Zone metropolitane în România

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
România
Coat of arms of Romania.svg

Acest articol face parte din seria:
Organizarea administrativ-teritorială
a României




Geografia României · Politica României · Atlas

Zonele metropolitane în România au fost reglementate prin legea nr. 351 din 6 iulie 2001 ca fiind „o zonă constituită prin asociere, pe bază de parteneriat voluntar, între marile centre urbane (capitala României și municipiile de rangul I) și localitățile urbane și rurale aflate în zona imediată, la distanțe de până la 30 km, între care s-au dezvoltat relații de cooperare pe multiple planuri”.[1] Prima zonă metropilitană constituită a fost zona metropolitană Iași la data de 8 aprilie 2004, aceasta cuprinzând municipiul Iași și 13 comune din jurul acestuia. Ca urmare a modificării art. 7, alin. (1) din legea nr. 351 din 6 iulie 2001, prin legea nr. 264/2011, și municipiile, reședintă de județ, pot constitui zone metropolitane prin asociere cu localitățile urbane și rurale aflate în zona imediată. Cele mai mari opt zone metropolitane ale României (București, Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești și Timișoara) concentrează 50% din populația României și 75% din veniturile fixe ale țării.[2]

Zone metropolitane organizate[modificare | modificare sursă]

Map of the metropolitan areas of Romania.png

     Ulterior desființată

Zonă metropolitană Suprafață
(km²)
Populație
(2016)[3]
Componență Înființată
Iași 472.733 Municipiul Iași și 13 comune[4] 2004
Brașov 473.470 Municipiile Brașov, Săcele și Codlea, orașele Zărnești, Râșnov, Ghimbav și Predeal și 11 comune[5] 2005
Oradea 273.641 Municipiul Oradea și 11 comune[6] 2005
Târgu Mureș 223.562 Municipiul Târgu Mureș, orașul Ungheni și 12 comune[7] 2006
Constanța 491.498 Municipiul Constanța, orașele Năvodari, Ovidiu, Murfatlar, Eforie și Techirghiol și 10 comune[8] 2007
Cluj-Napoca 417.552 Municipiul Cluj-Napoca și 18 comune[9] 2008
Craiova 394.646 Municipiul Craiova, orașele Filiași și Segarcea și 21 de comune[10] 2008
Roman 154.221 Municipiul Roman și 24 de comune[11] 2009
Baia Mare 244.714 Municipiul Baia Mare, orașele Baia Sprie, Seini, Tăuții-Măgherăuș, Șomcuta Mare și Cavnic și 13 comune[12] 2012
Râmnicu Vâlcea 173.361 Municipiul Râmnicu Vâlcea, orașele Băbeni, Călimănești, Băile Olănești, Ocnele Mari și Băile Govora și 7 comune[13] 2013[a]
Satu Mare 251.746 Municipiile Satu Mare și Carei, orașele Tășnad și Ardud și 22 de comune[14] 2013
Timișoara–Arad 681.132 Municipiile Timișoara și Arad, orașele Pecica și Curtici și 27 de comune[15] 2018

Zone metropolitane în curs de proiectare[modificare | modificare sursă]

Zonă metropolitană Suprafață
(km²)
Populație
(2016)
Componență
Alba Iulia 97.519 Municipiul Alba Iulia și 7 comune
Bacău 290.482 Municipiul Bacău și 22 de comune[16]
Botoșani–Suceava 360.521 Municipiile Botoșani și Suceava, orașele Salcea și Bucecea și 19 comune[17]
București 2.612.925 Municipiul București, orașele Voluntari, Popești-Leordeni, Pantelimon, Buftea, Bragadiru, Otopeni, Chitila, Bolintin-Vale, Măgurele, Mihăilești, Fundulea și Fierbinți-Târg și 52 de comune
Corvina 175.497 Municipiile Hunedoara și Deva, orașele Simeria și Călan și 3 comune[18]
Dunărea de Jos 563.232 Municipiile Galați și Brăila, orașul Măcin și 9 comune
Piatra Neamț 227.130 Municipiul Piatra Neamț, orașul Roznov și 21 de comune[19]
Pitești 236.748 Municipiul Pitești, orașul Ștefănești și 8 comune
Ploiești 302.462 Municipiul Ploiești și 8 comune[20]
Sibiu 267.170 Municipiul Sibiu, orașele Cisnădie, Avrig, Tălmaciu, Săliște și Ocna Sibiului și 10 comune

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Desființată în 2015

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „LEGE nr. 351 din 6 iulie 2001 (*actualizată*)”. Portal Legislativ. 
  2. ^ en Marcel Ionescu-Heroiu; et al. (). „Competitive Cities: Reshaping the Economic Geography of Romania” (PDF). World Bank. 
  3. ^ Laura Ichim, Manuela Vlaicu, Andreea Drăxineanu, Ciprian Alexandru (). Populația României pe localități la 1 ianuarie 2016 (după domiciliu) (PDF). Institutul Național de Statistică. ISSN 2066-2181. 
  4. ^ „Planul Integrat de Dezvoltare pentru Polul de Creștere Iași 2009 - 2015” (PDF). Asociația Zona Metropolitană Iași. . p. 6. 
  5. ^ „Membrii AMB”. Agenția Metropolitană Brașov. 
  6. ^ „Scurt Istoric”. Zona Metropolitană Oradea. 
  7. ^ „Strategia de dezvoltare a Zonei Metropolitane Târgu Mureș” (PDF). Primăria municipiului Târgu Mureș. p. 7. 
  8. ^ „Misiune și valori”. Zona Metropolitană Constanța. 
  9. ^ „Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană pentru Zona Metropolitană Cluj-Napoca - perioada de programare 2014-2020”. Urbasofia. . p. 33. 
  10. ^ „Date generale”. Zona Metropolitană Craiova. 
  11. ^ Alex Nistor (). „24 de comune s-au "aliat" în cadrul Asociației "Roman Metropolitan". Ziarul de Iași. 
  12. ^ „Despre noi”. Zona Metropolitană Baia Mare. 
  13. ^ Liviu Popescu (). „Zona Metropolitană Râmnicu Vâlcea a elaborat harta digitală cu puncte de interes turistic, investițional și agrement”. AGERPRES. 
  14. ^ „Membri”. Zona Metropolitană Satu Mare. 
  15. ^ „Studiu de potențial privind dezvoltarea la nivelul municipiilor Timișoara și Arad” (PDF). Ministerul Fondurilor Europene. pp. 8–9. 
  16. ^ „Zona Metropolitană”. Zona Metropolitană Bacău. 
  17. ^ Victor Cozmei, Cătiușa Ivanov (). „Cum poate aduce sute de milioane de euro asocierea dintre două orașe. Studii de caz: Botoșani-Suceava și Arad-Timișoara”. HotNews.ro. 
  18. ^ Monalise Hihn (). „Conurbația CORVINA, între vis și realitate”. Hunedoara Liberă. 
  19. ^ „22 de localități invitate în Zona Metropolitană Piatra Neamț”. Mesagerul de Neamț. . 
  20. ^ Arpad Zachi, Monica Rădulescu, Claudia Popescu, Gabriel Simion (). „Plan de amenajare a teritoriului intercomunal” (PDF). Primăria municipiului Ploiești. p. 6.