraru (discuție) 28 mai 2015 13:23 (EEST)[răspunde]

  1. Vă mai repet încă o dată poate pricepeți (prima dată am făcut-o pe pagina mea de discuție), că secțiunile legate de cultură, arta populară sau arhitectură nu vi le-am șters, ci numai vi le-am mascat temporar cu <!-- -->, descriind modificarea ca „ascunderea temporară text” +/- „(până la refacere)”
  2. Chiar dacă dv. vă provoacă neplăcere faptul că istoria a fost astfel cum a fost, realitatea ei trebuie acceptată și nu escamotată. Faptul că Marele Prieten de la Răsărit a folosit acest concept în interesul lui (și nu al etnicilor români din spațiul moldovenesc) nu trebuie "camuflat artistic"...
  3. Poate dv. doriți să vorbiți despre Moldova numai într-un context optimistico-folclorico-etnografic ș.a.m.d., dar alții s-ar putea să nu fie de acord cu dv. (printre ei numărați-mă vă rog și pe mine pe primul loc). Problema reală este însă că spațiul geografic în cauză se află într-o zonă cu real potențial de conflict, și aceasta este cel puțin unul dintre motivele pentru care lipsa investițiilor - dirijate prudent spre alte zone, întreține subdezvoltarea. Nu e nimic folcloric în faptul că într-o zonă unde natalitatea e la cote rezonabile, satele sunt goale și în fiecare scară de bloc există câteva apartamente unde nu locuiește nimeni, după cum nu e nimic etnografic în banii investiți de prin Italia, Spania sau Germania în case fără nici un element tradițional popular, case în care stau bătrânii părinți ai celor care-și plătesc impozitele în visteriile altor state (asta ca să nu mai vorbim de faptul că banii sunt băgați în zidărie și nu în tehnologie agricolă sau în cumpărarea de terenuri care să extindă suprafețele cultivate pentru a face culturile rentabile, astfel încât să fie susținută dezvoltarea ...) În plus, lingvistic vorbind și în lipsa moldovenilor migrați spre alte țări mai „calde” economic, dulcele grai moldovenesc începe să fie înlocuit de limba romani, la fel ca prin alte zone pe care nu le amintesc acum. Arhitectural vorbind unde se ridică 10 mănăstiri nu se ridică nici o fabrică, pe motiv că e mai avantajos decât să-ți rupi mâinile trăgând la șaibă sau să stai la muncă până la orele 22 pe bani puțini... Și ca să tragem linie, identitatea zonei este dată și de această subdezvoltare, factor care face pe toți moldovenii să încerce să ajungă și pe lună dacă e posibil, numai să nu rămână cu etnografia, folclorul, cultura și lingvistica lor la ei acasă ! Cel puțin din aceste motive articolul trebuie să se centreze - de exemplu și pe rețeaua de transport sau pe elemente de economie, politică, administrație, etc... Și apropo, despre ce caracteristici vom mai vorbi odată cu redesenarea regiunilor de dezvoltare, când orașe ca Piatra-Neamțul, Botoșaniul, Vasluiul, sau Focșaniul (neprinse în planurile de investiții - orientate spre centrele de dezvoltare Suceava, Iași, Bacău sau Galați) vor ajunge de rangul Pașcaniului ori Fălticeniului (sau eventual Vasluiul de rangul Târgului Estetic) ...? --Accipiter Q. Gentilis(D) 28 mai 2015 23:36 (EEST) P.S. Vă recomand pagina despre Geografie, pentru capitolele pe care ar trebui să le conțină un astfel de articol.[răspunde]

Și ca să nu uit: odată cu înmormântarea Parteneriatului Estic, șansele Moldovei de a deveni - în timp un muzeu (etnografic, folcloric, lingvistic... etc) au crescut exponențial. Bineînțeles, proporțional s-au redus și șansele de a fi alții doritori să se informeze despre șoselele, căile ferate, economia, administrația zonei, etc....mici bagatele dealtfel, de genul celor pe care le caută unul care e interesat să facă ceva pozitiv și/sau productiv în zonă. Deci iată, dreptatea e de partea dv. !--Accipiter Q. Gentilis(D) 29 mai 2015 00:22 (EEST)[răspunde]

Faptul de înlătura/ascunde informație nu se justifică iar celelalte prejudecăți ale dvs și cercetarea originală, privind această zonă nu pot fi considerate enciclopedice. Și încetați de a mai veni cu aluzii de gen că aș fi în stare de ebrietate, că aș căuta scandal sau că nu aș avea capacitatea de a înțelege ce spuneți, chiar observ și ce încercați să mascați sub acest aer superior pe care îl afișați.--Bogdan Muraru (discuție) 29 mai 2015 07:56 (EEST)[răspunde]
Descrieți-mi vă rog:
  1. Prejudecățile de care sufăr
  2. Elementele de cercetare originală la care vă referiți, din acest articol (condiția fiind - evident, ca datele respective să nu se găseasă în literatura despre subiect) --Accipiter Q. Gentilis(D) 30 mai 2015 09:27 (EEST) P.S. Nu prea observ nicăieri că aș fi afirmat că nu aveți capacitatea de a înțelege ce vreau să spun. P.P.S. Nu consider naționalismul ceva rău ci dimpotrivă, dar cu condiția să nu fie promovat în mod păgubos.[răspunde]
Prejudecăți și idei strict personale:că a ajuns să se vorbească limba romani pe aici, că s-au golit satele și orașele, că lumea pleacă în Spania...vreți să transformați wikipedia în tabloid? Aici se scrie despre elementele de identitate ale acestui spațiu cultural, de grai, de port popular, de artă populară, de arhitectură (arhitectură rurală, stil moldovenesc), de tradiții (capra din Descriptio Moldavae, încondeiatul ouălor, mascații de la Ruginoasa) de cultură (Junimea, cadrul în care s-au format atâțea scriitori), de ceramică (de Marginea, de Kuty sau Cucuteni), dansuri, muzică.--Bogdan Muraru (discuție) 30 mai 2015 15:55 (EEST)[răspunde]

Dacă dumneavoastră vreți să înjosiți moldovenii sau să trageți un semnal de alarmă pentru autorități nu cred că ați ales calea cea mai potrivită. Problemele de actualitate pot fi tratate în formațiunile administrative actuale, în articolele Republicii Moldova, a Moldovei Occidentale. Chiar și secțiunea despre turism ar trebui mutată la Moldova Occidentală, Rep. Moldova, etc și lăsat aici doar o frază menționând elememntele comune de identitate: cetățile de apărare a Moldovei , mănăstirile în stil moldovenesc, sate unde se păstrează folclorul autentic. Dar cum în acel moment nu exista o pagină despre Moldova din dreapta Prutului prezentată corespunzător nu puteam crea o secțiune Turism corespunzătoare, era nefirească excluderea Bucovinei din cadrul Moldovei.--Bogdan Muraru (discuție) 30 mai 2015 16:19 (EEST)[răspunde]

Domnule dragă, chiar sunt surprins de ... balonul de cristal în care pare că trăiți ! Un oraș ca Piatra Neamț la apogeu avea cam 132.000 de locuitori (estimare statistică, la recensământul din 1991 după ce deja plecaseră o parte erau cam 123.000), acum 4 ani (la recensământul din 2011) mai erau cam 85.000 (dispăruți în peisaj așadar mai mult de 1 din 3). În Comuna Valea Seacă, Bacău, cam 33,1% actual sunt romi. Am fost relativ recent într-un sat de lângă Buhuși unde băta vântul. Singurii care mai lucrau cât de cât pământul erau călugării de la Mănăstirea Runc. Întrebându cum de se poate așa ceva, mi s-a spus clar, din două case numai una mai era locuită și aceasta în general de bătrâni, care nu mai aveau forța economică și fizică necesară. Mănăstirea era aproape singurul deținător din sat de utilaje agricole și luase pământul în arendă. Acestea sunt date reale, nu importate de pe planeta Marte. Tineretul întradevăr este în mare parte plecat și încearcă în continuare să plece. Aceste plecări generează tragedii și probleme sociale, de exemplu copii lăsați în urmă de părinții plecați mai ales în Italia și Spania au ajuns un fenomen cărui instituțiile locale și comunitățile restante încearcă să îi înțeleagă amploarea și să-i găsească rezolvări. Mă rog, nu mai continuui că nu are rost, cel puțin deocamdată.
Nu vreau să trag nici un semnal de alarmă și nici nu vreau să înjosesc pe cineva. Uitați-vă însă mai atent pe pagina mea de utilizator, veți vedea acolo - printre altele, următorul text:
„1) ....Deocamdată aici pe Wikipedia acoperirea cu subiecte de interes regional la nivelul informațiilor despre România este una dintre „frontierele” a căror împingere „mai departe” este cu potențial de mare utilitate. Aceasta se poate traduce indirect în facilitarea bussinesului, a comunicării, a mobilității oamenilor și a gradului de securitate - adică într-un cuvânt în creșterea dezvoltării economice, sociale și a siguranței vieții de zi cu zi. 2) Privesc Wikipedia în primul rând ca pe un instrument de promovare a unor interese comune ale societății și consider informațiile de calitate ca piese ale acestui instrument. Am constatat la modul practic - pe teren, cum părți din aceste informații de calitate s-au transfomat în beneficii pentru oameni și societate, astfel că militez atât pentru o dezvoltare țintită a Wikipediei în sensul „acordării” ei cât mai mult în ton cu interesele societății, cât și pentru o responsabilitate sporită în ceea ce privește calitatea de editor.”
Luați-o ca pe un crez: Wikipedia poate fi pusă și în slujba dezvoltării, nu este musai să fie numai un simplu bagaj de cunoștințe. --Accipiter Q. Gentilis(D) 30 mai 2015 18:28 (EEST)[răspunde]
Am observat că în România toți cred că un șut în fund este un pas înainte și că turnatul cu cenușă în cap e sport național. Păi dacă ne nășteam în Somalia, ne sinucideam în masă? Trebuie să mai vedem și partea bună a lucrurilor, să ne mai crească și stima de sine, să mai distrugem și din prejudecățile interne cât și internaționale. Și nu sunt independentist sau ultranaționalist ci văd întunericul în care se afundă Moldova și izolarea dar vreau prin lucruri frumoase să atrag privirea asupra ei. Și crearea articolului es:Turismo en Rumania, nu a fost doar pentru ca alții să adune cunoștințe ci poate ca să determin pe cineva să vină să vadă pe viu frumusețile țării noastre, să vadă jumătatea plină, sau cel puțin să știe că pe lângă atâtea lucruri rele există și lucruri bune în țara asta. Mă mândresc și cu Transilvania, tot patria mea este, dar a te lăuda cu Brașov, Sibiu, Cluj e a te lăuda cu moștenirea maghiară și saxonă. nu cu elementul românesc, mai sărăcios, poate mai rar dar al nostru din Moldova, Țara Românească.--Bogdan Muraru (discuție) 30 mai 2015 19:45 (EEST)[răspunde]
În sensul statalității, ar trebui să ne mândrim inclusiv cu moștenirea lăsată - de exemplu de nemți sau de alte naționalități (cum ar fi familiile de descendenți ai grecilor care au fost mai români ca românii sau bulgarii care au făcut agricultură de calitate în Dobrogea). Nu de alta, dar construcția României moderne au făcut-o aceste naționalități cot la cot cu noi. La urma urmei de ce nu am valorifica și moștenirea maghiară, de exemplu ? Cât despre elementul „pur românesc” din Moldova, nu prea știu ce ar putea însemna această „puritate”, mulțumită influențelor poloneze și austriece din nord, rusești din est, maghiare din vest, turcești din sud... În esență Moldova a fost permanent un spațiu de interferențe culturale.--Accipiter Q. Gentilis(D) 31 mai 2015 01:01 (EEST)[răspunde]

Off topic, dar ca român transilvănian sunt cutremurat de grozăviile pe care le afirmă vechiul meu amic Bogdan Muraru. Să afirmi că a te lăuda cu Brașov, Sibiu, Cluj e a te lăuda cu moștenirea maghiară și saxonă. nu cu elementul românesc, e ori reavoință și prostie, ori ignoranță crasă. Iar faptul că un individ care face astfel de afirmații promovează ceva pe undeva, personal mă apucă spaima. Câteva întrebări despre elementul românesc: aveți idee unde a fost prima școală în limba română de pe teritoriul actual al României? Aveți idee cine a implementat alfabetul latin în limba română? Aveți idee de ce un Coresi, român verde de Târgoviște, s-a mutat la Brașov? Aveți idee cine au fost promotorii unirii celei mari? etc, etc, etc. Amice, românii transilvăneni au adus o contribuție majoră de netăgăduit asupra a ceea ce numim astăzi element românesc și a ceea ce suntem astăzi cu toții, cultural vorbind.

Articolul de promovare es:Turismo en Rumania este lipsit de referințe și astfel constat tâmpenii de genul Cluj Napoca, Oradea, Alba Iulia, son ciudades transilvanas de gran belleza arquitectural, una mezcla de cultura rumana con cultura hungara. Habar nu am ce vrea să spună, dar în arhitectura orașelor transilvănene se regăsește barocul, goticul, renascentistul, eclecticul, neoclasicul, secessionul etc ... niciun stil rumana sau hungara.

Îmi pare foarte rău de tonul folosit, dar ofensa este foarte gravă. Dacă nu știi ce vorbești sau nu ai nimic bun de spus mai bine taci din gură. Cele bune, --Silenzio (discuție) 31 mai 2015 03:10 (EEST)[răspunde]

Eu nu am pretenția să înțelegeți spaniola, căci nimeni nu le poate ști pe toate. Acolo am zis așa: Cluj Napoca, Oradea, Alba Iulia, sunt orașe transilvănene de o mare frumusețe arhitecturală (nu am menționat stilurile), un amestec de cultură românească și maghiară (teatrul maghiar, teartrul român, festivaluri de muzică și ansambluri, etc) deci nu sesizez nici o greșeală. Eu nu am zis că în Transilvania nu există elemente românești, dimpotrivă Transilvania e zona cu etnografia cea mai bogată și diversă, straie populare, cântece doar că se bate monedă doar pe moștenirea arhitectonică lăsată de sași și de maghiari, cu castele și cetăți mai toate aparținând nobilimii ungare, centrele vechi ale orașelor ardelenești, iar România trebuie promovată în întregime. Tonul inadecvat pe care îl folosiți și lipsa dorinței de a duce o discuție amiabilă mă face să mă retrag din această discuție care deja s-a prelungit prea mult. --Bogdan Muraru (discuție) 31 mai 2015 11:20 (EEST)[răspunde]
Bogdan, încerc să vă explic de cel puțin trei ani de zile că la Wikipedia trebuie aduse referințe, susținere bibliografică pentru ceea ce scriem, iar opiniile exprimate trebuie să se bazeze pe ceva verificabil, palpabil. Dumneavoastră mă ignorați cu desăvârșire, iar apoi doriți să fiu amiabil. Eu chiar mi-aș dori să fiu amiabil, dar e dificil cu cineva care nu arată respect pentru regulile jocului (O paralelă: este precum am juca fotbal împreună, iar dumneavoastră în loc să jucați mingea cu piciorul, o jucați cu mâna, comițând henț în mod constant, iar apoi vă supărați pe mine deoarece vă rog să jucați corect). Nu știu dacă vă dați seama, dar dumneavoastră sunteți cel nedrept în această relație, deoarece în timp ce dumneavoastră doar aruncați impresii personale în pagină, fără a deschide o carte, ceilalți fac eforturi pentru documentare. Este foarte ușor să aruncăm în pagină afirmații iresponsabile, dar este mai greu să le justificăm.
Cluj Napoca, Oradea, Alba Iulia, sunt orașe transilvănene de o mare frumusețe arhitecturală, un amestec de cultură românească și maghiară - recitiți cu atenție ce ați scris ... cred că am înteles spaniola dumneavoastră foarte bine. Dacă nu voiați să amestecați frumusețea arhitecturală cu amestecul de cultură româno-maghiară, expresiile trebuiau separate prin punct, nu prin virgulă, iar expresia nr. 2 trebuia reformulată. Așa cum este formulat se citește că arhitectura orașelor este un amestec de cultură românească și maghiară. --Silenzio (discuție) 31 mai 2015 18:24 (EEST)[răspunde]
Nu era intenția mea să intervin aici, dar după ce am citit că România trebuie promovată în întregime n-am încotro. Nici Moldova, nici România în întregime, nu trebuie promovate pe Wikipedia. Wikipedia este o enciclopedie, nu o tribună. Ea trebuie să fie o sursă de cunoaștere, nu o platformă de promovare. Autorii trebuie să adopte un punct de vedere neutru și să evite cercetarea originală. -- Victor Blacus (discuție) 31 mai 2015 12:13 (EEST)[răspunde]
La o mare varză a dus toată treaba asta cu Moldova, mai ales când te gândești că a pornit de la dorința unui coleg de-al nostru de-a împodobi articolul cu o galerie de fotografii și probabil de a-și pune într-un articol concepția despre o Moldovă reunită și eternă, dincolo de granițe temporale și temporare, particularități lingvistice șamd. Locul potrivit pentru acest comentariu nu cred că în altă parte, de exemplu la pagina de discuție a articolului Moldova, pentru că e vorba de mai multe articole aici.
Propun să lăsăm articolul Moldova ca un articol care să înfățișeze în oarecare detaliu toate sensurile cuvântului, de la entitățile politice până la propaganda rusească, desigur diseminată de surse de încredere, nu parafrazată mot-a-mot. Evident că termenul Moldova este echivoc, dar sunt unele lucruri care ar trebui să pară clare:
Dacă vrei să scrii despre geografie, climă șamd, e cel mai simplu să introduci informațiile la articolele România și Republica Moldova, pentru că dealurile și munții și orașele au de obicei buna uzanță de a sta pe loc. Dacă vrei să scrii despre geografia istorică, informațiile ar trebuie introduse in articolul Principatul Moldovei, cel puțin în ce privește intervalul temporal de până la Unirea Mică din 1859.
Dacă dorești să scrii despre tradiții, obiceiuri, folclor, etnografie – despre lucrurile care îi diferențiază pe moldoveni de alți români – locul cel mai bun de dezvoltat informațiile acestea este în articolul moldoveni, care distinge deja din introducere multiplele înțelesuri pe care le poate avea termenul. Trebuie avut în vedere că după peste 200 de ani de istorie (cu un scurt intermezzo) rupți de ceilalți moldoveni, moldovenii de peste Prut au și particularități.
În ce privește sub-dialectul moldovenesc (sau ce o fi, grai, dialect, varietate șamd), acesta comportă desigur o tratare unitară, într-un articol de sine stătător, cu evidențierea particularităților regionale.
În ce privește Moldova ca regiune a României, părerea mea e că înainte de a-i crea un articol propriu, mai bine am strânge sursele de încredere care discută foarte precis ce înțeleg românii când vorbesc despre Moldova de dincoace de Prut, căci iarăși multe informații precise sunt mai bine găzduite în articole despre geografia României și județele ei.
Dar nu înțeleg de ce într-un articol cu înțeles așa de echivoc, este nevoie să iterăm că Moldova (care dintre ele?) se laudă (sic!) cu Iorga, Eminescu și Ștefan, sau să enumerăm într-o secțiune despre turism locuri care actualmente nu fac parte dintr-un circuit turistic unitar, ci care în răstimpuri au fost și n-au fost parte dintr-un stat medieval numit Moldova. --Mihai (discuție) 31 mai 2015 12:39 (EEST)[răspunde]
De acord cu Victor Blacus. Intervențiile anistorice și agramate ale unui utilizator pot fi tolerate până la un anumit punct, deoarece ele țin doar de nivelul de cultură și educație al fiecăruia. Atunci când ele se întind, însă, pe numeroase pagini de discuție ale articolelor sau utilizatorilor, la Cafenea, Pagini de șters și Reclamații, cu scopul declarat de a promova o anumită imagine și de a decide cu ce anume trebuie „să ne lăudăm” (!) și cu ce nu, aceasta reprezintă o încălcare a politicii oficiale. Bodgan Muraru trebuie avertizat corespunzător și trebuie să renunțe la această atitudine. --Pafsanias (discuție) 31 mai 2015 13:55 (EEST)[răspunde]

Regiunea istorica Moldova, ca si Persia, e o regiune parte actualmente a doua tari vecine: Republica Moldova si Romania. E normal ca sa apara dezbateri a cui Moldova e mai moldoveneasca. Insa daca ambele parti aduc referinte si surse obiective, din aceste discutii articolul doar castiga, deoarece informatia nu e prezentata unilateral. Deci prioritar e sa nu dezvoltam subiecte anexe prea mult, sa ne concentram mai la esential, iar restul le punem in articole specializate. Ce e esential? Asta e problema, si se poate de discutat. Haideti sa luam un subiect concret si cred ca se poate de gasit consensus daca vorbim de subiect foarte concret si nu ne ducem dupa o cana de apa la ocean. --Serhio (discuție) 12 iulie 2015 21:33 (EEST)[răspunde]

Useful links[modificare sursă]

Graiul Moldovenesc[modificare sursă]

"Graiul moldovenesc" este limba română vorbită cu accent. Limba română vorbită în Moldova și celelalte provincii românești nu este dialectală. Există variații de accent și minore variații de lexic, în special împrumuturi apărute sub influența diverșilor ocupanți înainte de 1918, și termeni, mai ales tehnici, preluați ca barbarisme din rusă în Rep. Moldovenească, în perioada ocupației sovietice, dar limba română este una dintre cele mai stabile limbi, atât geografic cât și temporal. A scrie "Fonetic, din punct de vedere lexical, precum și din punct de vedere morfologic sau sintactic, Moldova nu are un grai unitar" este fals. Variații fonetice și lexicale, deși minore, există. Dar morfologie și sintaxa este cea a limbii române, un rar exemplu de unitate lingvistică.

Tot ce pot să îmi închipui este că autorul fie este incompetent în domeniu sau că Wikipedia a fost contaminată de politicianism. Moldova, de sute de ani este revendicată de diverși slavi, deși dovezile arheologice dovedesc o prezență continua a unei populații sedentare majoritare încă din neolitic, mult înainte de a apărea slavii prin zonă, chiar în forma pre-avară, care le-a adus numele. Această populația a adoptat l. latină, care a dus la limba română, cu influențe slave cunoscute și recunoscute de către lingviștii onești.Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 2A04:2417:4704:E900:50FA:2CED:88E4:711E (discuție • contribuții).

Geografia (fizică a) Moldovei[modificare sursă]

Dat fiind faptul că în introducere Moldova este numită „regiune istorică și geografică”, merită discutate cel puțin următoarele aspecte:

  • Separarea geografiei fizice de cea politică.
  • Definirea limitelor teritoriale al „Moldovei” în sensul prezentului articol. Nu cred că asta trebuie să fie în introducere (e suficient să avem o hartă frumoasă). Bănuiesc, că în literatura de specialitate (apropo, care anume specialitate?) există mai multe puncte de vedere (de exemplu, includerea/excluderea malului stâng al Nistrului). Ele trebuiesc prezentate, conform WP:PDVN.
  • Delimitarea dintre „Geografia Moldovei” și „Geografia României”. Aici avem o suprapunere parțială (nu toată România e Moldova și nu toată Moldova e România), deci avem nevoie de legături interne de genul „vezi și” în ambele sensuri.
  • Delimitarea dintre „Geografia Moldovei” și „Geografia Moldovei Occidentale”. „Moldova Occidentală” face parte din „Moldova”, deci tot ce ține de Moldova din România trebuie scris în Moldova Occidentală, iar aici de lăsat o etichetă {{AP}}.
  • Delimitarea dintre „Geografia Moldovei” și „Geografia Republicii Moldova”: la fel ca în punctul precedent.

Utilizatorii interesați de subiect sunt invitați sa se exprime. Vă mulțumesc. --Vitalie Ciubotaru (discuție) 30 mai 2015 19:21 (EEST)[răspunde]

Am să încerc să expun modul în care am gândit când am făcut introducerea (nu e musai să rămână astfel...) și când am propus structura pe capitole:

  1. Pentru structura pe capitole am deschis pagina Geografie și am citit despre ramurile ei, încercând să rețin ca și capitole, domeniile care ar fi interesante pentru un potențial cititor al unui asemenea articol.
  2. Rațiunea pentru care am pus la început capitolul de Geografie politică, a fost faptul că acest concept/termen/noțiune (Moldova) este întins în toate părțile ca un elastic, cu scopuri diverse de către varii grupuri. Mi se pare mai eficient să se intre de la bun început frontal în problemă pentru a se explica cititorului clar, la obiect și neutru despre ce e vorba - indiferent din ce parte ar veni el și, indiferent de modul în care - mai înainte de a citi articolul ar fi fost „preparat” doctrinar.
  3. Introducerea ar fi bine să fie ceva mai complexă, am observat asta încercând să „dreg” articole pentru a putea fi etichetate drept articole bune. Probabil că odată cu dezvoltarea articolului, anumite părți din text se vor muta la capitolele dedicate sau invers. Vom vedea pe măsură ce se dezvoltă textul
  4. Despre limitele teritoriale: m-am gândit la acest aspect și de aceea am încercat să dezvolt conceptul în sens geografic și istoric. Malul stâng al Nistrului poate fi discutat în sensul statalității Republicii Moldova sau în sensul istoric al unor drepturi vremelnice ale unor domnitori, ori în sensul etnicilor români existenți acolo sau în sensul particularităților graiului moldovenesc, în rest, nu știu ce să zic... Evident că în spiritul PDVN trebuiesc reflectate și alte opinii, cu condiția să nu fie teorii marginale (eventual acestea pot fi amintite cu beneficiu de inventar).
  5. Cred că este destul de evident apropo de delimitările dintre Geografia României și cele ale Regiunii Moldova sau Republica Moldova ori Ucrainei, că principiul care trebuie să guverneze este un singur teritoriu (în sensul Geografiei fizice)- trei state (în sensul Geografiei politice)
  6. De acord - în principu, cu ultimele 2 puncte. Totuși, o prezentare generală a temei unui (sub)capitol - cu datele principale ar trebui făcută la fiecare dintre acestea. --Accipiter Q. Gentilis(D) 30 mai 2015 23:53 (EEST) P.S. Așa ca principiu, nu cred că e ceva bătut în cuie. Dacă la un moment dat se dovedește a fi mai avantajoasă sau mai eficientă o anumită abordare, sau optim un anume set de modificări, nu văd de ce nu s-ar proceda în acest sens. În plus, pe măsură ce articolul va fi construit vor apărea ca evidente de la sine diverse necesități sau soluții mai bune.[răspunde]
Odată acestea citite, am încercat să restructurez articolul ținând cont. Luându-mă după Xenopol, Postică și Spinei, am insistat pe specificitățile arealului, pe diferitele planuri evocate aici, fiindcă tocmai acestea justifică existența articolului : limite geografice care au favorizat constituirea unor grupări umane între ele (printre care Principatul Moldovei), graiul moldovenesc... În schimb am scos ceeace nu este specific moldovenesc (trăsături comune cu toți românii) precum și aprecierile ditirambice. Despre „conștiința de a fi Moldoveni” și variantele ei, au scris Nouzille dar, înaintea lui, Gheorghe Negru (ar mai fi surse de scormonit). --Spiridon Ion Cepleanu (discuție) 31 mai 2015 20:57 (EEST)[răspunde]
Câteva observații:
  1. Datele de lingvistică eu nu le-aș băga la etnografie
  2. La demografie sunt etichetate ca actuale date istorice, în plus te-ai aștepta să fie vorba de date actuale.
  3. La Cafenea Dan Mihai Pitea a emis câteva opinii pe care le-am repostat mai sus și, care merită studiate.--Accipiter Q. Gentilis(D) 31 mai 2015 23:47 (EEST) P.S. Lucrurile sunt - evident perfectibile[răspunde]

Tiraspol - sigur un oras moldovenesc![modificare sursă]

În lista orașelor lipsește - fǎrǎ nici o mențiune - Tiraspol (135 000 loc.)

Norimberga / Bavaria Ángel.García2001 80.131.220.174 (discuție) 19 iunie 2016 16:49 (EEST)[răspunde]

Tiraspolul se află pe malul stâng al Nistrului. Geografic nu aparține deci Moldovei, chit că administrativ aparține de jure Republicii Moldova (nu cred că și de facto, dar asta e o altă discuție).--Accipiter Q. Gentilis(D) 19 iunie 2016 18:52 (EEST)[răspunde]
Tiraspolul de facto nu se află în Republica Moldova dar din anul 1924 a fost un oraș al Republicii Autonome Socialiste Sovietice Moldovenești, entitate predecesoare regimului care controlează în prezent cea mai mare parte a regiunii Transnistria (Republica Moldovenească Nistreană).--DieselEngineRO (discuție) 7 mai 2018 15:32 (EEST)[răspunde]
Din punct de vedere al regiunilor istorice, Tiraspolul, fiind pe malul stâng al Nistrului, se află în Edisan. Îl găsiți listat în acea pagină, împreună cu alte orașe din aceeași regiune istorică. —Andreidiscuție 7 mai 2018 15:46 (EEST)[răspunde]