Păstârnac
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
| Păstârnac | |||||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
 |
|||||||||||||||
| Clasificare ştiinţifică | |||||||||||||||
|
|||||||||||||||
| Nume binomial | |||||||||||||||
| Pastinaca sativa |
|||||||||||||||
Păstârnacul (lat. Pastinaca sativa) se cultivă pentru consumul de rădăcini, care se folosesc la prepararea mâncărurilor drept condiment, deoarece sunt foarte aromate şi bogate în vitaminele B1, B2 şi C.
Este o plantă bianuală care formează în primul an de cultură partea comestibilă (rădăcina îngroşată) şi rozeta de frunze, iar în anul al doilea îşi dezvoltă tulpina floriferă. Păstârnacul are rădăcina simplă sau puţin ramificată, fusiformă, de culoare alb-murdar ori gălbuie, acoperită cu numeroase lenticele din cauza carora radacina are un aspect neregulat. Pulpa este de culoare albă sau alb-gălbuie, suculentă şi cu aromă specifică. Frunzele sunt lucioase pe faţă şi pufoase pe dos, fiind cu mult mai mari decât cele de pătrunjel şi de morcov.
Păstârnacul are proprietăţi diuretice, depurative, antioxidante.
[modifică] Surse
LEGUMICULTURĂ-Gh.Ciobanu - Editura Agro-Silvică 1964
 |
Acest articol despre botanică este un ciot. Puteţi ajuta Wikipedia prin completarea lui! |
