Țara Silvaniei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pagina „Silvania” trimite aici. Pentru alte sensuri vedeți Silvania (dezambiguizare).
Amplasarea Ţării Silvaniei în România
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș
Pădure de fagi
Manastirea Bic
Biserică de lemn din Fildu de Sus

Țara Silvaniei sau Silvania este zona dealurilor Silvaniei localizată în totalitate pe teritoriul județului Sălaj, în zona de contact a Crișanei cu Transilvania. Situat în nord-vestul României, la trecerea dintre Carpații Estici și Munții Apuseni, județul Sălaj este cunoscut din vremuri străvechi ca Țara Silvaniei, adică Țara Pădurilor, cu o suprafață de 3850 km2 și având ca vecini la nord județele Județul Satu-Mare și Județul Maramureș, la vest și sud-vest Județul Bihor iar la sud-est Județul Cluj. Regiunea mai este cunoscută ca și Țara Bisericilor de lemn. Localitățile Cehu Silvaniei, precum și Șimleul Silvaniei își trag denumirea de la această microregiune. De asemenea, este posibil ca regiunea Transilvania să-și tragă denumirea de la Silvania, însemnând practic "țara de dincolo de Silvania" pentru cei care călătoresc dinspre Crișana.

Personalități[modificare | modificare sursă]

Repere istorice[modificare | modificare sursă]

Corneliu Coposu sublinia faptul că Țara Silvaniei s-a dovedit a fi o scânteietoare frântura de leagăn a națiunii noastre", purtând focul nestins al naționalismului dârz, autohton, izvorât din durerile comprimate ale neamului românesc. (...) în Țara Silvaniei ne-a fost încercată, mai mult decat oriunde, răbdarea. Asuprirea si umilintele ne-au fost acolo ursitoare intunecate din Țara Silvaniei. Corneliu Coposu avuse ca înaintași linie maternă 7 preoți, iar pe cea paternă 3. Toti acești slujitori ai altarului au militat pentru ridicarea nivelului cultural al românilor din Țara Silvaniei și pentru împlinirea visului de veacuri al românilor, acela de a se uni într-un singur stat.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]