Australia

Acest articol se referă la o țară. Pentru continentul cu același nume, vedeți Australia (continent). Pentru alte sensuri, vedeți Australia (dezambiguizare).

Australia
Australia
Drapelul Australiei Stema Australiei
Deviză: There's NOTHING like Australia
Imn: Advance Australia Fair (engleză) Imn Regal: God Save the Queen
Amplasarea Australiei (verde) Amplasarea Australiei (verde)
Geografie
Suprafață
- totală	7 617 930 km² (locul 6)
Apă (%)	1
Cel mai înalt punct	Mawson Peak[*][[Mawson Peak (volcano on Heard Island)|​]] (2.745 m)
Cel mai jos punct	Lacul Eyre (−15 m)
Cel mai mare oraș	Sydney
Vecini	Indonezia Noua Zeelandă Papua Noua Guinee Timorul de Est Insulele Solomon Noua Caledonie Vanuatu
Fus orar	UTC+8 (Australia de Vest) UTC+9:30 (Australia de Sud, Teritoriul de Nord) UTC+10 (Australian Capital Territory, Noul Wales de Sud, Queensland, Tasmania, Victoria)
Ora de vară	UTC+10:30 (Australia de Sud, Teritoriul de Nord) UTC+11 (Australian Capital Territory, Noul Wales de Sud, Tasmania, Victoria)
Populație
Populație
- Recensământ 2006	19
Densitate	2,8 loc/km²
- Estimare 2012	22 797 824 (locul 50)
Limbi oficiale	engleză
Etnonim	australian (m.), australiancă (f.), australieni (pl.)
Guvernare
Sistem politic	Monarhie constituțională
Regină	Elisabeta a II-a
Guvernator-general	Quentin Bryce
Prim-ministru	Malcolm Turnbull
Legislativ	Parliament of Australia⁠(d)
Camere	Camera Reprezentanților (Australia) Senate of Australia⁠(d)
Capitala	Canberra
Istorie
Independență
Constituția Australiei	1 ianuarie 1901
Statut de Westminster	11 decembrie 1931
Actul Australian	3 martie 1986
Economie
PIB (PPC)	2010
- Total	882.362 miliarde USD
- Pe cap de locuitor	39 699 USD (locul 9)
PIB (nominal)	2010
- Total	1 235 miliarde USD (locul 13)
- Pe cap de locuitor	(locul 6)55 589 USD
Gini (2006)	30,5 (medium)
IDU (2010)	▲0,937 (foarte înalt) (locul 2)
Monedă	Dolarul australian (AUD)
Coduri și identificatori
Cod CIO	AUS
Cod mobil	505
Prefix telefonic	+61
ISO 3166-2	AU
Domeniu Internet	.au
Prezență online
site web oficial hasthtag

Australia (pronunție engleză australiană^⁠(d): /əsˈtreɪljə/), oficial Commonwealth of Australia este o țară ce ocupă în întregime continentul cu același nume, insula Tasmania și alte insule mai mici. Este cea de-a șasea țară în lume după mărime, ocupând 7.617.930 km², și cea mai mare țară din Oceania și Australasia. Țările vecine sunt Indonezia, Timorul de Est și Papua Noua Guinee la nord; Insulele Solomon, Vanuatu și Noua Caledonie la nord-est; și Noua Zeelandă la sud-est. Pentru mai bine de 40.000 de ani cu mult înaintea primelor așezări Britanice, Australia era populată de Aborigeni australieni, care au aparținut unora sau mai multor din cele 250 de grupuri de limbi. După descoperirea acestor teritorii de către exploratorii din Țările de Jos din 1606, Marea Britanie pretindea la teritoriile de est a Australiei în 1770 și a început să colonizeze aceste teritorii prin deportările penale spre colonia Noul Wales de Sud începând cu 26 ianuarie 1788. Populația creștea în mod constant în următoarele decenii. Continentul fusese explorat iar alte cinci colonii ale Coroanei au fost stabilite.

Pe 1 ianuarie 1901 cele 6 colonii au format împreună o federație, constituind Commonwealth-ul Australian. De atunci, Australia menține un sistemului politic stabil, bazat pe democrație liberală ce funcționează ca o democrație federală parlamentară și monarhie constituțională. Federația cuprinde 6 state și mai multe teritorii. Populația țării este de 23 milioane de locuitori ce trăiesc mai mult în mediul urban și este concentrată mai ales în statele din est.

Fiind o țară foarte dezvoltată și una dintre cele mai bogate, Australia este cea de-a 12-a economie a lumii după mărime și este pe-al cincilea loc după venitul pe cap de locuitor. După cheltuielile din domeniul militar, Australia se află pe locul 13. Fiind pe-al doilea loc după indicele dezvoltării umane, Australia se ocupă primele locuri în lume după multe alte performanțe precum calitatea vieții, sănătate, educație, libertate economică și protecția drepturilor civile și a celor politice. Australia este țară-membră a G20, OECD, WTO, APEC, ONU, Comunității Națiunilor, ANZUS, Forumul insulelor din Pacific.

Generalități

Australia este situată în emisfera sudică și este înconjurată de Oceanul Indian la Vest și de Oceanul Pacific la Est. Țara este formată din partea ei continentală (Mainland), Tasmania și alte insule aflate la distanță, cum ar fi Insulele Cocos (Keeling), Christmas, Norfolk, Insula Lord Howe, Macquarie și Heard. Autoritățile, de asemenea, revendică și o mare parte din continentul Antarctidei numită Zona Antarctică Australiană.

Australia a fost populată timp de 40.000 de ani în exclusivitate de aborigeni australieni, urmând apoi ca în secolul al XVIII-lea să fie colonizată de britanici. Australienii, care își spun „aussie”, sunt un popor multi-etnic ce nu este constituit numai din aborigeni și europeni, ci și din imigranți originari din Asia, America și Africa. Din punct de vedere politic, Australia este o monarhie constituțională federală. Șeful statului este regina Elisabeta a II-a, care este și regina tuturor statelor ce intră în Commonwealth, reprezentată de un guvernator general. Capitala țării este Canberra, în timp ce Sydney este cel mai populat oraș, urmat de Melbourne, Brisbane, Perth și Adelaide.

Etimologia numelui

Un desen ce reprezintă Port Jackson (locul unde mai târziu va fi situat orașul Sydney) înaintea sosirii europenilor, văzută din South Head. (Din A Voyage around Terra Australis.)

Cel mai probabil, numele provine de la termenul din latină „terra incognita australis”, un termen ce făcea referire la un continent imaginar ce ocupa întreaga Emisferă sudică. Cuvântul „Australia” a fost folosit pentru prima oară într-o scriere în limba engleză: „A note of Australia del Espiritu Santo” scrisă de Master Hakluyt în 1625.

Adjectivul olandez Australische a fost folosit de către oficialii Companiei Olandeze a Indiilor de Est din Batavia (Jakarta de astăzi) pentru a face referire la terenurile sudice nou-descoperite în 1638. Cuvântul „Australia” a fost folosit în traducerea în limba engleză a romanului francez 1693 de Gabriel de Foigny (care folosea pseudonimul Jacques Sadeur) „Les Aventures de Jacques dans Sadeur la Découverte et Le Voyage de la Terre de Sud”, în 1676. Alexander Dalrymple a utilizat termenul în lucrarea sa: „An Historical Collection of Voyages and Discoveries in the South Pacific Ocean (1771)”, pentru a se referi la toate regiunile din Pacificul de Sud Meridional.

În 1793, George Shaw și Sir James Edward Smith, au publicat „Zoology and Botany of New Holland” unde se menționa numele de „Australia” sau „Noua Olanda”. Numele „Australia” a fost popularizat și de publicarea raportului de curse a lui Matthew Flinders A Voyage around Terra Australis (O călătorie în jurul Terrei Australis) publicat la Londra, în 1814. Călătoria exploratorului britanic a fost prima călătorie documentată primprejurul Australiei. Deși titlul reflectă denumirea utilizată de către Amiralitate, Flinders a folosit adesea în raportul său cuvântul „Australia”, un lucru care a jucat un rol important pentru succesul comercial al cărții. Guvernatorul de atunci a New South Wales, Lachlan Macquarie a văzut potențialul noului nume sugerat. Astfel, pe 12 decembrie 1817, secretarul de stat pentru colonii (sau Ministerul Coloniilor) a Imperiul Britanic a primit propunerea pentru a redenumi colonia în „Australia”. În 1824, Amiralitatea și-a dat acordul pentru a schimba numele oficial în „Australia”.

Istorie

Începuturile

Australia a fost inițial folosită de către autoritățile engleze drept loc de deportare a deținuților de drept comun. La data de 13 Mai 1787, o flotǎ engleză pleacǎ din Portul Portsmouth spre Australia, comandatǎ de Arthur Phillip, cel care avea să fie și primul Guvernator al coloniei. Avea la bord aproximativ 1000 de oameni. Dupǎ o cǎlǎtorie de aproape 8 luni ajung la Botany Bay, în sudul continentului, la data de 26 Ianuarie 1788, denumind izvorul descoperit acolo Sydney, dupǎ numele Ministrului Coloniilor. Începutul este mai greu, provizille aduse din Anglia terminându-se rapid, iar plantele cultivate nu au reușit să se prinda datoritǎ secetei existente. O corabie este trimisǎ in Batavia pentru a aduce provizii, se impun rații pentru deținuți, iar criza va fi rezolvată. A doua flotǎ va ajunge în 1792 la Botany Bay.

Dacǎ la început relațiile cu aborigenii sunt bune, ele se vor strica treptat, ajungându-se la masacre în special din partea populației albe. Imaginarul pe care societatea englezǎ îl are despre Botany Bay este dublu: pe de o parte este vǎzut ca cel mai cumplit loc unde pot ajunge deținuții, iar pe de altǎ parte este vǎzut ca locul unui nou început. O importantǎ minoritate care are de la început o situație specialǎ este cea irlandezǎ, catolicǎ, în conflict continuu cu englezii. Relațiile cu aborigenii sunt la început bune, materializându-se în schimburi mǎrunte, însǎ curând vor începe masacrele de ambele pǎrți. Populația englezǎ, conștientǎ de superioritatea sa, va deveni treptat o forțǎ asimilatoare.

Se formeazǎ o a doua așezare la Paramatta.

Al doilea Guvernator este Francis Grose, care are un rol important in dezvoltarea agriculturii și a comerțului. Dupǎ eliberare, deținuții se angajau ca muncitori pe fermele ofițerilor, nemai dorind sǎ se repatrieze în țara de origine. Este semnalul apartenenței la o nouǎ civilizație, însǎ, la acel moment, numele pe care îl poartǎ colonia este New South Wales. Pe lângǎ ciocnirile cu aborigenii, englezii sunt într-un conflict perpetuu cu iralndezii catolici. O rebeliune a acestora, în martie 1804 a dus la uciderea principalilor lideri ai irlandezilor și calmarea momentanǎ a spiritelor. Economia crește treptat, în special datoritǎ cantitǎților imense de lânǎ sau cereale exportate.

Geografie

Australia este a șasea țară din lume ca mărime și cel mai mic continent. Este, de asemenea, cea mai joasă și mai plată întindere de uscat și continentul cel mai secetos. Conține mai mult deșert decât orice alt continent: două treimi din suprafață este aridă sau semiaridă. Are o linie de coastă foarte scurtă pentru o suprafață atât de mare: în afara Golfului Carpentaria și a marelui Golf Australian, sunt foarte puține golfuri de-a lungul totalului de 19.000 km de linie de coastă. Continentului îi lipsesc în mod evident formele de relief: nu există râuri mari, iar munții sunt joși. Cel mai înalt vârf australian, Vârful Kosciusko din Alpii Australieni de la granița dintre New South Wales și Victoria are o înălțime de numai 2.228 m, mai puțin de jumătate din înălțimea Mont Blanc-ului.

Continentul poate fi împărțit în trei regiuni principale: Scutul Australiei de Vest, Platoul Estic și Marele Bazin Artezian. Scutul este un podiș care se suprapune în mare parte cu statul Australiei de Vest, format în principal de aflorimente de roci precambriene vechi de 5.703.000 milioane de ani. Cele mai remarcabile dintre aceste aflorimente sunt Peninsula Arnhem și Podișul Kimberly din nord-vest. Platoul Estic este o regiune muntoasă cu o lățime de aproximativ 500 km, care formează Munții Marii Cumpene de Ape. Vârfurile cele mai înalte au o altitudine de numai 1.500 m. Munții New England și Munții Albaștrii din sud au înălțimi între 900-1.500 m.

Între Scutul Vestic și Platoul Estic sunt trei bazine interioare - Bazinul Murray, Bazinul Carpentaria, Bazinul Eyre. Acestea se numesc împreună Marele Bazin Artezian, care are în cea mai mare parte mai puțin de 300 m peste nivelul mării. În nord, partea mai mare a Bazinului Carpentaria este inundată de Golful Carpentaria. Bazinul Eyre conține Lacul Eyre, care la 15 m sub nivelul mării este cel mai jos din Australia. Intersectarea Deșertului Simpson cu aceste bazine interioare estompează distincțiile fizice dintre aceste regiuni.

În Australia activitatea vulcanică a încetat doar în ultimele milioane de ani și există multă activitate seismică în Platoul Estic și Vestic. Cealaltă caracteristică geografică importantă a Australiei este marea din dreptul coastei tropicale a Queensland-ului. Marea Barieră de Corali, cel mai mare recif coralier din lume, are o lungime de peste 2.000 km și este clar vizibilă din cosmos.

• Australia este a șasea cea mai mare țară din lume dar are cea mai mică densitate. 3/4 din țară este nelocuită.
• Australia este cel mai mic și mai uscat continent locuit.
• Australia de Vest (WA) este cel mai mare stat și aproape la fel de mare cât Vestul Europei.
• Este singurul continent care nu are vulcani.
• Australia are 60.000 km de plajă, o lungime de 1,5 ori mai mare decât circumferința globului.
• Iarna începe în iunie, iar vara începe în jurul Crăciunului.
• Nu există nicio regiune pe tot continentul care să fie la o distanță mai mare de 1.000 km de coastă.

Vecinii Australiei

Statele Australiene și insulele principale (dați click pe zonă pentru a merge la articolul principal)

• La nord statele: Indonezia, Timorul de Est și Papua Noua Guinee;
• Insulele mai însemnate la nord, nord-vest: Sumatra, Borneo, Java, Noua Guinee și Timor;
• La sud: Antarctica;
• La nord-est: Insulele din Oceanul Pacific;
• La sud-est: Noua Zeelandă.

State și teritorii

Australia cuprinde 6 state și mai multe teritorii. Cele șase state sunt: New South Wales, Queensland, South Australia, Tasmania, Victoria și Western Australia. Dintre teritorii cele mai importante sunt: Northern Territory (NT) și Australian Capital Territory (ACT).

Orașe

• Canberra
• Sydney
• Melbourne
• Adelaide
• Perth
• Brisbane
• Hobart
• Darwin

Clima

Cea mai mare parte a Australiei este foarte secetoasă. În timpul verii, care ține din decembrie până-n februarie, există valuri de căldură frecvente, iar temperaturile ating în general 38 grade Celsius. Unele părți sunt umede, în general regiunile de coastă estice și Insula Tasmania. Efectele neplăcute sunt într-o oarecare măsură atenuate de brize vestice răcoroase care suflă în tot timpul anului. În zone restrânse din Australia de Sud și Australia de Vest, iernile secetoase din iunie până în august alternează cu veri umede din noiembrie până în martie. Coasta nord-vestică tropicală are ierni secetoase și veri umede: aici ploile sunt tropicale și există condiții musonice. Insula Tasmania și Vârful Kosciusko au ținuturi înzăpezite în timpul iernii; totuși, în alte părți, zăpada este extrem de rară. Orașul nordic Darwin are o temperatură medie de 30 grade Celsius vara și 27 iarna, cantitatea medie de precipitații fiind de 150 cm, cea mai mare parte căzând vara. La Sydney, pe coasta de sud-est, cantitatea de precipitații este de aproape 120 cm, căzând în tot timpul anului. Partea cea mai răcoroasă a țării este Hobart din Tasmania, cu o temperatură medie de 17 grade Celsius vara și 12 iarna. În Perth, din Australia de Vest, cad aproximativ 90 cm de precipitații pe an și temperaturile medii sunt de 23 grade Celsius (în ianuarie) și 13 (în iulie).

Vegetația naturală

Vegetația este dominată de plante perene cu frunze tari, cu frunze bine adaptate pentru supraviețuirea în regiuni aride. Există 600 de specii de eucalipt și 800 de specii de salcâm. Zonele de vegetație ale Australiei corespund în mare parte cu zonele de climă. Pădurile tropicale de pe coasta nordică și nord-vestică conțin palmieri, pini, ferigi de copac și mangrove în mlaștinile de coastă. Aproximativ 9% din suprafața Australiei este acoperită cu păduri subtropicale și temperate, mai dese pe coasta de est, constând din palmieri, ferigi de copac și eucalipt.

Versanții vestici ai Munților Marii Cumpene de Ape conțin păduri subtropicale sau temperate de eucalipt si arbuști, acoperind 9% din uscat. Câmpia, spre sud de Tropicul Capricornului și pădurea de savană, spre nord, constituie 26% din continent. În regiunile cele mai aride sunt răspândite plante mici precum sfecla și arbuștii cu fructe. Regiunile cele mai secetoase ale Australiei conțin planta mulga, un salcâm cu o mare importanță furajeră. În sud-vest cresc arbori valoroși cu lemn de esență tare, precum jarra și kauri.

Depresiunea Australiană de Vest constă din roci dure, foarte vechi, și ocupă aproape întregul stat al Australiei de Vest și părțile învecinate ale Teritoriului de Nord și Australiei de Sud. Înălțate deasupra nivelului acestei depresiuni, există mai multe lanțuri muntoase, cum sunt Kimberley și Hamersley, precum și aflorimente izolate de roci, cum este Muntele Ayers.

Patrimoniul mondial UNESCO

Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt incluse următoarele obiective din Australia (în stânga: anul preluării bunului / locului pe Lista UNESCO):

• 1981 Marele Recif de Corali
• 1981, 1987, 1992 Parcul Național Kakadu
• 1981 Zona lacustră Willandra
• 1982, 1989 Parcurile naturale din Tasmania de vest
• 1982 Grupa de insule Lord Howe
• 1986, 1994 Rezervațiile forestiere umede din estul Australiei
• 1987, 1994 Parcul Național Uluru (Ayers Rock) - Kata Tjuta (Mount Olgas)
• 1988 Parcul Național Wet Tropics în Queensland
• 1991 Parcul Național Shark Bay din vestul Australiei
• 1992 Insula Fraser
• 1994 Situl fosilifer cu mamifere de la Riversleigh / Naracoorte
• 1997 Insulele vulcanice subantarctice Heard și McDonald
• 1997 Insula Macquarie
• 2000 Zona montană Greater Blue
• 2003 Parcul Național Purnululu
• 2004 Clădirea regală de expoziții și grădinile Carlton
• 2007 Opera din Sydney
• 2010 Lagărul istoric al deținuților
• 2011 Coasta Ningaloo

Bibliografie

• Manning Clark, A History of Australia, Printed in England, 1992

Legături externe

• Atlasul Wikimedia pentru Australia
• About Australia from the Department of Foreign Affairs and Trade website
• Governments of Australia website (federal, states and territories)
• Australian Government website
• Parliament of Australia: Who's Who (includes head of state)
• Australian Bureau of Statistics
• Community organisations portal
• Tourism Australia
• Australia at UCB Libraries GovPubs
• Australia pe Curlie
• Ziua Națională a Australiei, 26 ianuarie 2008, Amos News
• Australia – tara de la antipozi, 6 mai 2008, Andrada Fiscutean, Descoperă
• Lovitura de bumerang, 8 august 2008, Mircea Oprita, Ziarul financiar
• VIDEO Australia, țara fripturii de cangur, 4 ianuarie 2013, Ciprian Enea, Adevărul

Vezi și

• Listă de munți din Australia
• Listă de fluvii din Australia
• Lista orașelor din Australia
• Locuri din patrimoniul mondial UNESCO
• Listă de superlative geografice