Țară dezvoltată

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Harta globală în funcție de nivelul de dezvoltare economică

     Țară dezvoltată

     Țară în curs de dezvoltare

     Țară cel mai puțin dezvoltată

     Date indisponibile


Clasificare conform datelor publicate de Fondul Monetar Internațional[1] și Organizația Națiunilor Unite[2]
Harta globală în funcție de Indicele dezvoltării umane (pe baza datelor din 2021, publicate în 2022)

     Foarte ridicat

     Ridicat

     Mediu

     Scăzut

     Date indisponibile

O țară dezvoltată sau țară cu venituri mari[3][4] este un stat suveran cu un nivel relativ ridicat de creștere economică și securitate. Criteriile standard pentru evaluarea nivelului de dezvoltare al unei țări sunt venitul național brut per locuitor sau produsul intern brut per locuitor, nivelul de industrializare, nivelul general de viață și cantitatea de infrastructură tehnologică[5].

Factorii noneconomici, cum ar fi indicele dezvoltării umane, care cuantifică nivelurile de educație, alfabetizare și sănătate ale unei țări într-o singură valoare, pot fi utilizați și pentru a evalua o economie sau gradul de dezvoltare[5]. Ce criterii trebuie utilizate și care țări pot fi clasificate ca fiind țară în curs de dezvoltare sunt încă subiecte de dezbatere. Diferite definiții ale țărilor dezvoltate sunt oferite de Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială; în plus, Indicele dezvoltării umane este utilizat pentru a reflecta indicele compus al speranței de viață, educației și venitului per locuitor. O altă măsură folosită în mod obișnuit la definirea unei țări dezvoltate este produsul intern brut armonizat cu paritatea puterii de cumpărare per locuitor, care trebuie să fie de cel puțin 22.000 USD. În octombrie 2023, 40 de țări îndeplineau toate cele patru criterii, în timp ce alte 15 țări îndeplineau trei din patru [vezi par. Tabel comparativ (2023)].

Țările dezvoltate sunt caracterizate în general de economii post-industrializate mai avansate, ceea ce înseamnă că sectorul serviciilor (terțiar) are o pondere mai mare decât sectorul industrial (secundar[n 1]), în contrast cu țările în curs de dezvoltare, care sunt în proces de industrializare sau sunt preindustriale și aproape în întregime agrare, dintre care unele ar putea intra în categoria de țară cel mai puțin dezvoltată. În 2023, economiile avansate asigurau 57,3% din PIB-ul nominal global și 41,1% din PIB-ul global armonizat cu paritatea puterii de cumpărare (PPP) conform Fondului Monetar Internațional[6]

Definiție si criterii[modificare | modificare sursă]

UNCTAD List ABCD
Clasificarea membrilor Conferinței Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (United Nations Conference on Trade and Development - UNCTAD)

     Lista A

     Lista B (formată predominant din țări dezvoltate)

     Lista C

     Lista D

     În curs de atribuire

Criteriile economice tind să prevaleze în clasificarea țărilor după gradul de dezvoltare. Un astfel de criteriu este venitul per locuitor - țările cu o valoare ridicată a produsului intern brut (PIB) per locuitor ar fi astfel considerate ca țări dezvoltate. Un alt criteriu economic este industrializarea - țările în care domină sectorul terțiar al economiei (servicii) și sectorul cuaternar al economiei (cercetare și dezvoltare) ar fi astfel descrise ca dezvoltate. Mai recent, a devenit proeminentă o altă măsură, Indicele dezvoltării umane (IDU), care combină o măsură economică - venitul național brut, cu alte măsuri - indicii privind speranța de viață și educația. Acest criteriu ar defini țările dezvoltate ca fiind cele cu o valoare IDU foarte ridicată. Cu toate acestea, indicele nu ia în considerare mai mulți factori, cum ar fi avuția netă per adult sau calitatea relativă a bunurilor dintr-o țară. Această situație tinde să declaseze unele dintre cele mai avansate țări, cum ar fi membrii G7[7][8].

Conform Conferinței Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD), economiile dezvoltate cuprind în general America de Nord și Europa, Israel, Japonia și Coreea de Sud, precum și Australia și Noua Zeelandă[9]

Termeni similari[modificare | modificare sursă]

Termenii legați de conceptul „țară dezvoltată” includ „țară avansată”, „țară industrializată”, „țară mai dezvoltată” (more developed country - MDC), „țară mai dezvoltată economic” (more economically developed country - MEDC), „Nordul global”, „Prima lume” și „țară post-industrială”. Termenul de țară industrializată poate fi oarecum ambiguu, deoarece industrializarea este un proces în desfășurare care este greu de definit. Prima țară industrializată a fost Regatul Unit, urmată de Belgia. Mai târziu procesul s-a răspândit în Germania, Statele Unite, Franța și alte țări din Europa de Vest. Potrivit economistului Jeffrey Sachs, divergențele actuale dintre țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare sunt în mare măsură un fenomen al secolului al XX-lea[10].

Având în vedere lipsa unei definiții clare, expertul în sustenabilitate Mathis Wackernagel, fondatorul Global Footprint Network, subliniază că etichetarea binară a țărilor nu este „nici descriptivă, nici explicativă[11]”.

O analiză din 2021 a propus termenul emergent pentru a descrie piețele, economiile sau țările care au promovat la statutul de „piață emergentă”, dar nu au atins încă un nivel echivalent cu țările dezvoltate[12]. Companiile multinaționale de pe aceste piețe emergente prezintă modele unice de expansiune în străinătate și de achiziție de cunoștințe din țări străine.

Liste de țări în funcție de gradul de dezvoltare[modificare | modificare sursă]

Indicele dezvoltării umane (IDU)[modificare | modificare sursă]

Harta globală reprezentând categoriile Indicelui Dezvoltării Umane

     foarte ridicat

     ridicat

     mediu

     scăzut

     date indisponobile

Harta globală a țărilor sau teritoriilor în funcție de indicele de dezvoltare umană, scoruri în trepte de 0,050

     ≥0,950

     0,900–0,950

     0,850–0,899

     0,800–0,849

     0,750–0,799

     0,700–0,749

     0,650–0,699

     0,600–0,649

     0,550–0,599

     0,500–0,549

     0,450–0,499

     0,400–0,449

     ≤0,399

     date indisponibile

Indicele dezvoltării umane (IDU) a fost definit de Organizația Națiunilor Unite drept o măsură statistică, care măsoară nivelul de dezvoltare umană al unei economii. Deși există o corelație puternică între a avea un scor IDU ridicat și a fi o economie prosperă, ONU subliniază că IDU reprezintă mai mult decât venitul sau productivitatea. Spre deosebire de PIB per locuitor sau VNB per locuitor, IDU ia în considerare modul în care venitul este transformat „în oportunități de educație și sănătate și, prin urmare, în niveluri superioare de dezvoltare umană[13]”.

Pentru majoritatea statelor membre ONU, Indicele dezvoltării umane este actualizat în fiecare an de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare și publicat în Raportul de Dezvoltare Umană[13]. Conform raportului publicat în 2022, cele mai mari valori ale Indicelui dezvoltării umane în anul 2021 au fost înregistrate în Elveția, Norvegia, Islanda, Hong Kong, Australia, iar cele mai mici valori în Sierra Leone, Guineea, Yemen, Burkina Faso și Mozambic[13]. Clasamentul a fost realizat pe baza unor dimensiuni și indicatori ODD:

Conform acestor criterii, țările din tabelul următor, clasate de la poziția 1 la 66 în anul 2021, sunt considerate a avea „dezvoltare umană foarte ridicată”[13]:

Tabelul țărilor după Indicele dezvoltării umane (IDU)[13]
Loc Țară/regiune IDU
Date din 2021 (Raport 2022) Modificare față de 2015 Date din 2021 (Raport 2022) Creștere medie anuală (2010–2021)





1   Elveția 0.962 0.19%
2  Norvegia 0.961 0.19%
3  Islanda 0.959 0.56%
4 (3)  Hong Kong 0.952 0.44%
5 (3)  Australia 0.951 0.27%
6  Danemarca 0.948 0.34%
7 (2)  Suedia 0.947 0.36%
8 (6)  Irlanda 0.945 0.40%
9 (5)  Germania 0.942 0.16%
10 (1)  Țările de Jos 0.941 0.24%
11  Finlanda 0.940 0.29%
12 (1)  Singapore 0.939 0.29%
13 (2)  Belgia 0.937 0.25%
(3)  Noua Zeelandă 0.15%
15 (2)  Canada 0.936 0.25%
16 (1)  Liechtenstein 0.935 0.22%
17 (3)  Luxemburg 0.930 0.18%
18 (3)  Regatul Unit 0.929 0.17%
19  Japonia 0.925 0.27%
(3)  Coreea de Sud 0.35%
21 (3)  Statele Unite 0.921 0.10%
22  Israel 0.919 0.25%
23 (4)  Malta 0.918 0.58%
(1)  Slovenia 0.28%
25 (4)  Austria 0.916 0.14%
26 (9)  Emiratele Arabe Unite 0.911 0.80%
27  Spania 0.905 0.38%
28 (3)  Franța 0.903 0.27%
29 (3)  Cipru 0.896 0.41%
30 (1)  Italia 0.895 0.13%
31 (2)  Estonia 0.890 0.30%
32 (6)  Cehia 0.889 0.20%
33 (2)  Grecia 0.887 0.19%
34 (1)  Polonia 0.876 0.37%
35 (3)  Bahrain 0.875 0.73%
(1)  Lituania 0.35%
(2)  Arabia Saudită 0.64%
38 (2)  Portugalia 0.866 0.40%
39 (1)  Letonia 0.863 0.42%
40 (6)  Andorra 0.858 0.11%
(5)  Croația 0.40%
42 (1)  Chile 0.855 0.46%
(1)  Qatar 0.23%
44 N/A  San Marino 0.853 N/A
45 (5)  Slovacia 0.848 0.09%
46 (1)  Ungaria 0.846 0.20%
47 (4)  Argentina 0.842 0.09%
48 (6)  Turcia 0.838 1.03%
49 (3)  Muntenegru 0.832 0.27%
50 (1)  Kuweit 0.831 0.20%
51 (3)  Brunei 0.829 0.01%
52 (2)  Rusia 0.822 0.29%
53 (4)  România 0.821 0.16%
54 (3)  Oman 0.816 0.32%
55 (2)  Bahamas 0.812 0.00%
56 (4)  Kazahstan 0.811 0.51%
57 (2)  Trinidad și Tobago 0.810 0.23%
58 (4)  Costa Rica 0.809 0.43%
 Uruguay 0.25%
60 (3)  Belarus 0.808 0.21%
61  Panama 0.805 0.37%
62 (1)  Malaezia 0.803 0.39%
63 (7)  Georgia 0.802 0.50%
(2)  Mauritius 0.55%
(4)  Serbia 0.41%
66 (6)  Thailanda 0.800 0.75%

Economii cu venituri mari[modificare | modificare sursă]

În afară de ONU, alte instituții au elaborat liste de țări în funcție de gradul de dezvoltare, cum ar fi furnizorii de indici bursieri: (FTSE Group, Standard & Poor's, MSCI, STOXX etc.[14]). Multe alte instituții au creat liste mai generale la care se face referire atunci când se discută despre țările dezvoltate. De exemplu, Fondul Monetar Internațional (FMI) identifică 41 de „economii avansate[15]”. Cei 38 de membri ai Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică sunt cunoscuți drept „clubul țărilor dezvoltate”. Banca Mondială identifică 83 de „țări cu venituri mari[16]”. Alte standarde, cum ar fi „Clubul 30-50” (PIB per locuitor peste 30.000 USD și populație peste 50 de milioane) au fost dezvoltate pentru a clasifica țările foarte dezvoltate și influente.

Economii cu venituri mari conform Băncii Mondiale[modificare | modificare sursă]

Economiile cu venituri mari conform Băncii Mondiale

Potrivit Băncii Mondiale, 83 de țări și teritorii sunt clasificate drept „economii cu venituri mari”. Începând cu anul fiscal 2024, economiile cu venituri mari sunt cele care au avut un venit național brut (VNB) per locuitor de 13.845 USD sau mai mult în 2022[17].

37 de țări și teritorii din Europa:

22 de țări și teritorii din Americi:

15 țări și teritorii din Asia:

8 țări și teritorii din Oceania:

1 țară din Africa:

8 foste economii cu venituri mari[15]:

Membrii OCDE cu venituri mari[modificare | modificare sursă]

Potrivit Băncii Mondiale, cele 38 de țări membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică sunt clasificate ca „membri OECD cu venituri mari[18].

27 de țări din Europa:

6 țări din Americi:

3 țări din Asia:

2 țări din Oceania:

Membrii Comitetului de Asistență pentru Dezvoltare al OCDE[modificare | modificare sursă]

Țările membre ale „Comitetului de Asistență pentru Dezvoltare”

Comitetul de Asistență pentru Dezvoltare (Development Assistance Committee - DAC) al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) este un forum de dezbatere a problemelor legate de asistență, dezvoltare și reducerea sărăciei în țările în curs de dezvoltare, incluzând 32 de membri[19]. Asistența Oficială pentru Dezvoltare (AOD) reprezintă fluxurile financiare alocate de Comitetul de asistență pentru dezvoltare al OCDE către țări și teritorii sau către instituții multilaterale, care îndeplinesc un set de criterii legate de sursa finanțării, scopul tranzacției și natura concesională a finanțării.

În 2023, țările și organizațiile donatoare ale Comitetului de Asistență pentru Dezvoltare erau[19]:

Economii avansate conform FMI[modificare | modificare sursă]

     Harta globală a țărilor definite ca economii avansate de către Fondul Monetar Internațional

Potrivit datelor publicate de Fondul Monetar Internațional, 41 de țări și teritorii erau recunoscute oficial ca „economii avansate” în octombrie 2023[15], printre care se numărau grupul țărilor cele mai dezvoltate la nivel global (G7) și țările membre ale zonei euro din Uniunea Europeană:

Membrii Clubului de la Paris[modificare | modificare sursă]

Harta globală a membrilor permanenți ai Clubului de la Paris

Clubul de la Paris[en] (în franceză: Club de Paris) reunește reprezentanți oficiali din țările creditoare importante, al căror rol este de a găsi soluții coordonate și durabile la dificultățile de plată întâmpinate de țările debitoare. Pe măsură ce țările debitoare întreprind reforme pentru a-și stabiliza și restabili situația macroeconomică și financiară, creditorii Clubului de la Paris oferă un tratament adecvat al datoriei[20].

În 2023, țările membre ale Clubului de la Paris erau[20]:

Tabel comparativ (2023)[modificare | modificare sursă]

Tabelul următor reprezintă o comparație a țărilor cu o dezvoltare umană „foarte mare” (0,800 sau mai mare) conform Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, economiilor „avansate” conform Fondului Monetar Internațional, economiilor „cu venituri mari” conform Băncii Mondiale și al țărilor cu un venit național brut per locuitor armonizat cu paritatea puterii de cumpărare mai mare de 25.000 USD conform FMI.

Țări dezvoltate
Țară IDU[21] FMI[22] BM[17] VNB-PPC per locuitor 2023[23]
2023
 Croația Da, din 2007 Da, din 2023 Da, din 2017 Da, din 2016
2021
 San Marino Da, din 2021 Da, din 2012 Da, din 2000 Da, anterior 2004
2020
 Andorra Da, din 2003 Da, din 2020 Da, din 1990 Da, anterior 2010
2016
 Letonia Da, din 2005 Da, din 2014 Da, din 2012 Da, din 2016
2015
 Lituania Da, din 2005 Da, din 2015 Da, din 2012 Da, din 2013
2013
 Grecia Da, din 2001 Da, din 1989[24] Da, din 1996 Da, din 2013
2012
 Estonia Da, din 2003 Da, din 2011 Da, din 2006 Da, din 2012
2011
 Slovacia Da, din 2006 Da, din 2009 Da, din 2007 Da, din 2011
2009
 Cehia Da, din 2001 Da, din 2009 Da, din 2006 Da, din 2006
2008
 Malta Da, din 2003 Da, din 2008 Da, din 2002 Da, din 2007
 Liechtenstein Da, din 2000 Da, din 2008 Da, din 1990 Da, din 1987[25]
 Monaco Da, anterior 1990[26] Da, din 2008 Da, anterior 1990 Da, din 1987[27]
2007
 Slovenia Da, din 1998 Da, din 2007 Da, din 1997 Da, din 2006
 Portugalia Da, din 2005 Da, din 1989[24] Da, din 1994 Da, din 2007
2006
 Israel Da, din 1991 Da, din 1997[28] Da, din 1987 Da, din 2006
 Coreea de Sud Da, din 1999 Da, din 1997[29] Da, din 2001 Da, din 2006
2003
 Noua Zeelandă Da, anterior 1990 Da, din 1945 Da, din 1987 Da, din 2003
2002
 Cipru Da, din 2001 Da, din 2001 Da, din 1988 Da, din 2002
 Taiwan N/A[n 4] Da, din 1997[29] Da, din 1987 Da, din 2002
2001
 Spania Da, din 1995 Da, din 1945 Da, din 1987 Da, din 2001
1999
 Singapore Da, din 1999 Da, din 1997[29] Da, din 1987 Da, din 1991
 Finlanda Da, din 1994 Da, din 1945 Da, din 1987 Da, din 1999
 Regatul Unit Da, din 1992 Da, din 1945 Da, din 1987 Da, din 1999
1998
 Irlanda Da, din 1996 Da, din 1945 Da, din 1987 Da, din 1998
 Islanda Da, anterior 1990 Da, din 1945 Da, din 1987 Da, din 1998
 Suedia Da, anterior 1990 Da, din 1945 Da, din 1987 Da, din 1998
 Franța Da, din 1993 Da, din 1945 Da, din 1987 Da, din 1998
1997
 Australia Da, anterior 1990 Da, din 1945 Da, din 1987 Da, din 1997
 Belgia Da, anterior 1990 Da, din 1945 Da, din 1987 Da, din 1997
 Canada Da, anterior 1990 Da, din 1945 Da, din 1987 Da, din 1997
1996
 Italia Da, din 1995 Da, din 1945 Da, din 1987 Da, din 1996
 Austria Da, din 1992 Da, din 1945 Da, din 1987 Da, din 1996
 Germania Da, anterior 1990 Da, din 1945 Da, din 1987 Da, din 1996
 Japonia Da, anterior 1990 Da, din 1945 Da, din 1987 Da, din 1996
1995
 Țările de Jos Da, anterior 1990 Da, din 1945 Da, din 1987 Da, din 1995
1994
 Danemarca Da, din 1991 Da, din 1945 Da, din 1987 Da, din 1994
1992
 Luxemburg Da, din 1992 Da, din 1945 Da, din 1987 Da, din 1986
 Statele Unite Da, anterior 1990 Da, din 1945 Da, din 1987 Da, din 1992
1988
 Norvegia Da, anterior 1990 Da, din 1945 Da, din 1987 Da, din 1988
1987
  Elveția Da, anterior 1990 Da, din 1945 Da, din 1987 Da, din 1986
În curs de promovare
Țară IDU[21] FMI[22] BM[17] VNB-PPC per locuitor 2023[23]
 Uruguay Da, din 2014 Nu Da, din 2012 Da, din 2022
 Chile Da, din 2007 Nu Da, din 2012 Da, din 2021
 Trinidad și Tobago Da, din 2021 Nu Da, din 2006 Da, din 2006
 România Da, din 2013 Nu Da, din 2021 Da, din 2017
 Panama Da, din 2019 Nu Da, din 2021 Da, din 2015
 Bahamas Da, din 2016 Nu Da, din 1987 Da, din 1999
 Ungaria Da, din 2005 Nu Da, din 2014 Da, din 2014
 Polonia Da, din 2003 Nu Da, din 2009 Da, din 2014
 Kuweit Da, din 2014 Nu Da, din 1987 Da, din 1992
 Bahrein Da, din 2012 Nu Da, din 2001 Da, din 1983
 Oman Da, din 2012 Nu Da, din 2007 Da, din 1990
 Arabia Saudită Da, din 2010 Nu Da, din 2004 Da, anterior 1980
 Emiratele Arabe Unite Da, din 2004 Nu Da, din 1987 Da, anterior 1980
 Brunei Da, din 1999 Nu Da, din 1990 Da, anterior 1985
 Qatar Da, din 1996 Nu Da, din 1987 Da, anterior 1980
Alte țări
Țară IDU[21] FMI[22] BM[17] VNB-PPC per locuitor 2023[23]
 Serbia Da, din 2019 Nu No Da, din 2023
 Costa Rica Da, din 2019 Nu No Da, din 2022
 Mauritius Da, din 2019 Nu Nu Da, din 2022
 Argentina Da, din 2006 Nu Nu Da, din 2022
 Muntenegru Da, din 2013 Nu Nu Da, din 2022
 Bulgaria Da, din 2015 Nu Nu Da, din 2021
 Kazahstan Da, din 2015 Nu Nu Da, din 2018
 Malaysia Da, din 2016 Nu Nu Da, din 2017
 Sfântul Cristofor și Nevis Nu Nu Da, din 2012 Da, din 2017
 Rusia Da, din 2013 Nu No Da, din 2017
 Seychelles Nu Nu Da, din 2014 Da, din 2016
 Turcia Da, din 2015 Nu Nu Da, din 2015
 Barbados Nu Nu Da, din 2006 Nu
 Republica Dominicană Nu Nu Nu Da, din 2023
 Guyana Nu Nu Da, din 2022 Da, din 2022
 Thailanda Da, din 2021 Nu Nu Nu
 Maldive Nu Nu Nu Da, din 2021
 Georgia Da, din 2019 Nu Nu Nu
 Nauru Date indisponibile Nu Da, din 2019 Nu
 Antigua și Barbuda Nu Nu Da, din 2012 Nu
 Belarus Da, din 2012 Nu Nu Nu

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Modelul economic cu trei sectoare[en] împarte economia în trei sectoare de activitate:
    • extracție de materii prime (primar),
    • producție (secundar),
    • servicii, care în principal facilitează transportul, distribuția și vânzarea mărfurilor produse în sectorul secundar (terțiar)
    Dezvoltarea ulterioară a dus la crearea societății de servicii sau post-industrială. Întrucât sectorul serviciilor a crescut constant, în ritm accelerat, a fost împărțit în continuare într-un al patrulea sector (cuaternar) bazat pe informații și chiar într-un al cincilea sector (quinar) bazat pe servicii publice specifice. Astfel, serviciile furnizate de sectorul cuaternar includ servicii care necesită pregătire avansată, cum ar fi dezvoltare de software, cercetare și dezvoltare și servicii de suport în tehnologia informațională. Sectorul quinar este responsabil pentru serviciile oferite de cele mai înalte niveluri organizaționale dintr-o societate, inclusiv servicii susținute public, cum ar fi domeniile guvernamental, militar, educațional și de asistență medicală. Serviciile prestate în trecut sau de obicei la domiciliu, cum ar fi serviciile de îngrijire a copiilor și de curățare a locuinței, sunt de asemenea incluse în sectorul quinar
  2. ^ a b c Antilele Olandeze a fost o structură politică dizolvată la 10 octombrie 2010, fiind succedată de Curaçao și Sint Maarten
  3. ^ Din punct de vedere geografic, Cipru face parte din Asia, din punct de vedere geopolitic este parte a Europei
  4. ^ Raportul anual privind Indicele dezvoltării umane întocmit de PNUD nu mai include Taiwan, deoarece nu mai este un stat membru al ONU și nici nu este inclus ca parte a Republicii Populare Chineze de către PNUD atunci când efectuează calcularea datelor pentru China[30]. Biroul de Statistică din Taiwan a raportat o valoare IDU de 0,926 pe baza metodologiei PNUD din 2014[31], care ar plasa Taiwanul în grupul „Dezvoltare umană foarte ridicată”, pe locul 19 la nivel global raportul PNUD din 2022[31]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ en Fondul Monetar Internațional. „World Economic and Financial Surveys World Economic Outlook Database—WEO Groups and Aggregates Information” [Studii economice și financiare mondiale Baza de date privind perspectivele economiei mondiale—Informații privind grupurile și agregatele WEO]. imf.org (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ en Organizația Națiunilor Unite. Least Developed Countries [Țările cel mai puțin dezvoltate] (pdf) (în engleză) Arhivat în , la Wayback Machine. (Lista 2018 Arhivat în , la Wayback Machine.)
  3. ^ „Fiscal Policy and Inclusive Growth in Advanced Countries: Their Experience and Implications for Asia” (PDF). adb.org. Asian Development Bank. decembrie 2014. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  4. ^ „Advanced Countries Will Benefit Most from Progress in Technology, with Lesser Benefits to Other Nations”. rand.org. RAND Corporation. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ a b en Majaski, Christina; Boyle, Michael J. (). „What Is a Developed Economy? Definition, How It Works, HDI Index” [Ce este o economie dezvoltată? Definiție, cum funcționează, indice IDU] (în engleză). Accesat în . 
  6. ^ en Fondul Monetar Internațional. „World Economic Outlook Database, April 2023” (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ en The Courier (în engleză). Commission of the European Communities. Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ en „Human development index” [Indicele dezvoltării umane]. Economics Help (în engleză). Arhivat din original la . 
  9. ^ en Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare. „UNCTADstat - Classifications” [UNCTADstat - Clasificări] (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ en Sachs, Jeffrey (). The End of Poverty [Eradicarea sărăciei] (în engleză). New York: The Penguin Press. ISBN 9781594200458. OCLC 428898832. 
  11. ^ en Wackernagel, Mathis; Beyers, Bert (). Ecological Footprint: Managing Our Biocapacity Budget [Amprenta ecologică: gestionarea bugetului nostru de biocapacitate] (în engleză). Gabriola Island, BC, Canada: New Society Publishers. p. 132. ISBN 978-0865719118. Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ en Lee, Eun Su; Liu, Wei; Yang, Jing Yu (). „Neither developed nor emerging: Dual paths for outward FDI and home country innovation in emerged market MNCs” [Nici dezvoltate, nici în curs de dezvoltare: căi duble pentru investițiile străine directe și inovarea în țara de origine în companiile multinaționale de pe piața emergentă]. International Business Review (în engleză). 32 (2): 101925. doi:10.1016/j.ibusrev.2021.101925. ISSN 0969-5931. 
  13. ^ a b c d e f en es fr ru zh pt ar Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (). „Human Development Report 2021-22: Uncertain Times, Unsettled Lives: Shaping our Future in a Transforming World” [Raportul dezvoltării umane 2021-22: vremuri incerte, vieți neliniștite: modelarea viitorului nostru într-o lume în transformare] (în engleză, spaniolă, franceză, rusă, chineză, portugheză, și arabă). New York. Accesat în . 
  14. ^ en ja zh FTSE Russell (). „Equity Country Classification” [Clasificarea țărilor după capitalurile proprii] (pdf) (în engleză, japoneză, și chineză). Accesat în . 
  15. ^ a b c Fondul Monetar Internațional. „World Economic Outlook Database” (în engleză). Accesat în . 
  16. ^ en Banca Mondială. „Current classification by income” [Clasificarea curentă după venituri] (Excel) (în engleză). Accesat în . 
  17. ^ a b c d en Banca Mondială. „World Bank Country and Lending Groups” [Grupurile de țări și de creditare ale Băncii Mondiale]. worldbank.org. Arhivat din original la . Accesat în . 
  18. ^ Banca Mondială. „Data for High income, OECD members” [Date despre țările cu venituri mari, membre OCDE]. data.worldbank.org (în engleză). Accesat în . 
  19. ^ a b en fr Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. „Development Co-operation Report | Official providers” [Raport privind cooperarea pentru dezvoltare | Furnizori oficiali]. oecd.org (în engleză și franceză). Accesat în . 
  20. ^ a b en fr Paris Club. „Permanent members” [Membri permanenți]. clubdeparis.org (în engleză și franceză). Accesat în . 
  21. ^ a b c en Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (). Human Development Report 2020 The Next Frontier: Human Development and the Anthropocene [Raportul dezvoltării umane 2020 Următoarea frontieră: dezvoltarea umană și antropocenul] (PDF). hdr.undp.org. United Nations Development Programme. pp. 343–346. ISBN 978-9-211-26442-5. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  22. ^ a b c en „World Economic Outlook Database – Changes to the Database”. www.imf.org. Arhivat din original la . Accesat în . 
  23. ^ a b c en Fondul Monetar Internațional. „World Economic Outlook Database”. www.imf.org. International Monetary Fund. Arhivat din original la . Accesat în . 
  24. ^ a b en Fondul Monetar Internațional. „World Economic Outlook” (PDF) (în engleză). International Monetary Fund. p. 12. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  25. ^ en Fondul Monetar Internațional. „GDP per capita (current US$) - Liechtenstein” [PIB per locuitor (USD curent) - Liechtenstein]. International Monetary Fund. Arhivat din original în . Accesat în . 
  26. ^ en „Monaco has the world's highest score on the U.N. Human Development Index” [Monaco are cel mai mare scor din lume la Indexul Dezvoltării Umane al ONU]. Monaco Estate (în engleză). Arhivat din original în . Accesat în . 
  27. ^ en Fondul Monetar Internațional. „GDP per capita (current US$) - Monaco PIB pe cap de locuitor (USD curent) - Monaco” (în engleză). International Monetary Fund. Arhivat din original în . Accesat în . 
  28. ^ en Fondul Monetar Internațional. „International Monetary Fund Annual Report” [Raportul anual al Fondului Monetar Internațional] (în engleză). International Monetary Fund. Arhivat din original la . Accesat în . 
  29. ^ a b c en Fondul Monetar Internațional. „International Monetary Fund Annual Report” [Raportul anual al Fondului Monetar Internațional] (în engleză). International Monetary Fund. ISBN 9781451945102. Arhivat din original la . Accesat în . 
  30. ^ en Organizația Națiunilor Unite. „Data Reader's Guide” [Ghidul cititorului de date] (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  31. ^ a b en „What is the human development index (HDI)? How are relevant data queried?” [Ce este indicele dezvoltării umane (IDU)? Cum sunt compilate datele relevante?] (PDF) (în engleză). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 

Vezi și[modificare | modificare sursă]