Bob (leguminoasă)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Bob (dezambiguizare).
Vicia fabaAjutor:Cum se citește o cutie de taxonomie
Illustration Vicia faba1.jpg
Vicia faba (ilustrație din anul 1885)
Clasificare științifică
după ITIS [1]
Regn: Plantae
Subregn: Tracheobionta
Încrengătură: Magnoliophyta
Clasă: Magnoliopsida
Subclasă: Rosidae
Ordin: Fabales
Familie: Fabaceae
Gen: Vicia
Specie: V. faba
Nume binomial
Vicia faba
L.
Sinonime
  • Faba vulgaris Moench.

Bobul sau Vicia faba este o plantă leguminoasă,agățătoare,anuală care este cultivată pe întreg Pământul pentru folosința sa în bucătărie.

Caracteristici[modificare | modificare sursă]

Bobul are vrejul puternic,drept de până la 1,6 m înălțime.Sămânța bobului poate varia în funcție de soi dar în general e puțin mai mare decât bobul de fasole.Are culoarea galbenă la recoltare care se schimbă la uscare în brun.Puterea germinativă a bobului durează de la 4 la 6 ani.Rădăcina plantei poate ajunge la lungimea vrejului,iar nodurile au proprietatea de a fixa în pământ azotul din aer,.Chiar dacă 80% din azotul fixat va fi consumat însăși de plantă ,20% rămâne și îmbogățește solul.

Cultivare[modificare | modificare sursă]

Bobul este originar din zona mediteraneană sau din Asia centrală dar în ziua de azi este cultivat pe tot globul. Australia, China, Egipt și Etiopia sunt țările cu cele mai mari culturi ale bobului asigurând 4/5 din producția mondială. Temperatura propice culturii bobului este în jurul a 15 °C.

Crește pe aproape toate tipurile de soluri dar e bine a se evita cele prea umede sau prea uscate.Preferă pH-ul între 6 și 7,5 și suportă solurile argiloase.

Ca îngrășăminte cele mai recomandate sunt cele sulfurose și cele fosfopotasice.

Folosință[modificare | modificare sursă]

Bob uscat

Bobul este cultivat pentru hrana umană. Este un aliment hrănitor bogat în proteine și carbohidrați care se poate consuma atât verde cât și gătit. Filum-ul închis la culoare sau chiar negru arată că bobul este matur și este recomandat consumului de către oameni.

Valori nutritive[modificare | modificare sursă]

Vrej de bob înflorit

Compoziția chimică pentru 100g de boabe de bob verde este următoarea:

  • apă_65-70%
  • hidrați de carbon 17-20%
  • proteine 7-9%
  • grăsimi 0,4-0,7%
  • Fibre alimentare 2.75%
  • săruri minerale și vitamine 2,5%

pH-ul este între 5 și 6 iar valoarea energetică ptr 100g produs este între 70 și 100 calorii. Săruri minerale și vitaminile(ptr 100gr de produs verde):

  • calciu 105mg
  • potasiu 1,39mg
  • fosfor 600mg
  • magneziu 240mg
  • cupru 3mg
  • fier 2mg
  • vitamina A 200U.I.
  • vitamina B1 0,3mg
  • vitamina B2 0,18mg
  • vitamina C 25mg
  • niacina 1,8mg.

Dăunători și boli[modificare | modificare sursă]

Plantă afectată de Aphis Fabae

Dăunători

Boli

  • Peronospora Viciae provoacă pete galbene pe frunze care apoi se usucă.Poate fi combătută cu Amestec de Bordeaux sau cu fungicide (Zineb,Maneb).
  • Uromyces Fabae provoacă pete decolorate pe frunze și pustule din care iese un praf negru.Se tratează cu Zineb, Maneb și Ziram.
  • Sclerotinia Sclerotinorum tulpina afectată de această boală prezintă mucegai alb asemănător bumbacului. Se tratează cu Captafol+Folpet,TMTD, Camptan+PCNB sau se aruncă palntele afectate.
  • planta parazită Orobanche Nu se cunoaște un tratament eficce împotriva acestei plante.Plantele afectate se înlătură, iar pentru combaterea mai bună a bolii se rotește cultura.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Vicia faba (TSN 26339). Integrated Taxonomic Information System.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Vicia faba