Sari la conținut

Lista țărilor după cheltuielile militare

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Harta globală a cheltuielilor militare ca procent din produsul intern brut din 2022, conform Stockholm International Peace Research Institute[1]
Cheltuielile militare globale în 2021

Lista țărilor după cheltuielile militare prezintă valorile anuale destinate cheltuielilor militare și sunt prezentate în dolari SUA, pe baza ratelor de schimb constante sau curente[1].

Cheltuieli militare, total

[modificare | modificare sursă]

Prima listă se bazează pe fișa informativă publicată de Stockholm International Peace Research Institute (SIPRI), care include o listă a celor mai mari 15 cheltuitori militari din lume din 2022, pe baza ratelor de schimb curente[1].

Cea de-a doua listă se bazează pe ediția din 2022 a „The Military Balance”, publicată de Institutul Internațional de Studii Strategice (International Institute for Strategic Studies - IISS)) folosind ratele medii de schimb[2]

Unele surse susțin că cheltuielile militare din Rusia și China sunt de fapt mult mai mari decât cele din grafic, din cauza pieței captive[n 1] și a parității puterii de cumpărare din acele țări[3][4]

Lista Stockholm International Peace Research Institute
2024 Fact Sheet pentru anul 2023.
[5]
Baza de date SIPRI privind cheltuielile militare[6]
Lista International Institute for Strategic Studies
Top 15 bugete pentru apărare 2021
[7]
Loc Țară Buget
(mld, US$)
% din PIB % din bugetul total





Total global 2.443,0 2,3 100%
01 Statele Unite ale Americii Statele Unite 916,0 3,4 37,0
02 Republica Populară Chineză China[a] 296,0 1,7 12,0
03 Rusia Rusia[a] 109,0 5,9 4,5
04 India India 83,6 2,4 3,4
05 Arabia Saudită Arabia Saudită[a][b] 75,8 7,1 3,1
06 Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord Regatul Unit 74,9 2,3 3,1
07 Germania Germania 66,8 1,5 2,7
08 Ucraina Ucraina[a] 64,8 37,0 2,7
09 Franța Franța[c] 61,3 2,1 2,5
10 Japonia Japonia 50,2 1,2 2,1
11 Coreea de Sud Coreea de Sud 47,9 2,8 2,0
12 Italia Italia 35,5 1,6 1,5
13 Australia Australia 32,3 1,9 1,3
14 Polonia Polonia[c] 31,6 3,8 1,3
15 Israel Israel 27,5 5,3 1,1
16 Canada Canada 27,2 1,3 1,1
17 Spania Spania 23,7 1,5 1,0
18 Brazilia Brazilia 22,9 1,1 0,9
19 Algeria Algeria 18,3 8,2 0,7
20 Țările de Jos Țările de Jos 16,6 1,5 0,7
Loc Țară Buget
(mld, US$)



01 Statele Unite ale Americii Statele Unite 738,0
02 Republica Populară Chineză China 193,3
03 India India 64,1
04 Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord Regatul Unit 61,5
05 Rusia Rusia 60,6
06 Franța Franța 56,8
07 Germania Germania 51,3
08 Japonia Japonia 49,7
09 Arabia Saudită Arabia Saudită 48,5
10 Coreea de Sud Coreea de Sud 40,4
11 Australia Australia 31,3
12 Italia Italia 29,3
13 Brazilia Brazilia 22,1
14 Canada Canada 20,0
15 Israel Israel 19,9

Ponderea cheltuielilor militare

[modificare | modificare sursă]

Prima listă reprezintă un clasament al țărilor în funcție de ponderea cheltuielilor militare în PIB, mai precis, lista primelor 15 țări după cota procentuală din ultimii ani, respectiv suma cheltuită de o națiune pentru apărare ca pondere din PIB.

Cea de-a doua listă prezintă un clasament al țărilor în funcție de ponderea cheltuielilor militare din cheltuielile publice generale.

Prima listă include date publicate de SIPRI pentru anul 2019 și din Military Balance 2017 publicată de Institutul Internațional de Studii Strategice pentru anul 2016. A doua listă include doar datele publicate de SIPRI pentru anul 2019.

Lista Stockholm International Peace Research Institute
Baza de date SIPRI privind cheltuielile militare (2023)[6]
Lista International Institute for Strategic Studies
Top 15 bugete pentru apărare 2020
[7]
Loc Țară % din PIB
01  Ucraina 36,65%[2]
02  Liban 8,91%[2]
03  Algeria 8,17%
04  Arabia Saudită 7,09%[2]
05  Sudanul de Sud 6,26%
06  Rusia 5,86%[2]
07  Armenia 5,45%
08  Oman 5,40%[2]
09  Israel 5,32%
10  Iordania 4,91%
11  Kuweit 4,90%
12  Azerbaidjan 4,60%
13  Togo 4,01%
14  Burkina Faso 4,01%
15  Polonia 3,83%
Loc Țară % din PIB
01  Oman 12,0
02  Afganistan 10,6
03  Liban 10,5
04  Kuweit 7,1
05  Arabia Saudită 7,1
06  Algeria 6,7
07  Irak 5,8
08  Emiratele Arabe Unite 5,6
09  Azerbaidjan 5,4
10  Maroc 5,3
11  Israel 5,2
12  Iordania 4,9
13  Armenia 4,8
14  Mali 4,5
15  Qatar 4,4
Note:
  • [1] estimări SIPRI cu incertitudine ridicată
  • [2]estimări SIPRI
  1. ^ O piață captivă este o piață în care potențialii consumatori se confruntă cu un număr extrem de limitat de furnizori competitivi, singurele lor variante sunt să cumpere ceea ce este disponibil sau să nu facă nicio achiziție. Prin urmare, termenul se aplică oricărei piețe în care există un monopol sau oligopol
  1. ^ a b c d estimare SIPRI
  2. ^ Valorile pentru Arabia Saudită includ și cheltuielile pentru ordinea și siguranța publică
  3. ^ a b Valorile pentru Franța și Polonia exclud cheltuielile pentru Gendarmerie nationale și Żandarmeria Wojskowa.
  1. ^ a b c en Stockholm International Peace Research Institute (aprilie 2023). „Trends in World Military Expenditure, 2022” [Tendințe în cheltuielile militare mondiale, 2022] (pdf) (în engleză). Accesat în . 
  2. ^ en International Institute for Strategic Studies (). The Military Balance 2021 (în engleză). London: Routledge. ISBN 978-1032012278. 
  3. ^ en „Why Russian Military Expenditure Is Much Higher Than Commonly Understood (As Is China's)” [De ce cheltuielile militare rusești sunt mult mai mari decât în mod obișnuit (la fel ca și cele ale Chinei)]. War on the Rocks (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ en „Russian defense spending is much larger, and more sustainable than it seems” [Cheltuielile rusești pentru apărare sunt mult mai mari și mai sustenabile decât pare]. Defensenews (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ Dr Nan Tian, Dr Diego Lopes da Silva, Xiao Liang and Lorenzo Scarazzato. „Trends in World Military Expenditure, 2023” (PDF). sipri.org. Accesat în . 
  6. ^ a b „SIPRI Military Expenditure Database”. Sipri.org. Accesat în . 
  7. ^ a b en „IISS Military Balance 2021”. The Military Balance (în engleză). International Institute for Strategic Studies. 121 (1): 23–29. ianuarie 2021. doi:10.1080/04597222.2021.1868791. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]