Regnul Animalia: Diferență între versiuni

Modifică legăturile
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Navighează interactiv prin istoric
← Diferența anterioarăDiferența următoare →
Conținut șters Conținut adăugat
VizualWikitext
m Vezi și
Fără descriere a modificării
Linia 1: Linia 1:
{{taxobox
{{Referințe}}{{Taxobox
| name=Animale
| color =
| display_parents=6
| fosilă_răspândire = {{Fossil range|610|0| Ediacarian – Recent }}
⚫
| taxon=Animalia
⚫
| imagine = Animal diversity October 2007.jpg
⚫
| authority=[[Carl Linnaeus|Linnaeus]], 1758
| imagine_lățime = 330px
| fossil_range=[[Criogenian]] – prezent, {{Long fossil range |665|0}}
| imagine_text = În sensul acelor de ceasornic, din stânga-sus: ''[[Litoria caerulea]]'' ([[amfibian]]),
⚫
| image=Animal diversity.jpg
''[[Strix aluco]]'' ([[huhurez mic]]; [[pasăre]]), ''[[Panthera tigris altaica]]'' ([[tigru siberian]], [[mamifer carnivor]]),
| image_upright=1.4
''[[Araneus diadematus]]'' ([[păianjen cu cruce]]; [[arahnidă]]),
⚫
| domeniu = [[Eucariote]]
''[[Cepaea hortensis]]'' ([[melc]], [[moluscă]]), ''[[Cheloniidae]]'' ([[broască țestoasă]], [[reptilă]]),
| regnum = '''Animalia'''
''[[Anthidium florentinum]]'' ([[albină]], [[Hymenoptera|himenoptere]]),
| subdivision_ranks=Diviziuni majore
''[[Scleropages formosus]]'' ([[arowana asiatic]]; [[pește osos]]),
| subdivision={{Collapse top|title=Taxoni majori la animale |left=yes|padding=0|border=0|border2=0|bg=clear|bg2=clear}}
''[[Macaca sylvanus]]'' ([[macac]]; [[mamifer omnivor]]),
⚫
* [[Porifera]]
''[[Pristis pectinata]]'' ([[rechin fierăstrău]]; [[pește cartilaginos]]),
⚫
* Subregn [[Eumetazoa]]
''[[Melanargia galathea]]'' ([[fluture]]; [[Lepidoptera|lepidopder]]).
** [[Ctenophora]]
⚫
| domeniu = [[Eucariote|Eukaryota]]
| neclasificat_regnum = [[Opisthokonta]]
⚫
| regnum = '''Animalia'''
⚫
| regnum_autoritate = [[Carolus Linnaeus|Linnaeus]], [[Systema Naturae|1758]]
| rang_subdiviziune = [[Phylum|Încrengături]]
| subdiviziune =
* '''Subregnul [[Parazoa]]'''
⚫
** [[Porifera]]
** [[Placozoa]]
** [[Placozoa]]
** [[Cnidaria]]
⚫
* '''Subregnul [[Eumetazoa]]'''
** †[[Trilobozoa]]
** '''[[Radiata]] (neclasificat)'''
*** [[Ctenophora]]
** [[Bilateria]]
*** [[Cnidaria]]
*** †''[[Kimberella]]''
*** [[Xenacoelomorpha]]
** '''[[Bilateria]] (neclasificat)'''
*** [[Orthonectida]]
*** †[[Proarticulata]]
*** [[Rhombozoa]]
*** [[Nephrozoa]]
*** [[Acoelomorpha]]
**** Superphylum [[Deuterostomia]]
*** [[Chaetognatha]]
**** [[Protostomia]]
⚫
***** Superfilum [[Ecdysozoa]]
*** '''Supraîncrengătura [[Deuterostomia]]'''
**** [[Chordata]]
***** Superfilum [[Lophotrochozoa]]

**** [[Hemichordata]]
{{Collapse bottom}}
**** [[Echinodermata]]
| synonyms=* Metazoa
**** [[Xenoturbellida]]
* Choanoblastaea
**** [[Vetulicolia]] [[extincție|†]]
*** '''[[Protostomia]] (neclasificat)'''
⚫
**** '''Supraîncrengătura [[Ecdysozoa]]'''
***** [[Kinorhyncha]]
***** [[Loricifera]]
***** [[Priapulida]]
***** [[Nematoda]]
***** [[Nematomorpha]]
***** [[Onychophora]]
***** [[Tardigrada]]
***** [[Arthropoda]]
**** '''Supraîncrengătura [[Platyzoa]]'''
***** [[Platyhelminthes]]
***** [[Gastrotricha]]
***** [[Rotifera]]
***** [[Acanthocephala]]
***** [[Gnathostomulida]]
***** [[Micrognathozoa]]
***** [[Cycliophora]]
**** '''Supraîncrengătura [[Lophotrochozoa]]'''
***** [[Sipuncula]]
***** [[Hyolitha]] [[extincție|†]]
***** [[Nemertea]]
***** [[Phoronida]]
***** [[Bryozoa]]
***** [[Entoprocta]]
***** [[Brachiopoda]]
***** [[Mollusca]]
***** [[Annelida]]
}}
}}
'''Animale''' (numite și '''Metazoa''') sunt organisme [[eucariote]] multicelulare care formează [[Regn|regnul biologic]] '''Animalia'''. Cu puține excepții, animalele consumă material organic, respiră [[oxigen]], se pot mișca, se pot [[Reproducere sexuală|reproduce sexual]] și se dezvoltă pornind de la o blastulă (stadiu embrionar de formă globulară, cu celulele dispuse într-un singur strat). Au fost descrise peste 1,5 milioane de [[specii]] de animale vii — dintre care aproximativ 1 milion sunt [[insecte]] — însă s-a estimat că există peste 7 milioane de specii de animale în total. Regnul animal variază de la o lungime de 8,5 micrometri la 33,6 metri. Au interacțiuni complexe între ei și mediile lor, formând rețele de hrană complexe. Regnul Animalia include [[oameni]], dar în utilizarea colocvială termenul ''animal'' se referă adesea doar la animale non-umane. Studiul științific al animalelor este cunoscut sub numele de [[zoologie]].


Majoritatea speciilor de animale vii se află în [[Bilateria]], o [[cladă]] ai cărei membri au un plan al corpului bilateral simetric. Bilateria include protostomii — în care se găsesc multe grupuri de [[nevertebrate]], cum ar fi [[nematode]]le, [[artropode]]le și [[moluște]]le — și deuterostomii, care conțin atât [[echinoderme]]le cât și [[cordate]]le, acestea din urmă conținând [[vertebrate]]le. Formele de viață interpretate ca animale timpurii au fost prezente în biota din [[Ediacaran]] a [[Precambrian]]ului târziu. Multe [[încrengătură|încrengături]] de animale moderne au devenit clar recunoscute în înregistrările fosile ca specii marine în timpul [[explozia cambriană|exploziei cambriene]], care a început în urmă cu aproximativ 542 milioane de ani. Au fost identificate 6.331 de grupuri de gene comune tuturor animalelor vii; acestea s-ar putea să fi apărut dintr-un singur strămoș comun care a trăit acum 650 de milioane de ani.
Un '''animal''' este un organism pluricelular, [[heterotrof]], deci care nu își poate produce el însuși substanțele organice necesare hrănirii (cum fac [[plante]]le, [[alge]]le și bacteriile albastre verzi prin [[fotosinteză]]), fiind nevoit să folosească substanțe organice gata preparate luate din mediu. Majoritatea folosesc [[oxigen]]ul pentru [[respirație]]. Există și unele animale care trăiesc în medii fără oxigen. Acestea respiră [[anaerob]]. Din categoria animalelor cu sânge cald, sau endoterme, fac parte mamiferele și păsările.


Din punct de vedere istoric, [[Aristotel]] a împărțit animalele în cele cu sânge și cele fără. [[Carl Linnaeus]] a creat prima clasificare biologică ierarhică pentru animale în 1758 în ''Systema Naturae'', pe care [[Jean-Baptiste Lamarck]] a extins-o în 14 încrengături până în 1809. În 1874, [[Ernst Haeckel]] a împărțit regnul animal în '''Metazoa''' multicelulară (acum [[Sinonim (biologie)|sinonim]] pentru Animalia) și [[Protozoare]], organisme unicelulare care nu mai sunt considerate animale. În timpurile moderne, clasificarea biologică a animalelor se bazează pe tehnici avansate, cum ar fi filogenetica moleculară, care sunt eficiente în demonstrarea relațiilor evolutive dintre [[taxon]]i.
Organismele care au fost încadrate în '''Regnul Animalia''' au fost introduse în unități sistematice din ce în ce mai mici în funcție de legăturile lor filogenetice. Referitor la aceste subîmpărțiri există mai multe păreri, care sunt prezentate în subcapitolul „Clasificarea Regnului Animalia”.


Oamenii folosesc alte specii de animale pentru hrană (inclusiv carne, lapte și ouă), pentru materiale (precum piele și lână), ca animale de companie și ca animale de lucru, inclusiv pentru transport. Câinii au fost folosiți la vânătoare, în timp ce multe animale terestre și acvatice au fost vânate pentru sport. Animalele ne-umane au apărut în artă din cele mai vechi timpuri și sunt prezentate în mitologie și religie.
Știința care se ocupă cu studiul animalelor se numește ''[[zoologie]]''.


== Etimologie ==
== Etimologie ==
Cuvântul „animal” provine din cuvântul [[Limba latină|latin]] ''animalis'', derivat la rândul său de la ''anima'', ce înseamnă suflu vital sau suflet. Definiția biologică a cuvântului se referă la toți membrii regnului Animalia.<ref name=americanheritage_animal>{{cite encyclopedia|title=Animal |encyclopedia=The American Heritage Dictionary |publisher=Houghton Mifflin |year=2006 |edition=4th}}</ref > În utilizarea colocvială, ca o consecință a antropocentrismului, termenul de animal este folosit pentru a se referi doar la animale non-umane.<ref>{{cite web |website=English Oxford Living Dictionaries |title=animal |url=https://en.oxforddictionaries.com/definition/animal |access-date=26 July 2018 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180726233938/https://en.oxforddictionaries.com/definition/animal |archive-date=26 July 2018 |url-status=live}}</ref><ref>{{cite journal |last1=Boly |first1=Melanie |last2=Seth |first2=Anil K. |last3=Wilke |first3=Melanie |last4=Ingmundson |first4=Paul |last5=Baars |first5=Bernard |last6=Laureys |first6=Steven |last7=Edelman |first7=David |last8=Tsuchiya |first8=Naotsugu |date=2013 |title=Consciousness in humans and non-human animals: recent advances and future directions |journal=Frontiers in Psychology |volume=4 |pages=625 |doi=10.3389/fpsyg.2013.00625 |pmc=3814086 |pmid=24198791}}</ref><ref>{{Cite web |website=[[Royal Society]] |url=https://royalsociety.org/topics-policy/publications/2004/non-human-animals/ |title=The use of non-human animals in research |access-date=7 June 2018 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180612140908/https://royalsociety.org/topics-policy/publications/2004/non-human-animals/ |archive-date=12 June 2018 |url-status=live }}</ref><ref>{{Cite web |url=https://www.collinsdictionary.com/dictionary/english/nonhuman |title=Nonhuman definition and meaning {{!}} |website=Collins English Dictionary |access-date=7 June 2018 |archive-url=https://web.archive.org/web/20180612142932/https://www.collinsdictionary.com/dictionary/english/nonhuman |archive-date=12 June 2018 |url-status=live }}</ref>
Cuvântul „animal” provine din cuvântul [[Limba latină|latin]] ''animalis'', derivat la rândul său de la ''anima'', ce înseamnă suflu vital sau suflet. Definiția biologică a cuvântului se referă la toți membrii ''regnului animalia'', inclusiv omul.<ref name="americanheritage_animal">{{cite encyclopedia |year=2006 |title=Animal |encyclopedia=The American Heritage Dictionary |publisher=Houghton Mifflin Company |edition=Forth }}</ref>


== Caracteristici ==
== Caracteristici ==

Versiunea de la 8 decembrie 2020 11:19

Animale
Fosilă: Criogenian – prezent, 665–0Ma
Clasificare științifică
Domeniu: Eucariote
Regn: Animalia
Diviziuni majore
Sinonime
  • Metazoa
  • Choanoblastaea
Modifică text Consultați documentația formatului

Animale (numite și Metazoa) sunt organisme eucariote multicelulare care formează regnul biologic Animalia. Cu puține excepții, animalele consumă material organic, respiră oxigen, se pot mișca, se pot reproduce sexual și se dezvoltă pornind de la o blastulă (stadiu embrionar de formă globulară, cu celulele dispuse într-un singur strat). Au fost descrise peste 1,5 milioane de specii de animale vii — dintre care aproximativ 1 milion sunt insecte — însă s-a estimat că există peste 7 milioane de specii de animale în total. Regnul animal variază de la o lungime de 8,5 micrometri la 33,6 metri. Au interacțiuni complexe între ei și mediile lor, formând rețele de hrană complexe. Regnul Animalia include oameni, dar în utilizarea colocvială termenul animal se referă adesea doar la animale non-umane. Studiul științific al animalelor este cunoscut sub numele de zoologie.

Majoritatea speciilor de animale vii se află în Bilateria, o cladă ai cărei membri au un plan al corpului bilateral simetric. Bilateria include protostomii — în care se găsesc multe grupuri de nevertebrate, cum ar fi nematodele, artropodele și moluștele — și deuterostomii, care conțin atât echinodermele cât și cordatele, acestea din urmă conținând vertebratele. Formele de viață interpretate ca animale timpurii au fost prezente în biota din Ediacaran a Precambrianului târziu. Multe încrengături de animale moderne au devenit clar recunoscute în înregistrările fosile ca specii marine în timpul exploziei cambriene, care a început în urmă cu aproximativ 542 milioane de ani. Au fost identificate 6.331 de grupuri de gene comune tuturor animalelor vii; acestea s-ar putea să fi apărut dintr-un singur strămoș comun care a trăit acum 650 de milioane de ani.

Din punct de vedere istoric, Aristotel a împărțit animalele în cele cu sânge și cele fără. Carl Linnaeus a creat prima clasificare biologică ierarhică pentru animale în 1758 în Systema Naturae, pe care Jean-Baptiste Lamarck a extins-o în 14 încrengături până în 1809. În 1874, Ernst Haeckel a împărțit regnul animal în Metazoa multicelulară (acum sinonim pentru Animalia) și Protozoare, organisme unicelulare care nu mai sunt considerate animale. În timpurile moderne, clasificarea biologică a animalelor se bazează pe tehnici avansate, cum ar fi filogenetica moleculară, care sunt eficiente în demonstrarea relațiilor evolutive dintre taxoni.

Oamenii folosesc alte specii de animale pentru hrană (inclusiv carne, lapte și ouă), pentru materiale (precum piele și lână), ca animale de companie și ca animale de lucru, inclusiv pentru transport. Câinii au fost folosiți la vânătoare, în timp ce multe animale terestre și acvatice au fost vânate pentru sport. Animalele ne-umane au apărut în artă din cele mai vechi timpuri și sunt prezentate în mitologie și religie.

Etimologie

Cuvântul „animal” provine din cuvântul latin animalis, derivat la rândul său de la anima, ce înseamnă suflu vital sau suflet. Definiția biologică a cuvântului se referă la toți membrii regnului Animalia.[1] În utilizarea colocvială, ca o consecință a antropocentrismului, termenul de animal este folosit pentru a se referi doar la animale non-umane.[2][3][4][5]

Caracteristici

Animalele au mai multe trăsături ce le diferențiază de alte viețuitoare. Animalele sunt organisme eucariote și pluricelulare,[6] ce le separă de bacterii și de majoritatea protistelor. Ele au o hrănire heterotrofă,[7] de obicei, digerând hrana într-un tub digestiv, ce le separă de plante și alge Ele se diferențiază de plante, alge și fungi prin lipsa pereților celulari rigizi.[8] Majoritatea animalelor sunt mobile,[9] (exceptând anumite stadii de dezvoltare, coralii, bureții de mare).

Structură

Cu câteva excepții, în special spongierii (Phylum Porifera) și Placozoa, animalele au corpul format din mai multe țesuturi. Printre acestea se numără mușchii, ce se contractă, având rol important în locomoție, și țesutul nervos ce primește procesează, elaborează comenzi și trimite impulsuri nervoase. De asemenea, există și un tub digestiv, cu una sau două ieșiri.

Toate animalele sunt compuse din celule eucariote, înconjurate de o membrană pericelulară specifică, compusă din colagen și glicoproteide elastice. Acestea se pot calcifica, pentru a forma oase sau cochilii. În timpul dezvoltării ele formează o structură de bază flexibilă pe care celulele se pot reorganiza, făcând posibilă crearea structurilor complexe. În contrast, alte organisme multicelulare, ca plantele și fungii, au celulele fixate din cauza pereților celulari, dezvoltându-se prin creștere progresivă.

Reproducere și dezvoltare

O celulă din plămânul unei salamandre. Anafaza mitozei. Colorație fluorescentă.

Toate animalele se reproduc sexuat. Ele au organe reproducătoare specializate ce, prin meioză, produc spermatozoizi sau ovule. Acestea se unesc în procesul numit fecundație pentru a forma zigotul (sau celula-ou), din care se va dezvolta un organism nou.

Unele animale sunt capabile și de reproducere asexuată. Acest lucru poate avea loc prin parthenogeneză, proces prin care se formează ouă fertile fără fecundație (împerechere), sau, în unele cazuri, prin fragmentare, ca de exemplu la spongieri. O altă modalitate de înmulțire asexuată este înmugurirea întâlnită tot la animalele inferioare (spongieri, hidră).

Zigotul începe să se dividă. Va rezulta un conglomerat de celule cu aspect sferic numit morulă. Celulele continuă să se dividă și se dispun într-un singur strat, formând o sferă delimitată la exterior de un singur strat de celule, numit blastoderm. Acesta delimitează în interior o cavitate centrală numită blastocel plină cu lichid. Celulele se divid în continuare și la unul din polii blastulei pătrund în interiorul cavității. Rezultă o structură cu două straturi de celule, unul extern numit ectoderm și unul intern, numit endoderm. Endodermul delimitează o cavitate internă arhenteronul (intestinul primitiv). Cavitatea arhentronul, prezintă o singură deschidere numită blastopor. Această structură nouă poartă numele de gastrulă

Spongierii și celenteratele sunt organisme animale inferioare care rămân în acest stadiu doar cu ectoderm și endoderm și din această cauză se numesc animale didermice.

Începând cu viermii structura gastrulei se complică, prin diferențierea unei a treia foițe embrionare mezodermul, care este localizat între ectoderm și endoderm. Aceste animale se numesc tridermice (triploblastice).

Hrănirea și sursele de energie

Un uliu mâncându-și prada

Majoritatea animalelor folosesc indirect energia solară. Plantele folosesc direct această energie pentru a transforma razele soarelui în zaharide simple în procesul numit fotosinteză. Începând cu moleculele de dioxid de carbon (CO2) și apă (H2O), fotosinteza transformă energia solară în energie chimică stocată în legăturile glucozei (C6H12O6) și eliberează oxigen (O2). Aceste zaharuri sunt folosite de plante la creștere. Când animalele mănâncă aceste plante (sau mănâncă alte animale ce au mâncat plante), zaharurile produse de plantă sunt folosite de animal. Ele sunt folosite direct de către animal pentru a crește sau, sunt descompuse, eliberând energie, necesară pentru diferitele procese ale acestuia.

Sistematica (clasificarea) regnului animal

Ca oricare regn, Regnul Animalia are următoarele subdiviziuni: subregnul, diviziunea, grupul, ramura, încrengătura, subîncrengătura, clasa, ordinul, familia, genul, specia, subspecie.

Vezi și

Note

  1. ^ „Animal”. The American Heritage Dictionary (ed. 4th). Houghton Mifflin. . 
  2. ^ „animal”. English Oxford Living Dictionaries. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ Boly, Melanie; Seth, Anil K.; Wilke, Melanie; Ingmundson, Paul; Baars, Bernard; Laureys, Steven; Edelman, David; Tsuchiya, Naotsugu (). „Consciousness in humans and non-human animals: recent advances and future directions”. Frontiers in Psychology. 4: 625. doi:10.3389/fpsyg.2013.00625. PMC 3814086 Accesibil gratuit. PMID 24198791. 
  4. ^ „The use of non-human animals in research”. Royal Society. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ „Nonhuman definition and meaning”. Collins English Dictionary. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ National Zoo. „Panda Classroom” (în English). Accesat în . 
  7. ^ Jennifer Bergman. „Heterotrophs” (în English). Accesat în . 
  8. ^ Davidson, Michael W. „Animal Cell Structure” (în English). Accesat în . 
  9. ^ Saupe, S.G. „Concepts of Biology” (în English). Accesat în . 

Legături externe

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Animalia

Imagini

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Regnul_Animalia&oldid=13744088