Mihnea al III-lea
Mihnea al III-lea (Mihail Radu) (d. 6 aprilie S.V. 26 martie 1660) a fost domnitor al Țării Românești (1658-1659). A dus o politică internă de consolidare a domniei, sprijinindu-se, împotriva marii boierimi, pe slujitorii militari (dorobanți), pe orășeni și pe țărani, cărora le-a îngăduit să se răscumpere, fără voia stăpânilor lor.
După încoronarea de la mănăstirea Radu-Vodă de către patriarhul Macarie al Antiohiei și-a schimbat titlul de „domn” cu cel de „ighemon” și numele de Mihnea cu cel de Mihail-Radu [1].
Coordonându-și acțiunile cu cele ale principelui Transilvaniei, Gheorghe Rákóczi al II-lea, a început acțiunile militare împotriva turcilor (1659). După câteva victorii obținute în sudul Dunării, atacat din spate de tătari și având împotrivă întreaga boierime, a fost nevoit să se retragă în Transilvania, unde a și murit.
Steagul Țării Românești din vremea lui Mihnea al III-lea avea fondul roșu închis, pictat cu aur, vulturul bicefal bizantin cu coroană princiară, având ca suporți doi lei rampanți, totul încoronat cu o coroană arhiducală susținută de doi îngeri; în partea superioară a steagului era scris numele și titulatura. IO Mihail Radu cu mila lui Dumnezeu domn al Ungrovlahiei și al părților megieșite arhiduce. [2]
Note [modificare]
- ^ Radu Olteanu, Bucureștii în date și întâmplări, 2002
- ^ www.presidency.ro
Bibliografie [modificare]
- Dicționar Enciclopedic Român, ed. Politică, 1965
| Predecesor: Constantin Șerban Basarab |
Domnitor al Țării Românești 1658 - 1659 |
Succesor: Gheorghe Ghica |