Paşti
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
|
Paştele (latină: pascha, ebraică: פסח, pronunţat pessach, greacă: Πάσχα) este o sărbătoare religioasă anuală cu semnificaţii diferite, întâlnită în creştinism şi iudaism. Unele obiceiuri de Paşti se regăsesc, cu semnificaţie diferită, în antichitatea anterioară religiilor biblice.
În calendarul creştin este considerată cea mai importantă sărbătoare. Potrivit Scripturii Creştine, la 3 zile dupa ce a murit crucificat, Isus a înviat. Creştinii sărbătorec Învierea Domnului în Ziua de Paşti sau Duminica Paştelui. Saptămâna dinaintea Paştelui se numeşte Săptămâna Mare.
Elemente cum ar fi sosirea iepuraşului de Paşti sau căutarea ouălor colorate sunt obiceiuri asociate acestei sărbători şi sunt sărbătorite chiar şi de oamenii necreştini.
[modifică] Etimologie
Cuvântul Paşti (acceptat şi ca Paşte) provine în limba română din forma bizantino-latină Pastihae a cuvântul de origine evreiasca Pesah (trecere), mostenit de evrei de la egipteni. Evreii numeau Paseha (Paşti) sau sărbatoarea azimilor sarbatoarea lor anuală în amintirea trecerii prin Marea Roşie şi a eliberării lor din robia Egiptului (Ieşire XII, 27), care se prăznuia la 14 Nisan şi coincidea cu prima lună plină de după echinocţiul de primăvară.
Termenul ebraic de Paşti a trecut deci în vocabularul creştin pentru că evenimentele istorice care sunt comemorate în sarbatoarea noastră, adică patimile, moartea şi Învierea Domnului au coincis cu Paştile evreilor din anul 33. Însă este de la sine înţeles că obiectul sau motivul Paştilor creştine este cu totul altul decit al Paştilor evreilor, între vechea sărbătoare iudaică şi cea creştină nefiind altă legatură decât una de nume şi de coincidenţa cronologică.[1]
O altă interpretare, răspândită în secolele trecute la catolici, a fost aceea de pascha – passione, de la passione – suferinţă (în greacă: πάσχω (páscho – sufăr), πάσχει (páschei – suferă).
Unele limbi germanice numesc această sărbătoare după zeiţa Eostre :
-
- germană Ostern (das), germana superioară medievală: ōsteren din vechea germană superioară: ōstarun, ōstarūn (formă la plural)
- engleză Easter, dialect northumbrian: Eostre (În engleza medievală: ester, estre din englza veche: ēaster, ēastre. Alte denumiri ale Zeiţei Mame a fertilităţii, reînvierii şi zorilor: Ostare, Ostara, Ostern, Eostra, Eostre, Eostur, Eastra, Eastur, Austron and Ausos). La greci, zeiţa era numită Eos iar la romani Aurora. Românii, imparţiali, au preluat ambele forme.
- Ambele denumiri, germană şi engleză, provin din rădăcina indo-europeană aus- a străluci
[modifică] Paştele creştin
| Anul | Catolic | Ortodox |
|---|---|---|
| 2000 | 23 aprilie | 30 aprilie |
| 2001 | 15 aprilie | |
| 2002 | 31 martie | 5 mai |
| 2003 | 20 aprilie | 27 aprilie |
| 2004 | 11 aprilie | |
| 2005 | 27 martie | 1 mai |
| 2006 | 16 aprilie | 23 aprilie |
| 2007 | 8 aprilie | |
| 2008 | 23 martie | 27 aprilie |
| 2009 | 12 aprilie | 19 aprilie |
| 2010 | 4 aprilie | |
| 2011 | 24 aprilie | |
| 2012 | 8 aprilie | 15 aprilie |
| 2013 | 31 martie | 5 mai |
| 2014 | 20 aprilie | |
| 2015 | 5 aprilie | 12 aprilie |
| 2016 | 27 martie | 1 mai |
| 2017 | 16 aprilie | |
| 2018 | 1 aprilie | 8 aprilie |
| 2019 | 21 aprilie | 28 aprilie |
| 2020 | 12 aprilie | 19 aprilie |
[modifică] Semnificaţie
Paştele reprezintă una dintre cele mai importante sărbători anuale creştine, care comemorează evenimentul fundamental al creştinismului, Învierea lui Iisus Hristos, considerat Fiul lui Dumnezeu în religiile creştine, în a treia zi după răstignirea Sa din Vinerea Mare. Data de început a Paştelui marchează începutul anului ecleziastic creştin. Există unele culte creştine care nu sărbătoresc Paştele.
[modifică] Modul de calcul pentru Sfintele Paşte
Data celebrării Paştelui are la bază două fenomene astronomice: echinocţiul de primăvară şi mişcarea de rotaţie a Lunii în jurul Pământului. Astfel, Paştele se serbează în duminica imediat următoare primei luni pline după echinocţiul de primăvară.
Vezi şi articolul: Calculul datei de PaşteVezi şi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]Vezi şi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]Vezi şi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]]Vezi şi articolele [[{{{11}}}]], [[{{{12}}}]], [[{{{13}}}]], [[{{{14}}}]] şi [[{{{15}}}]]Vezi şi articolele [[{{{16}}}]], [[{{{17}}}]], [[{{{18}}}]], [[{{{19}}}]], [[{{{20}}}]] şi [[{{{21}}}]].[modifică] Durata
Paştele creştin are o durată de 40 de zile, cuprinse între sărbătoarea Învierii Domnului (prima duminică de Paşti) şi sărbătoarea Înălţarii Domnului, care se celebrează la 40 de zile de la Înviere, într-o zi de joi. Primele 3 din cele 40 de zile pascale sunt zile de mare sărbătoare.
[modifică] Obiceiuri de Paşti
De Paşti se vopsesc ouă în special roşii, unii oameni vopsesc şi alte culori, ca de exemplu: verzi, albastre, galbene, violet... Creştinii se duc în Săptămâna Mare (ultima săptămână înainte de Paşti) să se spovedească şi să se împărtăşască. În Vinerea Mare, seara, se obişnuieşte ca grupul de credincioşi să înconjoare Biserica împreună cu preotul şi, cu un buchet de flori în mână, să treacă pe sub masa din Biserică de trei ori la rind pentru a aduce sanatate si noroc, masa simbolizând mormântul lui Iisus Hristos.
Cu ocazia sărbătorilor Pascale gospodinele prepară pască, cozonac, drob şi alte mâncăruri tradiţionale.
Folclorul conservă mai multe legende creştine care explică de ce se înroşesc ouăle de Paşti şi de ce ele au devenit simbolul sărbatorii Învierii Domnului. Una dintre ele relatează că Maica Domnului, care venise să-şi plângă fiul răstignit, a aşezat coşul cu ouă lângă cruce şi acestea s-au înroşit de la sângele care picura din rănile lui Iisus.[2]
[modifică] Culte creştine care nu sărbătoresc Paştele
Anumite culte creştine nu sărbătoresc paştele, acestea sunt: Martorii lui Iehova, Biserica Mormonă, Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea,
[modifică] Paştele evreiesc
| Luna ebraică | Durata (în zile) |
Perioada din calendarul gregorian |
|---|---|---|
| Nisan | 30 | martie-aprilie |
| Iyar | 29 | aprilie-mai |
| Sivan | 30 | mai-iunie |
| Tammuz | 29 | iunie-iulie |
| Av | 30 | iulie-august |
| Elul | 29 | august-septembrie |
| Tişri | 30 | septembrie-octombrie |
| Heşvan | 29 sau 30 | octombrie-noiembrie |
| Kislev | 30 sau 29 | noiembrie-decembrie |
| Tevet | 29 | decembrie-ianuarie |
| Şevat | 30 | ianuarie-februarie |
| Adar | 29 sau 30 | februarie-martie |
| Adar II | 29 | martie-aprilie |
[modifică] Semnificaţie
Pesah (Paştele evreiesc) este o sărbătoare religioasă celebrată de evrei în amintirea eliberării din robia egipteană şi ieşirii lor din Egipt (Exodul), sub conducerea lui Moisesi pentru invierea lui Iisus.
[modifică] Vechime istorică
[modifică] Data de început a Paştelui
Paştele evreiesc este o sărbătoare anuală fixă din calendarul iudaic, care începe în ziua de 14 Nisan. Spre deosebire de Paştele creştin, care începe obligatoriu într-o duminică, data de început a Paştelui evreiesc poate pica în orice zi a săptămânii. Nisan este a şaptea lună a calendarului civil evreiesc. Calendarul religios ebraic nu coincide însă cu cel civil. În calendarul religios, Nisan, care durează de la luna nouă din martie până la luna nouă din aprilie, după calendarul gregorian), este prima lună a anului ecleziastic ebraic, conform poruncii divine:
Luna aceasta va fi pentru voi cea dintâi lună; ea va fi pentru voi cea dintâi lună a anului. (Exodul 12,2).
Conform tradiţiei ebraice, sărbătoarea Paştelui trebuie să cadă primavara. Calendarul ebraic este însă un calendar lunar, de aceea luna Nisan ar trebui să înceapă cu 11 zile mai devreme în fiecare an solar. Pentru ca Nisan şi Paştele să pice primavara, şi nu în alt anotimp, se adaugă câte o lună suplimentară (numita Adar II) în anumiţi ani. Dintr-un ciclu de nouăsprezece ani, anii 3, 6, 8, 11, 14, 17 şi 19 au câte 13 luni lunare, în loc de 12 luni. Acest calendar stabil, folosit şi în prezent, a fost introdus în secolul al IV-lea, pentru a se asigura corelarea cu calendarul solar şi anotimpurile.
[modifică] Durata
Paştele se celebrează timp de opt zile, în perioada 15-22 Nisan. Dintre acestea primele şi ultimele două zile impun respectarea strictă a regulilor religioase.
[modifică] Cronologia Paştelui evreiesc
Intrarea evreilor în Pesah este marcată printr-o masă rituală, Seder.
[modifică] Obiceiuri de Paşti
[modifică] Tradiţii antice similare obiceiurilor de Paşti
[modifică] Vezi şi
[modifică] Referinţe
- ^ www.crestinortodox.ro - Sfintele Paşti
- ^ www.crestinortodox.ro - Ouăle roşii, tradiţie şi semnificaţii
[modifică] Legături externe
- DEX online: Paşti
- Enciclopedia catolica: Pascua
- Catholic Encyclopedia: Easter
- MCC - Secretariatul de Stat pentru Culte - Revista presei din 15 aprilie 2005 Data Paştilor: Problemă politică?, România Liberă, 15 aprilie 2005
- Crestinul.ro: Paştele
- Info-portal.ro: Sărbătorile la evrei
- Tesu Solomovici: Paşte Evreiesc 5766, ziarul Ziua, nr. 3598/12 aprilie 2006
- Jet.ro (Jewish Education Network): Pesach şi istoria acestuia
