Wikipedia:Transliterare
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
 |
Această pagină este considerată o îndrumare la Wikipedia. Ea ilustrează standarde acceptate de majoritatea editorilor, însă nu ţine de politica oficială. Puteţi modifica această pagină după nevoie, dar înainte de a face modificări majore vă rugăm să vă consultaţi cu ceilalţi editori pe pagina de discuţie. |
Îndrumarul de faţă se referă la transliterarea numelor şi denumirilor provenite din limbi care se scriu cu alt alfabet decât cel latin. Pentru a asigura o uniformitate în cadrul articolelor contribuitorii sunt rugaţi să aplice aceste recomandări în toate situaţiile, în măsura în care ele nu încalcă politica punctului de vedere neutru; această politică impune folosirea formelor încetăţenite în publicaţiile de specialitate disponibile în limba română, de exemplu în lucrări normative ale Academiei Române. Atunci când există în circulaţie mai multe forme pentru acelaşi nume se va da prioritate variantei recente cu răspândirea cea mai largă.
Cuprins |
[modifică] Nu se transliterează
Numele şi denumirile provenite din limbile scrise cu alfabet latin vor fi folosite ca atare, inclusiv cele care conţin caractere din alfabetul latin extins (de exemplu İ, ı, č, š, ê, à, Ø etc.). Excepţie fac formele care prin uz s-au impus în limba română într-o altă grafie decât cea de origine: Londra, Marsilia etc. Conform Îndreptarului ortografic, ortoepic şi de punctuaţie, „numele proprii străine se scriu cu ortografia limbilor respective, atunci când acestea folosesc alfabetul latin: Bordeaux, München, Petöfi, Racine, Shakespeare, Yale, Quintilian, Wall Street etc., şi se pronunţă ca în limba din care provin”. La articolele Wikipedia al căror titlu utilizează litere inexistente pe tastatura românească se acceptă crearea unui articol de redirecţionare către acesta (d. ex Munchen, Katip Celebi), urmând regulile de mai jos, atunci când este cazul.
[modifică] Din limba turcă
Atenţie! Aceste reguli sunt valabile şi vor fi folosite numai pentru redirecţionări, nicăieri altundeva!
Alfabetul turc are 29 de litere:
şi minuscule:
Acestea se transcriu, acolo unde sunt identice, cu corespondentele lor, pentru restul folosindu-se echivalentul fonetic:
| Litera chirilică |
Transliterare | Observaţii |
|---|---|---|
| Ç ç | Ce, Ci, ce, ci | |
| Ğ ğ | GH, gh | convenţie, deşi când se află înainte de o consoană, lungeşte vocala precedentă şi nu se transcrie |
| İ i | I, i | |
| I ı | Î, î | |
| Ö ö | O, o | de fapt este ö ca în Köln, dar putem adapta această convenţie pentru redirecţionări |
| Ş ş | Ș, ș | se poate folosi tot ş, existent la tastatura românească pe post de ș |
| Ü ü | U, u | de fapt este ü ca în Atatürk, dar putem adapta această convenţie pentru redirecţionări |
Pentru literele cu accent circumflex (â, î sau û) se vor folosi corespondentele neaccentuate (a, i, respectiv u).
[modifică] Se transliterează
[modifică] Din limba rusă
Pentru caracterele chirilice folosite în scrierea limbii ruse, Academia Română stabileşte următoarele reguli:
| Litera chirilică |
Transliterare | Observaţii |
|---|---|---|
| А а | a | |
| Б б | b | |
| В в | v | |
| Г г | g | dar gh înainte de e şi i |
| Д д | d | |
| Е е | e | |
| Ё ё | io | |
| Ж ж | j | |
| З з | z | |
| И и | i | |
| Й й | i | |
| ИЙ ий | ii | la numele proprii, terminaţia se scrie i |
| К к | k | cu excepţia unor cuvinte care, datorită uzului, s-au impus cu c (Murmansk, Irkutsk, Kuzneţk, dar Moscova, Comsomol) |
| Л л | l | |
| М м | m | |
| Н н | n | |
| О о | o | |
| П п | p | |
| Р р | r | |
| С с | s | |
| Т т | t | |
| У у | u | |
| Ф ф | f | |
| Х х | h | |
| Ц ц | ţ | |
| Ч ч | c | înainte de e sau i |
| ce | înainte de a | |
| ci | înainte de o, u, consoane sau la sfârşit de cuvânt | |
| Ш ш | ş | |
| Щ щ | şc | înainte de e sau i |
| şce | înainte de a | |
| şci | înainte de o, u şi la sfârşit de cuvânt | |
| Ъ ъ | nu se notează | |
| Ы ы | î | se transliterează â numai în numele româneşti, potrivit regulilor Academiei Române |
| Ь ь | i | numai înaintea lui е şi я sau după ч, altfel nu se notează |
| Э э | e | |
| Ю ю | iu | |
| Я я | ia | la începutul cuvântului şi după vocală |
| ea | după consoană |
[modifică] Din limba bulgară
Literele chirilice bulgăreşti se transliterează în acelaşi mod ca şi cele ruseşti, cu următoarele excepţii:
| Litera chirilică |
Transliterare | Observaţii |
|---|---|---|
| Г г | ghi | înainte de ь |
| К к | chi | înainte de ь |
| Щ щ | şt | |
| ь | i | după consoanele г, к, с urmat de o (гьол > ghiol, кьосе > chiose) |
| Ъ ъ | ă |
[modifică] Din limba greacă
Regulile de transliterare pentru limba greacă sunt cele precizate în tabelul de mai jos şi se vor aplica la toate numele greceşti vechi care nu au intrat într-o formă adaptată în uzul literar: Quirrinus, Pyrrha etc.
| Litera grecească |
Transliterare | Observaţii |
|---|---|---|
| Α α | a | |
| Β β | b | |
| Γ γ | g | dar n înainte de o velară |
| Δ δ | d | |
| Ε ε | e | |
| Ζ ζ | z | |
| Η η | e | |
| Θ θ | th | |
| Ι ι | i | |
| Κ κ | c | dar k în Kere, Dike şi Nike (nu însă şi în compusele cu Dike şi Nike) |
| Λ λ | l | |
| Μ μ | m | |
| Ν ν | n | |
| Ξ ξ | x | |
| Ο ο | o | |
| Π π | p | |
| Ρ ρ | r | |
| Σ σ ς | s | |
| Τ τ | t | |
| Υ υ | y | dar u în diftongul ου |
| Φ φ | ph | |
| Χ χ | ch | |
| Ψ ψ | ps | |
| Ω ω | o | |
| Alte grafeme | ||
| ‘ | (spiritul aspru) h | |
| ‘ρ- | rh- | |
| -ρρ- | -rrh- | |
| -’ρ‘ρ- | -rrh- |
Spiritul lin, iota din diftongii improprii şi accentele nu se transcriu. De asemenea, sunt simplificate geminatele (Calliope > Caliope) şi aspiratele (Marathon > Maraton, Paphos > Pafos, Rhodos > Rodos). Velara aspirată din greceşte nu este tratată la fel: avem Archilochos > Arhiloh, dar Charon > Caron şi Chersonesos > Chersones. Anumiţi diftongi se transformă în i şi e (Aisopos > Esop, Cheiron > Chiron, Eileithyia > Ilitia etc.).
[modifică] Din limba japoneză
Pentru transliterarea din limba japoneză se recomandă sistemul de romanizare Hepburn, în varianta sa revizuită (修正ヘボン式ローマ字 shūsei hebon-shiki rōmaji). Deşi a fost conceput pentru uzul vorbitorilor de limba engleză şi nu are un statut legal anume, acest sistem este totuşi cel mai utilizat, atât în occident cât şi în Japonia. Particularităţile acestui tip de transliterare sunt detaliate în tabelul de mai jos. Regulile acestea nu se aplică la cuvintele încetăţenite în limba română în alte forme, de exemplu Tokio va fi preferat formei Tōkyō.
V. şi Fonetica limbii japoneze.
| Hiragana | Transliterare | Observaţii |
|---|---|---|
| あ い う え お | a i u e o | |
| か き く け こ | ka ki ku ke ko | |
| さ し す せ そ | sa shi su se so | |
| た ち つ て と | ta chi tsu te to | chi se citeşte ca ci în cireşe |
| な に ぬ ね の | na ni nu ne no | |
| は ひ ふ へ ほ | ha hi fu he ho | は ca particulă se transliterează wa へ ca particulă se transliterează e |
| ま み む め も | ma mi mu me mo | |
| や ゆ よ | ya yu yo | |
| ら り る れ ろ | ra ri ru re ro | |
| わ ゐ ゑ を | wa wi we wo | を ca particulă se transliterează o |
| ん | n | n' înainte de o vocală sau semivocala y; rămâne n şi înainte de bilabiale (b, m, p) |
| が ぎ ぐ げ ご | ga gi gu ge go | gi şi ge se pronunţă ghi şi ghe |
| ざ じ ず ぜ ぞ | za ji zu ze zo | |
| だ ぢ づ で ど | da ji zu de do | |
| ば び ぶ べ ぼ | ba bi bu be bo | |
| ぱ ぴ ぷ ぺ ぽ | pa pi pu pe po | |
| きゃ きゅ きょ | kya kyu kyo | |
| しゃ しゅ しょ | sha shu sho | |
| ちゃ ちゅ ちょ | cha chu cho | |
| にゃ にゅ にょ | nya nyu nyo | |
| ひゃ ひゅ ひょ | hya hyu hyo | |
| みゃ みゅ みょ | mya myu myo | |
| りゃ りゅ りょ | rya ryu ryo | |
| ぎゃ ぎゅ ぎょ | gya gyu gyo | |
| じゃ じゅ じょ | ja ju jo | |
| ぢゃ ぢゅ ぢょ | ja ju jo | |
| びゃ びゅ びょ | bya byu byo | |
| ぴゃ ぴゅ ぴょ | pya pyu pyo | |
| っ | consoană dublă | dar sh devine ssh, ch→tch, ts→tts |
Vocalele lungi se transliterează astfel:
- Vocalele o şi u lungi se transliterează cu bară deasupra: ō, ū.
- În cuvinte de origine japoneză sau chineză vocalele e şi i lungi se transliterează ei, respectiv ii.
- În cuvinte de origine străină toate vocalele lungi se marchează cu bară deasupra: ā, ī, ū, ē, ō.
Caracterele katakana se transliterează identic. Extensiile acestor caractere, folosite în limba japoneză numai pentru cuvinte străine, se pot translitera astfel:
| Extensii katakana | Transliterare | Observaţii |
|---|---|---|
| イェ | ye | |
| ウィ ウェ ウォ | wi we wo | |
| ヷ ヸ ヹ ヺ | va vi ve vo | |
| ヴァ ヴィ ヴ ヴェ ヴォ | va vi vu ve vo | |
| シェ | she | |
| ジェ | je | |
| チェ | che | |
| ティ トゥ | ti tu | |
| テュ | tyu | |
| ディ ドゥ | di du | |
| デュ | dyu | |
| ツァ ツェ ツォ | tsa tse tso | |
| ファ フィ フェ フォ | fa fi fe fo | |
| フュ | fyu |
[modifică] Bibliografie
Îndreptar ortografic, ortoepic şi de punctuaţie, Ed. Academiei Române, Bucureşti, 1995.
