Tăuții-Măgherăuș
| Tăuții-Măgherăuș | |||
| Miszmogyorós | |||
| — oraș — | |||
 Primăria orașului Tăuții-Măgherăuș | |||
| |||
  Tăuții-Măgherăuș Tăuții-Măgherăuș (România) | |||
 Tăuții-Măgherăuș Tăuții-Măgherăuș (Județul Maramureș) | |||
| Coordonate: 47°40′4″N 23°28′20″E / 47.66778°N 23.47222°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Județ |  Maramureș | ||
| SIRUTA | 106461 | ||
| Reședință | Tăuții-Măgherăuș[*] | ||
| Componență | |||
| Guvernare | |||
| - primar al orașului Tăuții-Măgherăuș[*] | Dumitru Marinescu[*][3] ( PNL, octombrie 2020) | ||
| Populație (2011)[1][2] | |||
| - Total | ▲ 7136 locuitori | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Cod poștal | 437345 | ||
| Prezență online | |||
site web oficial  GeoNames | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Tăuții-Măgherăuș (în maghiară Miszmogyorós) este un oraș în județul Maramureș, Transilvania, România, format din localitățile componente Băița, Bușag, Nistru și Tăuții-Măgherăuș (reședința), și din satele Bozânta Mare, Merișor și Ulmoasa.
Localitatea are o populație de 7.136 locuitori (2011) și a fost declarată oraș prin Legea nr. 83/2004, împreună cu alte trei comune din județul Maramureș: Șomcuta Mare, Săliștea de Sus și Ulmeni.[4]
În componența orașului intră și satele Băița, Bozânta Mare, Bușag, Merișor, Nistru și Ulmoasa.
Istoric[modificare | modificare sursă]
Prima atestare documentară: pentru Tăuți: 1440 (Thotfalw); pentru Măgherăuș: 1490 (Monyoros)[5], în 1493 Kysmonyoros și Naghmonyoros (Măgherăușul Mare, Măgherăușul Mic), în 1750 Magyaros.
Localitatea Tăuții-Măgherăuș a fost de-a lungul istoriei proprietatea mai multor familii nobiliare maghiare. În 1608, prințul transilvanean Gabriel Báthory a donat Măgherăușul lui György Szirmai. În 1642 așezarea a intrat să facă parte din moșia Forestszáda și, în același timp, din Cetatea Satu Mare.
Tăuții-Măgherăuș este o veche așezare românească, în primul recensământ al Regatului Ungariei din 1880 fiind doar un sătuleț cu 347 de locuitori, dintre care 268 erau etnici români, 65 maghiari și 14 din alte etnii.[6]
După Tratatul de la Trianon localitatea Tăuții-Măgherăuș face parte din Regatul României, și intră în componența Județului Satu-Mare. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ca urmare a Dictatului de la Viena din 1940, Tăuții-Măgherăuș face parte iarăși din Ungaria, revenind parte a României în 1945.
Etimologie[modificare | modificare sursă]
Etimologia numelui localității: Din n. grup tăuți (< subst. tăut < magh. Tóth „slovac" + desinența de pl. -i) + Măgherăuș (< top. magh. Monyorós < subst. magh. mogyorós „plin de aluni" < magh. mogyoró „alun”, Kisch).[7]
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a orașului Tăuții-Măgherăuș
Români (82,55%)
Maghiari (11,86%)
Necunoscută (4,35%)
Altă etnie (1,21%)
Componența confesională a orașului Tăuții-Măgherăuș
Ortodocși (75,09%)
Romano-catolici (10,15%)
Reformați (3,51%)
Greco-catolici (3,78%)
Martori ai lui Iehova (1,07%)
Necunoscută (4,56%)
Altă religie (1,79%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Tăuții-Măgherăuș se ridică la 7.136 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 6.713 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (82,55%), cu o minoritate de maghiari (11,87%). Pentru 4,36% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (75,1%), dar există și minorități de romano-catolici (10,16%), greco-catolici (3,78%), reformați (3,52%) și martori ai lui Iehova (1,08%). Pentru 4,57% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[8]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Orașul Tăuții-Măgherăuș este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Dumitru Marinescu[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[9]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 7 | ||||||||
| Coaliția pentru Maramureș | 5 | ||||||||
| Partidul Mișcarea Populară | 1 | ||||||||
| Uniunea Democrată Maghiară din România | 1 | ||||||||
| Partidul Ecologist Român | 1 | ||||||||
Manifestări tradiționale locale[modificare | modificare sursă]
Cununa de Sânzâiene (obicei folcloric; luna iunie).
Monumente istorice[modificare | modificare sursă]
- Biserica romano-catolică „Sf. Lorinc” (1875);
- Biserica reformată (sec. XIV-XV);
- Casa Maniu (1920-1930);
- Biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” (1815);
- Școala Românească (1885-1890);
- Biserica ortodoxă „Sf. Apostoli Petru și Pavel” (1560-1830).
Arii naturale protejate (de interes național)[modificare | modificare sursă]
- Arboret de castan comestibil (Legea 5/2000).
Transport[modificare | modificare sursă]
Pe teritoriul orașului Tăuții-Măgherăuș se află Aeroportul Internațional Baia Mare, înființat în anul 1964, extins în perioada 1977-1979 și declarat aeroport internațional la data de 21 aprilie 2008.
Personalități[modificare | modificare sursă]
- Miklos Tothfalusi-Kis (în maghiară Misztotfalusi Kis Miklos) (1650-1702), tipograf maghiar.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ Legea nr. 83/2004 pentru declararea ca orașe a unor comune, publicat în Monitorul oficial, Partea I nr. 310 din 7 aprilie 2004
- ^ Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, București, Editura Academiei, 1967-1968.
- ^ http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/mmetn02.pdf
- ^ Dorin Ștef, Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2016.
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Orașul încropit din șapte sate vrea să redevină comună, 7 mai 2010, Viorel Ilișoi, Jurnalul Național
