Ținutul Herța

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Diviziunea etnică a regiunii Cernăuți
Regiunile istorice ale regiunii Cernăuți, ținutul Herța cu albastru
În decursul istoriei Ținutul Herța (din Regiunea Cernăuți) a aparținut de:

Ținutul Herța este aproximativ același cu raionul Herța (exceptând satele Ostrița, Țureni, Mamornița și Poieni care fac parte din Bucovina, dar incluzând satele Tureatca, Poieni și Sinăuții de Jos din raionul Adâncata și satul Cotul Boianului din raionul Noua Suliță) din Regiunea Cernăuți (Ucraina). Populația acestui teritoriu este de aproximativ 28.000 de locuitori (conform recensământului din Ucraina din 2001). 93% din populație este de etnie română și toate satele din ținut sunt exclusiv românești. O situație deosebită este în satul Tureatca unde locuitorii se declară români, dar ca limbă maternă declară limba ucraineană.

Teritoriul a aparținut Principatului Moldovei, iar apoi României până în anul 1940, când trupele sovietice l-au ocupat, deși potrivit anexei secrete a tratatului de neagresiune sovieto-german de la 1939, Uniunea Sovietică nu pretindea decât ocuparea Basarabiei. În acest areal românesc compact care nu fusese niciodată sub ocupația vreunei puteri străine și care făcea parte din Vechiul Regat, detașamentele militare românești nu primiseră ordin de retragere, așa cum primiseră trupele aflate în Basarabia și Bucovina. Astfel au avut loc ciocniri armate soldate cu victime intre trupele sovietice si cele românești, precum incidentul armat de la Herța din 29 iunie 1940. Ca urmare a ocupării, teritoriul sau a fost încadrat Ucrainei Sovietice, fiind eliberat de către armatele româno-germane imediat dupa declanșarea Operațiunii Barbarossa împotriva URSS, în vara anului 1941 și încadrat administrativ-teritorial alături de restul teritoriului județului Dorohoi în Guvernământul Bucovinei. A fost reocupat de catre trupele sovietice in primăvara anului 1944. În pofida ridicării de către guvernele României din 1940 și respectiv 1945 a chestiunii apartenenței din punct de vedere istoric, etnic si legal a Ținutului Herța la statul român, URSS a refuzat returnarea sa câtre România

La finalul celui de-al Doilea Război Mondial, în timpul negocierilor pentru pace, politicianul sovietic moldovean Nikita Salogor a a propus reunirea teritoriilor care au aparținut Principatului Moldovei, în Moldova Mare.[1][2]

Începând cu anul 1991 și până astăzi, face parte din statul ucrainean. Conform tratatului de prietenie dintre România și Ucraina din 1997, România a renunțat la acest teritoriu.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Chestiunea revizuirii hotarelor RSS Moldovenești: de la proiectul „Moldova Mare” la proiectul „Basarabia Mare” și cauzele eșecului acestora (decembrie 1943 – iunie 1946) (în Romanian), II (2), Archiva Moldaviae, , ISSN 2067-3930 
  2. ^ Numarul 6/1995, Magazin Istoric 

Legături externe[modificare | modificare sursă]