Tăuții-Măgherăuș
| Tăuții-Măgherăuș | |||
| — oraș — | |||
 Primăria orașului Tăuții-Măgherăuș | |||
| |||
  Tăuții-Măgherăuș Tăuții-Măgherăuș (România) | |||
 Tăuții-Măgherăuș Tăuții-Măgherăuș (Județul Maramureș) | |||
| Coordonate: 47°40′4″N 23°28′20″E / 47.66778°N 23.47222°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Județ |  Maramureș | ||
| SIRUTA | 106461 | ||
| Reședință | Tăuții-Măgherăuș[*] | ||
| Componență | |||
| Guvernare | |||
| - primar al orașului Tăuții-Măgherăuș[*] | Dumitru Marinescu[*][3] (PNL, octombrie 2020) | ||
| Populație (2011)[1][2] | |||
| - Total | ▲ 7136 locuitori | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Cod poștal | 437345 | ||
| Prezență online | |||
site web oficial  GeoNames | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Tăuții-Măgherăuș (în maghiară Miszmogyorós) este un oraș în județul Maramureș, Transilvania, România, format din localitățile componente Băița, Bușag, Nistru și Tăuții-Măgherăuș (reședința), și din satele Bozânta Mare, Merișor și Ulmoasa.
Localitatea are o populație de 7.136 locuitori (2011) și a fost declarată oraș prin Legea nr. 83/2004, împreună cu alte trei comune din județul Maramureș: Șomcuta Mare, Săliștea de Sus și Ulmeni.[4]
În componența orașului intră și satele Băița, Bozânta Mare, Bușag, Merișor, Nistru și Ulmoasa.
Istoric[modificare | modificare sursă]
Prima atestare documentară: pentru Tăuți: 1440 (Thotfalw); pentru Magherăuș: 1490 (Monyoros).[5]
Etimologie[modificare | modificare sursă]
Etimologia numelui localității: Din n. grup tăuți (< subst. tăut < magh. Tóth „slovac" + desinența de pl. -i) + Măgherăuș (< top. magh. Monyorós < subst. magh. mogyorós „plin de aluni" < magh. mogyoró „alun”, Kisch).[6]
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a orașului Tăuții-Măgherăuș
Români (82,55%)
Maghiari (11,86%)
Necunoscută (4,35%)
Altă etnie (1,21%)
Componența confesională a orașului Tăuții-Măgherăuș
Ortodocși (75,09%)
Romano-catolici (10,15%)
Reformați (3,51%)
Greco-catolici (3,78%)
Martori ai lui Iehova (1,07%)
Necunoscută (4,56%)
Altă religie (1,79%)
Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Tăuții-Măgherăuș se ridică la 7.136 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 6.713 locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (82,55%), cu o minoritate de maghiari (11,87%). Pentru 4,36% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (75,1%), dar există și minorități de romano-catolici (10,16%), greco-catolici (3,78%), reformați (3,52%) și martori ai lui Iehova (1,08%). Pentru 4,57% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[7]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Orașul Tăuții-Măgherăuș este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Dumitru Marinescu[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[8]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 7 | ||||||||
| Coaliția pentru Maramureș | 5 | ||||||||
| Partidul Mișcarea Populară | 1 | ||||||||
| Uniunea Democrată Maghiară din România | 1 | ||||||||
| Partidul Ecologist Român | 1 | ||||||||
Manifestări tradiționale locale[modificare | modificare sursă]
Cununa de Sânzâiene (obicei folcloric; luna iunie).
Monumente istorice[modificare | modificare sursă]
- Biserica romano-catolică „Sf. Lorinc” (1875);
- Biserica reformată (sec. XIV-XV);
- Casa Maniu (1920-1930);
- Biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” (1815);
- Școala Românească (1885-1890);
- Biserica ortodoxă „Sf. Apostoli Petru și Pavel” (1560-1830).
Arii naturale protejate (de interes național)[modificare | modificare sursă]
- Arboret de castan comestibil (Legea 5/2000).
Transport[modificare | modificare sursă]
Pe teritoriul orașului Tăuții-Măgherăuș se află Aeroportul Internațional Baia Mare, înființat în anul 1964, extins în perioada 1977-1979 și declarat aeroport internațional la data de 21 aprilie 2008.
Personalități locale[modificare | modificare sursă]
- Miklos Tothfalusi-Kis (Misztotfalusi Kis Miklos în maghiară) (1650-1702), tipograf.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b „Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). Accesat în .
- ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ Legea nr. 83/2004 pentru declararea ca orașe a unor comune, publicat în Monitorul oficial, Partea I nr. 310 din 7 aprilie 2004
- ^ Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, București, Editura Academiei, 1967-1968.
- ^ Dorin Ștef, Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2016.
- ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: „Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Orașul încropit din șapte sate vrea să redevină comună, 7 mai 2010, Viorel Ilișoi, Jurnalul Național
