Zona metropolitană București

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Zona metropolitană București
—  Zonă metropolitană  —
Zona metropolitană București
Zona metropolitană București

ȚarăFlag of Romania.svg România
MunicipiuROU Bucharest Flag.svg București
Atestare Modificați la Wikidata

Suprafață
 - Total1.811 km²

Populație (2009)
 - Total2.400.000 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+2)
Cod poștal0 S NNNN1

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata

Zona metropolitană București (ZMB) este un proiect local pentru crearea unei unități administrative integrate între municipiul București și localitățile limitrofe și care ar cuprinde actualmente aproximativ 2,2 milioane de locuitori.[1] Există proiecte de mărire substanțială a ZMB astfel încât ea va include 94 de unități administrativ-teritoriale, situate pe circa 5.000 km², va fi gată în aproximativ 10-12 ani, din cauza că mai întâi vor fi efectuate studii, iar următorii trei-patru ani vor fi alocați consultărilor publice. Astfel ZMB ar urma să cuprindă șase orașe (printre care Giurgiu, Oltenița, Otopeni) și 87 de comune din județele Ilfov, Giurgiu si Călărași. La nord, metropola s-ar învecina cu județul Prahova, iar la sud cu Bulgaria. Astfel, ZMB s-ar întinde pe 5.046,1 km², o arie de 20 de ori mai mare decât actualul oraș.[necesită citare]

Istorie[modificare | modificare sursă]

Proiectul „Zona metropolitană” a fost inițiat în 2003. Un sondaj din 2008 a arătat că aproximativ 70% din populația zonei este în favoarea proiectului. Orașul propriu-zis are acum 228 km², dar zona metropolitană ar ajunge la 1.800 km² într-o primă fază. Un posibil nume pentru acesta va fi probabil „Bucureștiul Mare”.

Într-o etapă inițială, zona ar include Bucureștiul și județul Ilfov. Apoi, există mai multe planuri de a crește în continuare „Zona Metropolitană a Bucureștiului” la aproximativ 20 de ori suprafața orașului propriu-zis (de la 228 km² la 5.046 km²). Ar cuprinde 6 orașe și 87 de comune din județele Ilfov, Giurgiu și Călărași și s-ar extinde până la granița cu Bulgaria în sud și către județul Prahova în nord. Într-o etapă intermediară, extinderea zonei ar include 62 din cele 93 de localități candidate propuse. „Zona Metropolitană București” ar putea deveni cel mai mare port de pe Dunăre după finalizarea Canalului Dunăre-București.

Consiliul extins „Zona Metropolitană” va avea 105 consilieri, de două ori mai mulți sunt acum, iar Guvernul va numi un guvernator, funcție care ar fi omologată prefectului de București.

Subdiviziuni[modificare | modificare sursă]

Ierarhia organizațiilor planificatoare[2] Localități majore Zonă
(Prima etapă)
Populație[3]
(prima etapă)
Zonă
(etapa intermediară)
Populație[3]
(etapa intermediată)
București 228 km² 1,883,425 228 km² 1,883,425
Județul Ilfov (toate localitățile) 1,285 km² 388,738 1,285 km² 388,738
Voluntari 37 km² 42,944 37 km² 42,944
Pantelimon 69 km² 25,596 69 km² 25,596
Buftea 55 km² 22,178 55 km² 22,178
Popești-Leordeni 56 km² 21,895 56 km² 21,895
Bragadiru 22 km² 15,329 22 km² 15,329
Chitila 13 km² 14,184 13 km² 14,184
Otopeni 32 km² 13,861 32 km² 13,861
Măgurele 45 km² 11,041 45 km² 11,041
Județul Giurgiu (11 localități) 656 km² 65,825
Bolintin-Vale 41 km² 12,929
Mihăilești 69 km² 7,923
Județul Călărași (5 localități) 295 km² 23,492
Fundulea 23 km² 6,851
Județul Dâmbovița (3 localități) 206 km² 16,059
Județul Ialomița (2 localități) 56 km² 4,05
BMA 1,811 km² 2,272,163 2,726 km² 2,381,593

Avantaje[modificare | modificare sursă]

  • Descongestionarea orașelor
  • Satisfacerea cererii de locuințe a populației
  • Fonduri bugetare mai mari pentru localitățile cu venituri mici
  • Beneficii economice derivate din creșterea atractivității zonelor pentru investitori
  • Îmbunătățirea infrastructurii tehnico-edilitare și de transport
  • Extinderea rețelelor de utilități
  • Crearea de locuri de muncă
  • Creșterea nivelului de trăi al populației
  • Dezvoltarea regională
  • Accesarea fondurilor structurale

Dezavantaje[modificare | modificare sursă]

  • Speculațiile imobiliare care determină scumpirea terenurilor
  • Dificultățile de administrare
  • Creșterea taxelor locale pentru unele localități din Ilfov, Ialomița, Dâmbovița și Călărași
  • Degradarea mediului prin aglomerarea de locuințe

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ "Ilfovean sau bucureștean? Va crește Capitala?" Evenimentul Zilei, 27 noiembrie 2009
  2. ^ Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite harta
  3. ^ a b Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite INSSER

Legături externe[modificare | modificare sursă]