Sari la conținut

Insulele Marshall

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Insulele Marshall
Republica Insulelor Marshall
Aolepān Aorōkin M̧ajeļ[1][2]
Drapelul Insulei Marshall[*]​Stema Insulei Marshall[*]​
Drapelul Insulei Marshall[*]Stema Insulei Marshall[*]
DevizăAccomplishment through joint effort Modificați la Wikidata
Geografie
Suprafață 
 - totală181 km² (locul 213)
Apă (%)neglijabil
Cel mai înalt punctLikiep Atoll[*][[Likiep Atoll (coral atoll of 65 islands in the Pacific Ocean, and forms a legislative district of the Ratak Chain of the Marshall Islands)|​]] (10 m) Modificați la Wikidata
Cel mai jos punctOceanul Pacific (0 m) Modificați la Wikidata
Cel mai mare orașMajuro[3]
VeciniMicronezia
Kiribati
Statele Unite ale Americii
Nauru Modificați la Wikidata
Fus orarUTC+12 (UTC+12)
Pacific/Kwajalein[*][[Pacific/Kwajalein |​]][4] (UTC+12)
Pacific/Majuro[*][[Pacific/Majuro |​]][4] (UTC+12) Modificați la Wikidata
Populație
Densitate342.5 loc/km²
 - Estimare 201753.127
Limbi oficialeEngleză
Marshalleză
Guvernare
Sistem politicPrezidențial Unitar Democratic republică
PreședinteHilda Heine
LegislativLegislature of the Marshall Islands⁠(d) Modificați la Wikidata
CapitalaMajuro (Delap)
Istorie
Independență
de la Statele Unite21 octombrie 1986
Economie
PIB (PPC)2001
 - Total115 milioane de dolari (locul 220)
 - Pe cap de locuitor$2.900 (2005 est.) (locul 195)
PIB (nominal)
 - Total259.538.700 de dolar americani[6] Modificați la Wikidata
GiniModificați la Wikidata35,5
IDU (n/a)n/a (neclasată) (locul n/a)
MonedăDolar american (USD)
Coduri și identificatori
Cod CIOMHL Modificați la Wikidata
Cod mobil551 Modificați la Wikidata
Prefix telefonic692
ISO 3166-2MH Modificați la Wikidata
Domeniu Internet.mh
Prezență online
hasthtag

Insulele Marshall este o țară insulară în Oceanul Pacific. Este o republică situată în Micronezia.

Insulele au fost descoperite de spanioli în prima jumătate a secolului al XVI-lea și au fost explorate de căpitanul britanic John Marshall (1788), de la care și-au primit și numele. Între anii 1885-1914 ele s-au aflat sub protectorat german, iar în timpul celui de-al Doilea Război Mondial zona făcea parte din prima linie de apărare japoneză. În anul 1944 insulele au fost cucerite de americani, care le-au administrat până în 1990, când țara și-a căpătat independența. Pe insulele Bikini și Enewetak, S.U.A. au efectuat experimente nucleare.

Republica Insulelor Marshall este un stat insular în Oceanul Pacific, la nord de Ecuator, între arhipelagurile Caroline și Hawaii, având o suprafață de 181 km2.

Teritoriul țării ocupă câteva sute de insule (32 de atoli, 867 de recifi), dispuse în două șiruri: Ralik în vest și Ratak în est.

Clima este ecuatorială, determinând o vegetație tropicală (arborescentă), dominată de bananieri și palmieri, dar și o faună bogată în păsări, pești.

În anul 2002, Republica Insulelor Marshall a înregistrat o populație de aproximativ 73.630 de locuitori, iar în anul 2006 doar 60.442 de locuitori, o scădere de 13.630 de locuitori. Densitatea populației este de 338,8 loc./km2.

Capitala, Majuro, avea (în 2006) o populație de 28.600 de locuitori, aproximativ 50% din populația totală a țării. Alte orașe importante: Ebeye, Jahrit ș.a.

Limbi oficiale ale statului sunt engleza și marshalleza.

Componența etnică: micronezieni, americani.

Culte religioase: creștinism (protestanți, catolici).

Districtele Republicii Insulelor Marshall

[modificare | modificare sursă]

Insulele Marshall cuprind 31 de districte:

  • Atolul Ujelang
  • Atolul Enewetak
  • Atolul Bikini
  • Atolul Rongelap
  • Atolul Rongerik
  • Atolul Ailinginae
  • Atolul Wotho
  • Atolul Ujae
  • Atolul Bikar
  • Atolul Utirik
  • Atolul Taka
  • Atolul Jaluit
  • Atolul Knox
  • Atolul Namorik
  • Atolul Erikub
  • Atolul Kili
  • Atolul Arno
  • Atolul Mili
  • Insula Lib
  • Atolul Jabwot
  • Atolul Namu

(*) Atolul Kwajalein este cel mai mare atol din lume; inelul coraligen este lung de 283 km, închizând o lagună de 2850 km. Are o formă ovală, măsurând 65 km lungime și aproape 30 km lățime.

Economia țării este dependentă de asistența financiară străină, fiind totodată bazată și pe surse proprii: pescuit, agricultură (palmieri de cocos, casava), turism, servicii și operații bancare. Domeniul exporturilor este slab dezvoltat, exportându-se cu precădere pește, copră, ulei de cocos, fructe. și importându-se echipamente industriale, mijloace de transport, combustibili. Comerțul extern se realizează cu state precum SUA, Japonia, Australia și unele țări vest-europene.

Patrimoniu mondial UNESCO

[modificare | modificare sursă]

Atolul Bikini, pe care s-au efectuat în trecut teste atomice, a fost înscris în anul 2010 pe lista patrimoniului mondial UNESCO.

  1. ^ Names of the countries of Oceania in local languages, Omniglot. Retrieved 5 March 2011.
  2. ^ „Marshall Islands”. geonames.de. Accesat în . 
  3. ^ population.mongabay.com
  4. ^ a b https://data.iana.org/time-zones/tzdb-2021e/australasia  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  5. ^ World Bank Open Data, accesat în  
  6. ^ , Banca Mondială https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  7. ^ https://data.worldbank.org/indicator/SI.POV.GINI  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Guvern

Informații generale

Mass media

Altele